{"id":22520,"date":"2015-02-27T11:53:56","date_gmt":"2015-02-27T09:53:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22520"},"modified":"2015-02-27T11:55:06","modified_gmt":"2015-02-27T09:55:06","slug":"intre-oglinzi-paralele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-oglinzi-paralele\/","title":{"rendered":"\u00centre oglinzi paralele"},"content":{"rendered":"

S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care ar fi fost evolu\u0163ia crizei din Ucraina dac\u0103 Organiza\u0163ia pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa \u015fi-ar fi exercitat plenar \u00eendatoririle ei de mecanism de prevenire a conflictelor. Din p\u0103cate, ast\u0103zi, OSCE pare c\u0103 s-a stins f\u0103r\u0103 s\u0103 moar\u0103: capacitatea ei de ac\u0163iune este slab\u0103, interven\u0163iile pentru ini\u0163ierea dialogului preventiv, sus\u0163inerea cooper\u0103rii \u015fi garantarea securit\u0103\u0163ii sunt ineficiente. Erodarea puterii OSCE a intervenit insidios prin golirea substan\u0163ei normative: \u00eenlocuirea \u201econsensului\u201c, c\u00e2\u015ftigat greu la Helsinki, cu formula \u201eunanimitate minus unu\u201c. Rolul organiza\u0163iei a fost subminat \u015fi prin nerespectarea hot\u0103r\u00e2rilor convenite \u00een instan\u0163ele constituante. S\u0103 amintim aici ignorarea de c\u0103tre Moscova a deciziilor summit-ului de la Istanbul, din 1999, privind retragerea din Transnistria a Armatei a 14-a. A existat speran\u0163a c\u0103 integrarea euro-atlantic\u0103 preia eficient sarcinile organiza\u0163iei. O face, dar nu pentru ansamblul statelor. Securitatea european\u0103 r\u0103m\u00e2ne un proces complicat.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cent\u00e2mplarea face ca, de cur\u00e2nd, s\u0103 fi ap\u0103rut cel de al IV-lea volum din compendiul Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece, care rememoreaz\u0103 activitatea febril\u0103, disputele, b\u0103t\u0103liile chiar \u2013 nu doar ale Rom\u00e2niei \u2013 duse pentru pacea \u00een Europa. Sunt pagini de istorie recent\u0103 folositoare, cu siguran\u0163\u0103, celor care caut\u0103 solu\u0163ii pentru situa\u0163ia din Ucraina.<\/p>\n

Entuziasm pentru integrarea euro-atlantic\u0103<\/p>\n

\u00cenainte de aderarea Rom\u00e2niei la NATO, mul\u0163i dintre politicienii rom\u00e2ni priveau viitorul cu senin\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 precizeze sursa optimismului. \u201eNe afl\u0103m la r\u0103scrucea \u00een care putem rupe definitiv \u015firul ciclurilor \u00eentrerupte ale construc\u0163iilor na\u0163ionale pentru a ne a\u015feza \u00eentr-o matc\u0103 solid\u0103, durabil\u0103 \u015fi deopotriv\u0103 cu ceilal\u0163i europeni\u201c (Mircea Geoan\u0103: Dezbaterea asupra viitorului Europei \u2013 Implica\u0163ii pentru Rom\u00e2nia, \u00een vol. Rom\u00e2nia \u015fi viitorul Europei, 2001). Opinia vine dinspre \u201est\u00e2nga\u201c. Din \u201edreapta\u201c, ceva mai rafinat distilat\u0103, ideea re\u00eentoarcerii Rom\u00e2niei \u00een r\u00e2ndul democra\u0163iilor occidentale \u00eentrunea un entuziasm adesea livresc. Integrarea era \u00eenregistrat\u0103 ca o restaura\u0163ie, o revan\u015f\u0103 istoric\u0103 \u015fi ca interes al Occidentului care nu ar fi putut tr\u0103i f\u0103r\u0103 Est (economic, probabil c\u0103 da). Andrei Ple\u015fu, ministru de Externe, ca \u015fi Mircea Geoan\u0103, exprima metaforic aceast\u0103 aser\u0163iune la un Forum al OSCE (Viena, 1999). El trimitea nevoia Occidentului pentru Est \u00een ra\u0163iunile unei c\u0103s\u0103torii \u00eenc\u0103 necontractate. Pornind de la un tablou, \u201eMirele f\u0103r\u0103 mireas\u0103\u201c, aflat \u00een saloanele reuniunii, ministrul a improvizat un cuceritor discurs intelectual. Nu \u015fi unul de idei. S\u0103-i dep\u0103\u015fim obsesia falacioas\u00e3 \u015fi s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 ministrul \u201ede dreapta\u201c completa, astfel, grandilocven\u0163a ministrului \u201ede st\u00e2nga\u201c proiect\u00e2nd peste o problem\u0103 serioas\u0103 farmecul unei metafore. Improviza\u0163ia \u00een diploma\u0163ie valoreaz\u0103 tot at\u00e2t de mult ca \u015fi naivitatea.<\/p>\n

\u00cen oglind\u0103<\/p>\n

Prin 2001, c\u00e2nd Rom\u00e2nia se preg\u0103tea s\u0103 adere la Uniunea European\u0103, la Bucure\u015fti \u00eenc\u0103 nu se stinsese ecoul b\u0103t\u0103liei pe care diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 o dusese \u00een anii \u201970 pentru convocarea Conferin\u0163ei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa. (Avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple foarte cur\u00e2nd.) OSCE a avut, \u00een final, meritul de a scoate securitatea european\u0103 din confrunt\u0103rile \u00eentre blocurile militare (p\u00e2n\u0103 la dizolvarea Tratatului de la Var\u015fovia) \u015fi de a o a\u015feza pe principii \u015fi angajamente, nu pe declara\u0163ii.<\/p>\n

Rom\u00e2nia s-a folosit de procesul Helsinki \u015fi a f\u0103cut din securitatea european\u0103 un obiectiv strategic. Nu este locul unei detalieri, dar merit\u0103 s\u0103 fie re\u0163inut c\u0103 diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 era antrenat\u0103 \u00een \u00eentregul proces de rec\u00e2\u015ftigare a independen\u0163ei \u015fi suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a demnit\u0103\u0163ii, g\u00e2ndit la nivelul politicii de stat. \u00cennoit\u0103 cu diploma\u0163i forma\u0163i \u00een Occident, diploma\u0163ia a preluat rolul de avanpost \u00een \u00eemprejur\u0103rile dramatice ale tensiunilor ideologice \u015fi militare din vremea R\u0103zboiului Rece. Conferin\u0163a de Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa din anii \u201970 i-a oferit un nou prilej de manifestare viguroas\u0103. Performan\u0163ele sunt re\u0163inute \u00een compendiul de referin\u0163\u0103 istoric\u0103, Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare…, coordonat de ambasadorul Nicolae Ecobescu. Nu aduc \u00een discu\u0163ie acest excep\u0163ional volum de studii \u015fi documente de arhiv\u0103 pentru a avansa compara\u0163ii gratuite, ci pentru c\u0103 el este dedicat \u00een \u00eentregime securit\u0103\u0163ii europene. Adic\u0103 temei arz\u0103toare pe care o ridic\u0103 \u00een aceste zile criza din Ucraina.<\/p>\n

O nou\u0103 manier\u0103 de abordare<\/p>\n

Rom\u00e2nia a fost unul dintre promotorii convoc\u0103rii Conferin\u0163ei de la Helsinki \u015fi a contribuit substan\u0163ial la definirea conceptului modern de securitate european\u0103 a\u015fezat pe principii \u015fi angajamente. Se proiecta, astfel, o construc\u0163ie care trebuia s\u0103 conduc\u0103 la \u201eExcluderea folosirii for\u0163ei \u015fi amenin\u0163\u0103rii cu for\u0163a din raporturile \u00eentre state \u00een Europa, (la) instalarea unui climat de colaborare, \u00een\u0163elegere \u015fi pace pe continent av\u00e2nd la baz\u0103 respectarea independen\u0163ei \u015fi suveranit\u0103\u0163ii fiec\u0103rui stat, neamestecul \u00een treburile interne ale altor state, egalitatea \u00een drepturi \u015fi avantajul reciproc…\u201c (Romulus Neagu: Aspecte militare ale securit\u0103\u0163ii \u00een Europa). B\u0103t\u0103lia s-a dus pentru \u00eengr\u0103direa puterii de decizie a marilor puteri \u015fi recunoa\u015fterea drepturilor statelor europene \u2013 indiferent de m\u0103rime \u2013 de a avea un cuv\u00e2nt de spus \u00een problemele continentului. Pare anacronic\u0103 acum, dar, atunci, \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei blocurilor militare, recunoa\u015fterea principiilor egalit\u0103\u0163ii, independen\u0163ei \u015fi suveranit\u0103\u0163ii era o cauz\u0103 major\u0103 a statelor mici \u015fi mijlocii.<\/p>\n

Criza din Cuba (1962) \u015fi invazia Cehoslovaciei (1968) au fost pentru Bucure\u015fti motive majore de ne\u00eencredere \u00een alia\u0163i, \u00een consecin\u0163\u0103 s-a decis s\u0103 sprijine orice demers care putea s\u0103 a\u015feze Europa pe angajamente scrise. \u201eObiectivul politic urm\u0103rit de \u0163ara noastr\u0103 consta \u00een asigurarea unor norme de lucru (se refer\u0103 la preg\u0103tirea Conferin\u0163ei generale, n.n.) menite s\u0103 dea expresie deplinei egalit\u0103\u0163i \u00een drepturi, suveranit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei fiec\u0103rui stat participant la consult\u0103ri \u015fi, ulterior, la Conferin\u0163\u0103. Stabilirea de la bun \u00eenceput a unor asemenea \u201eparametri politici\u201c excludea abordarea de la bloc la bloc, ca \u015fi orice procedur\u0103 discriminatorie\u201c (Valentin Lipatti: B\u0103t\u0103lia pentru reguli, o b\u0103t\u0103lie politic\u0103). Egalitatea statelor a fost impus\u0103 \u00een decalogul principiilor ce reglementeaz\u0103 raporturile \u00eentre state inclus \u00een Actul final de la Helsinki. La noua filozofie de pace a contribuit din plin delega\u0163ia Rom\u00e2niei, care a trebuit s\u0103 se lupte, mai \u00eent\u00e2i cu alia\u0163ii \u015fi apoi s\u0103 \u00eenving\u0103 suspiciunile \u015fi ne\u00eencrederea occidentalilor. Prim-adjunctul ministrului de externe, George Macovescu, cel care pilota de la Bucure\u015fti delega\u0163ia Rom\u00e2niei pe baza deciziilor conducerii statului, transmitea urm\u0103toarele instruc\u0163iuni, la 23 noiembrie 1972: \u201eRog lua\u0163i leg\u0103tura cu delega\u0163ia sovietic\u0103. Discuta\u0163i cu calm rezultatele ob\u0163inute p\u00e2n\u0103 acum, importan\u0163a realiz\u0103rii prin consens a unui aranjament de procedur\u0103 corespunz\u0103tor… Desf\u0103\u015fura\u0163i \u00een continuare o activitate intens\u0103 de rela\u0163ii cu delega\u0163iile vestice. Explica\u0163i c\u0103 ceea ce se c\u00e2\u015ftig\u0103 la reuniunea de la Helsinki \u00een materie de procedur\u0103 va fi un bun c\u00e2\u015ftigat \u015fi pentru viitoarea Conferin\u0163\u0103 pentru securitate \u015fi colaborare, la care vor trebui s\u0103 se aplice principiile \u00een discu\u0163ie (participarea pe baze de deplin\u0103 egalitate a tuturor statelor la toate fazele, \u00een toate formele organizatorice, \u00een elaborarea documentelor.\u201c<\/p>\n

Nu este \u00een inten\u0163ia mea s\u0103 prezint pe larg volumul Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie…; las cititorilor satisfac\u0163ia de a-l consulta \u015fi de a alege ceea ce le convine. Aici am vrut s\u0103 semnalez apari\u0163ia acestuia \u015fi c\u00e2teva idei g\u0103site \u00een studiile \u015fi documentele de arhiv\u0103. Ele stau m\u0103rturie pentru perioada de dramatism prin care a trebuit s\u0103 treac\u0103 Rom\u00e2nia dup\u0103 adoptarea Declara\u0163iei de independen\u0163\u0103 din 1964. Uneori era vorba de un r\u0103zboi surd, alteori de b\u0103t\u0103lii publice, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat la Helsinki. Sintetiz\u00e2nd, obiectivele Bucure\u015ftiului au fost: sl\u0103birea la maximum a corsetului reprezentat pentru Rom\u00e2nia de Pactul de la Var\u015fovia, repudierea doctrinei Brejnev care urm\u0103rea s\u0103 consacre dreptul la interven\u0163ie militar\u0103 \u00een baza teoriei \u201esuveranit\u0103\u0163ii limitate\u201c, lichidarea blocurilor militare, asigurarea egalit\u0103\u0163ii reale a statelor indiferent de m\u0103rimea lor. Pe scurt, construc\u0163ia unui nou edificiu de securitate european\u0103 pe \u201e…un sistem de angajamente ferme din partea tuturor participan\u0163ilor (la Conferin\u0163\u0103, n.n.), care s\u0103 confere fiec\u0103rui stat garan\u0163ia c\u0103 se va putea dezvolta liber \u015fi independent, la ad\u0103post de primejdia oric\u0103rui act de agresiune ori amenin\u0163are cu folosirea for\u0163ei \u00eempotriva integrit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii sale teritoriale\u201c (Nicolae Ecobescu Propunerea Rom\u00e2niei privind crearea Organiza\u0163iei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa).<\/p>\n

A\u015fa a fost convenit la Helsinki rolul OSCE. De atunci, treptate-treptat, s-au schimbat destule. Consecin\u0163ele s-au v\u0103zut \u00een cazul tratamentului \u201econflictelor \u00eenghe\u0163ate\u201c din Transnistria \u015fi Caucaz, \u00een r\u0103zboaiele din Iugoslavia, iar acum, \u00een dificultatea de a fi g\u0103site solu\u0163ii viabile crizei din Ucraina.<\/p>\n

S\u0103 a\u015fez\u0103m \u00eentre oglinzi paralele ziua de ieri, ziua de azi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care ar fi fost evolu\u0163ia crizei din Ucraina dac\u0103 Organiza\u0163ia pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa \u015fi-ar fi exercitat plenar \u00eendatoririle ei de mecanism de prevenire a conflictelor. Din p\u0103cate, ast\u0103zi, OSCE pare c\u0103 s-a stins f\u0103r\u0103 s\u0103 moar\u0103: capacitatea ei de ac\u0163iune este slab\u0103, interven\u0163iile pentru ini\u0163ierea dialogului preventiv, sus\u0163inerea cooper\u0103rii… Cite\u0219te mai mult »\u00centre oglinzi paralele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13568,13570,4276,13571,13569],"class_list":["post-22520","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-din-ucraina","tag-integrarea-euro-atlantica","tag-osce","tag-prevenire-a-conflictelor","tag-securitatea-europeana"],"views":1195,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22520","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22520"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22520\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}