<\/p>\n
Nu fac parte dintre cei care cred c\u0103 via\u0163a cultural\u0103, via\u0163a public\u0103 \u00een general, a Rom\u00e2niei se reduce la Capital\u0103. \u015ei asta nu doar din cauz\u0103 c\u0103 nu sunt n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti.<\/p>\n
Este adev\u0103rat c\u0103, spre deosebire de Italia sau de Germania, \u0163\u0103ri \u00een care se poate vorbi de un pluricentrism cultural de esen\u0163\u0103 istoric\u0103, \u00een Rom\u00e2nia rolul Capitalei, at\u00e2t \u00een procesul de construc\u0163ie politic\u0103 a statului, c\u00e2t \u015fi \u00een cel al unific\u0103rii culturale, a fost predominant. Din acest punct de vedere, modelul evident urmat de noi a fost cel al Fran\u0163ei, al c\u0103rei sprijin pentru crearea Rom\u00e2niei moderne este deja binecunoscut. Ardeleanul Ioan Slavici a spus-o \u00een mod r\u0103spicat: \u201ePentru to\u0163i rom\u00e2nii, soarele <culturii, se-n\u0163elege \u2013 n.m.> de la Bucure\u015fti r\u0103sare!\u201c.<\/p>\n
\u00cens\u0103, dup\u0103 Marea Unire din 1918 (de al c\u0103rei centenar ne apropiem), chiar dac\u0103 Bucure\u015ftii \u015fi-au men\u0163inut \u015fi consolidat statutul de capital\u0103 politic\u0103 \u015fi economic\u0103, au ap\u0103rut \u015fi s-au reafirmat, cum era \u015fi firesc, alte centre culturale \u015fi economice. Ia\u015fii, \u201eaceast\u0103 Floren\u0163\u0103 a noastr\u0103\u201c, cum spunea G. C\u0103linescu, \u015fi-au rec\u0103p\u0103tat condi\u0163ia de ora\u015f cultural, Clujul \u2013 \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 Universit\u0103\u0163ii \u201eRegele Ferdinand\u201c \u2013 a ocupat imediat un loc de frunte \u00eentre centrele rom\u00e2ne\u015fti, Cern\u0103u\u0163ii, Chi\u015fin\u0103ul, Bra\u015fovul, Craiova, Timi\u015foara sau Br\u0103ila ner\u0103m\u00e2n\u00e2nd mai prejos. Universit\u0103\u0163i, reviste de cultur\u0103, scriitori, cercuri literare \u015fi artistice, teatre \u015fi orchestre filarmonice creionau deja, la finele anilor \u201930, un peisaj cultural divers, care corespundea multiculturalismului Rom\u00e2niei Mari, stat \u00een care 25% din popula\u0163ie era alc\u0103tuit\u0103 din minorit\u0103\u0163i.<\/p>\n
Centralismul comunist a fr\u00e2nat, cumva, cam p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201970, deplina afirmare a altor centre culturale \u015fi economice. Ea a \u00eenceput s\u0103 se produc\u0103 \u00een ultimii ani ai regimului comunist, \u00eentr-o mi\u015fcare care, \u00een dimensiunea ei cultural\u0103, a avut o net\u0103g\u0103duit\u0103 tent\u0103 de opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de centralismul dictaturii cuplului Ceau\u015fescu. Dup\u0103 1989, nimeni nu a mai fr\u00e2nat (re)afirmarea centrelor culturale \u015fi economice ale Rom\u00e2niei, \u00eentr-un proces de reg\u0103sire a unit\u0103\u0163ii \u00een diversitate \u015fi de valorificare (inclusiv turistic\u0103) a specificului fiec\u0103rei regiuni rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu pu\u0163in timp, am avut privilegiul de a fi oaspetele unuia dintre cele mai puternice centre culturale ale Rom\u00e2niei de azi: municipiul Cluj-Napoca. Am participat la inaugurarea unei impresionante expozi\u0163ii, Aurul \u015fi argintul antic al Rom\u00e2niei, g\u0103zduit\u0103 de Muzeul de Art\u0103, expozi\u0163ie care ea \u00eens\u0103\u015fi depune m\u0103rturie despre bog\u0103\u0163ia cultural\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u00eentruc\u00e2t exponatele provin din mai multe muzee rom\u00e2ne\u015fti, din toate provinciile istorice.<\/p>\n
A fost un regal, \u00eencep\u00e2nd cu calitatea excep\u0163ional\u0103 a expozi\u0163iei. Aceasta (organizat\u0103 de Ministerul Culturii \u015fi Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei) urmeaz\u0103, de altfel, s\u0103 mai fie vernisat\u0103 \u00een alte ora\u015fe ale \u0163\u0103rii, d\u00e2nd astfel ocazia unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de rom\u00e2ni s\u0103 o viziteze. Nu \u00een fiecare zi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 po\u0163i vedea la un loc obiecte expuse pentru prima dat\u0103 \u2013 asupra motivelor pentru care au fost \u0163inute \u00een depozite ar trebui o discu\u0163ie separat\u0103 \u2013, capodopere ale patrimoniului na\u0163ional \u015fi m\u0103rturii ale civiliza\u0163iei materiale \u015fi spirituale de pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei. Nu \u00een fiecare zi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 po\u0163i contempla obiecte de aur \u015fi argint, din preistorie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Antichitatea t\u00e2rzie, care provin exclusiv de pe meleagurile pe care tr\u0103im \u015fi ast\u0103zi. \u00cen fine, expozi\u0163ia a plasat (printr-un efort \u015ftiin\u0163ific remarcabil al curatorilor) fiecare exponat \u00een cadrul \u00een care a fost descoperit, tras\u00e2nd astfel o \u201ehart\u0103\u201c a devenirii civiliza\u0163iei pe teritoriul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Dar nu numai expozi\u0163ia a fost remarcabil\u0103. Tot Clujul cultural este reconfortant prin \u00eenaltul nivel de performan\u0163\u0103 \u015fi prin civiliza\u0163ia raporturilor inter-umane.<\/p>\n
Un aspect remarcabil pe care l-am observat \u2013 \u015fi m-a \u00eenc\u00e2ntat \u2013 la vernisajul expozi\u0163iei a fost solidaritatea intelectual\u0103 (pe deasupra deosebirilor fire\u015fti, ideologice \u015fi ideatice, dintre oamenii de cultur\u0103) \u015fi interfa\u0163area institu\u0163iilor culturale clujene. La Muzeul de Art\u0103 au venit critici \u015fi istorici de art\u0103, istorici \u015fi arheologi, profesori la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, scriitori, arti\u015fti. Oameni care comunic\u0103, au permanente raporturi profesionale, colaboreaz\u0103 institu\u0163ional \u015fi personal. Este un exemplu remarcabil de urbanitate \u015fi de spirit european, prin care Cluj-Napoca se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een avangarda reformei culturale a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Seara, am avut pl\u0103cerea de a viziona o montare a clasicei opere Aida, de Giuseppe Verdi, la Opera Rom\u00e2n\u0103 din Cluj, spectacol care a deschis actuala stagiune \u015fi care se bucur\u0103 de binemeritate elogii.<\/p>\n
Autonom, \u00een competi\u0163ie cu celelalte centre rom\u00e2ne\u015fti de tradi\u0163ie, Cluj-Napoca are nu numai performan\u0163e, ci \u015fi o real\u0103 diversitate cultural\u0103, nemaivorbind de faptul c\u0103 exist\u0103 \u015fi destule institu\u0163ii culturale de limb\u0103 maghiar\u0103, care se adreseaz\u0103 concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri apar\u0163in\u00e2nd acestei puternice minorit\u0103\u0163i.<\/p>\n
A doua zi, am avut o \u00eent\u00e2lnire la fel de reconfortant\u0103 la Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca. \u015etiam c\u0103 Filiala Cluj este, dup\u0103 filialele bucure\u015ftene, cea mai puternic\u0103 din Rom\u00e2nia, num\u0103r\u00e2nd, \u00eenc\u0103 din anii \u201950-\u201960, nume de prestigiu ale literaturii rom\u00e2ne, de la Lucian Blaga \u015fi Ion Ag\u00e2rbiceanu la Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Ion Mure\u015fan, Adrian Popescu, Marta Petreu, Irina Petra\u015f (pre\u015fedinta filialei), Horia B\u0103descu, Ion Pop, Ion Vartic, Mircea Popa, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu \u015fi multe alte nume binecunoscute cititorilor. \u00cens\u0103\u015fi cl\u0103direa care ad\u0103poste\u015fte, deasupra Libr\u0103riei Universitare, sediul filialei are o semnifica\u0163ie istoric\u0103, \u00eentruc\u00e2t acolo \u00ee\u015fi au sediul \u015fi c\u00e2teva din revistele clujene, adic\u0103 Steaua (al c\u0103rei rol \u00een desprinderea literaturii noastre de realismul socialist a fost considerabil) \u015fi Tribuna (care r\u0103m\u00e2ne un nume de rezonan\u0163\u0103 istoric\u0103). M-am sim\u0163it mai mult dec\u00e2t emo\u0163ionat s\u0103 p\u0103\u015fesc prin acele \u00eenc\u0103peri \u00een care au r\u0103sunat vocile at\u00e2tor scriitori fundamentali ai literaturii noastre \u015fi s\u0103 v\u0103d pe pere\u0163i portrete ale autorilor pe care i-am \u00eenv\u0103\u0163at \u00een \u015fcoal\u0103. Convorbirea cu amfitrionii a fost, de asemenea, un nesperat cadou pe care l-am primit, c\u0103ci am avut convingerea c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu numai c\u0103 merit\u0103 sus\u0163inut\u0103 mult mai insistent de c\u0103tre stat, ci \u015fi c\u0103 investi\u0163ia \u00een literatur\u0103, \u00een cultur\u0103, poate aduce Rom\u00e2niei beneficii considerabile. Am discutat despre proiecte, despre dificult\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 breasla scriitorilor, dar \u015fi despre evenimentele culturale pe care aceasta le organizeaz\u0103 \u015fi le ofer\u0103, an de an, cititorilor: Colocviul \u201eStarea prozei\u201c, Salonul de Carte \u201eTransilvania\u201c, Rondul scriitorilor \u015fi, mai ales, Festivalul Na\u0163ional de Literatur\u0103.<\/p>\n
Deasupra tuturor acestor institu\u0163ii, evenimente \u015fi fenomene culturale se z\u0103re\u015fte, ocrotitoare, umbra institu\u0163iei-mam\u0103, care este Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c. Muzee, teatre, biblioteci, edituri: toate sunt legate, \u00een Cluj-Napoca, de Alma Mater Napocensis. Oamenii de cultur\u0103 au studiat aici, predau aici, conferen\u0163iaz\u0103 \u015fi expun. Universitatea este, f\u0103r\u0103 discu\u0163ie (mai ales \u00een condi\u0163iile diminu\u0103rii activit\u0103\u0163ii industriale), centrul ora\u015fului \u015fi emblema lui indelebil\u0103.<\/p>\n
A\u015f remarca \u2013 pentru c\u0103 m\u0103 preocup\u0103, dar \u015fi pentru a nu se confunda acest tablou al Clujului cultural cu un encomion \u2013 \u015fi o anume absen\u0163\u0103. Este vorba de Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei. Faptul c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi expozi\u0163ia pe care am vernisat-o a fost g\u0103zduit\u0103 nu de acest muzeu, ci de Muzeul de Art\u0103, de\u015fi ea are \u00een principal o dimensiune istoric\u0103, vorbe\u015fte despre aceast\u0103 absen\u0163\u0103.<\/p>\n
Mi s-a confirmat, astfel, convingerea pe care mi-am format-o \u00een ultimii ani, \u015fi anume c\u0103 Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei, pe l\u00e2ng\u0103 anumite probleme obiective (legate de sediu \u015fi de dotarea material\u0103) se confrunt\u0103, inexplicabil, cu o anumit\u0103 criz\u0103 de identitate. Ideologizat, \u00een ultimul deceniu ceau\u015fist, pentru a exprima tezele oficiale cu privire la istoria mai veche sau mai nou\u0103 a Rom\u00e2niei, muzeul nu pare a-\u015fi fi g\u0103sit calea c\u0103tre o nou\u0103 identitate. Care implic\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea \u00eentregului tezaur istoric al Transilvaniei, provincie rom\u00e2neasc\u0103, dar cu un trecut istoric multicultural, de care nu profit\u0103m pe c\u00e2t de mult am putea s-o facem. Sunt convins c\u0103 Muzeul se poate reinventa, \u015fi poate oferi Clujului cultural un reper important, \u015fi un punct de atrac\u0163ie.<\/p>\n
C\u0103ci, dac\u0103 Ia\u015fii sunt, \u00eentr-adev\u0103r, Floren\u0163a Rom\u00e2niei, Cluj-Napoca este Heidelbergul nostru!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu fac parte dintre cei care cred c\u0103 via\u0163a cultural\u0103, via\u0163a public\u0103 \u00een general, a Rom\u00e2niei se reduce la Capital\u0103. \u015ei asta nu doar din cauz\u0103 c\u0103 nu sunt n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti. Este adev\u0103rat c\u0103, spre deosebire de Italia sau de Germania, \u0163\u0103ri \u00een care se poate vorbi de un pluricentrism cultural de esen\u0163\u0103… Cite\u0219te mai mult »Clujul cultural<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[13566,13564,4,13565,13563,13561,13562],"class_list":["post-22516","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-centre-culturale-ale-romaniei","tag-clujul-cultural","tag-editorial","tag-oras-cultural","tag-pluricentrism-cultural","tag-viata-culturala","tag-viata-publica"],"views":2737,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22516","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22516"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22516\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22516"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22516"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22516"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}