{"id":22514,"date":"2015-02-27T11:45:45","date_gmt":"2015-02-27T09:45:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22514"},"modified":"2015-02-27T11:45:45","modified_gmt":"2015-02-27T09:45:45","slug":"viitor-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viitor-de-aur\/","title":{"rendered":"Viitor de aur&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u00cen primul s\u0103u \u201erond de zi\u201c din noul an (Contemporanul. Ideea european\u0103, ianuarie 2015), dl Gelu Negrea se freac\u0103 la ochi \u00eentreb\u00e2ndu-se \u00een felul unui personaj al lui Marin Preda: \u201eDomnule, \u00een ce fel de \u0163ar\u0103 tr\u0103im?\u201c. Tr\u0103im bine \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care se preface vertiginos de la o zi la alta, f\u0103r\u0103 a ne l\u0103sa s\u0103 b\u0103g\u0103m de seam\u0103!<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Cel mai frumos, de\u015fi trist, r\u0103spuns la interoga\u0163ia cardinal\u0103 de mai sus l-am auzit deun\u0103zi la televizor din gura unei pensionare, o b\u0103tr\u00e2n\u0103 profesoar\u0103 din comuna Ple\u015fcoi, jude\u0163ul Buz\u0103u: \u201eDomnule, zicea b\u0103tr\u00e2na, eu toat\u0103 via\u0163a mea am predat elevilor din sat, ca \u015fi tat\u0103l meu, istoria rom\u00e2nilor. N-a\u015f mai cuteza s\u0103 le predau copiilor de rom\u00e2ni istoria ur\u00e2t\u0103 \u015fi murdar\u0103 care se face azi \u00een \u0163ara noastr\u0103!\u201c. La r\u00e2ndul lui, un mare actor de la Cluj, Dorel Vi\u015fan, completa, explic\u00e2ndu-le, spusele b\u0103tr\u00e2nei profesoare cu o observa\u0163ie profund\u0103, ce-l confirma, din p\u0103cate, pe vicleanul politruc r\u0103spopit, \u201eprofetul\u201c care ne prevenea \u00eenc\u0103 din anul \u201990 c\u0103 nu ne vom reveni \u00een fire dec\u00e2t peste vreo dou\u0103 decenii de la evenimentele din decembrie 1989: \u201eRegimului comunist \u2013 spunea marele actor \u2013 i-au trebuit aproape 50 de ani ca s\u0103 construiasc\u0103 \u00abomul nou\u00bb, pe care n-a mai apucat s\u0103-l termine \u015fi s\u0103-l des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103. \u00centr-un sfert de secol de libertate f\u0103r\u0103 \u0163\u0103rmuri noi am izbutit s\u0103-l pr\u0103bu\u015fim pe \u00abomul nou\u00bb \u015fi mai r\u0103u dec\u00e2t acolo unde \u00eel l\u0103sase comunismul. Ne vor trebui cel pu\u0163in al\u0163i 25 de ani ca s\u0103-l readucem pe \u00abomul nou\u00bb m\u0103car la nivelul lui din \u201989. Iar dup\u0103 aceea o vom lua din nou de la cap\u0103t\u201c. Iat\u0103 \u201e\u00een ce fel de \u0163ar\u0103 tr\u0103im\u201c \u015fi cum vor fi tr\u0103ite vremurile ce vin, \u00een absen\u0163a celor care au mai apucat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi azi: \u201eViitor de aur \u0163ara noastr\u0103 are\/ \u015fi-i doresc prin seculi a ei \u00een\u0103l\u0163are&#8230;\u201c.<\/p>\n<p>Dl Gelu Negrea, exeget eminent al lui Caragiale \u015fi \u2013 \u00eentr-o carte ignorat\u0103 pentru c\u0103 ne\u00een\u0163eleas\u0103 (Cine e\u015fti dumneata, domnule Moromete?, 2003, Editura Muzeul Literaturii rom\u00e2ne) \u2013 \u201edetectiv\u201c sagace al caragialismului din opera lui Marin Preda, face \u00een \u201erondul de zi\u201c de la care am pornit o paralel\u0103 (compara\u0163ie) \u00eentre scriitori \u015fi traduc\u0103tori pe pia\u0163a capitalist\u0103 a muncii intelectuale din zilele noastre. Afl\u0103 c\u0103 \u201etraduc\u0103torii rom\u00e2ni au pre\u0163ul cel mai mic din Europa: tarifele se situeaz\u0103 undeva la 2 euro pe pagin\u0103\u201c, \u00een timp ce \u201emedia european\u0103 e de 12 euro, \u00eens\u0103 onorariile dep\u0103\u015fesc, \u00een unele \u0163\u0103ri occidentale, chiar 20 de euro pe pagina tradus\u0103\u201c. Compara\u0163ia cu \u015fansa traduc\u0103torului \u00eel face s\u0103 depl\u00e2ng\u0103 \u201esitua\u0163iunea scriitorului rom\u00e2n\u201c care nici vorb\u0103 s\u0103 accead\u0103 m\u0103car la cei 2 euro pe pagin\u0103, ci \u201etrebuie s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103, \u00een chip de a\u015fa-zise drepturi de autor, cu 15-20 exemplare din cartea la care a trudit poate c\u00e2\u0163iva ani. Nu mai amintesc \u2013 adaug\u0103 Gelu Negrea, redactor la o editur\u0103 prestigioas\u0103 \u2013 despre situa\u0163iile deloc pu\u0163ine la num\u0103r \u00een care nenorocitul de autor trebuie s\u0103-\u015fi inventeze, din p\u0103m\u00e2nt, din iarb\u0103 verde, un sponsor generos sau s\u0103 scoat\u0103 din propriul buzunar banii pe care editurile \u00eei pretind pentru a-i publica chinuita carte\u201c. E \u015fi aceast\u0103 \u201esitua\u0163iune\u201c o emblem\u0103 elocvent\u0103 a culturii din \u201efelul\u201c de \u0163ar\u0103 \u00een care tr\u0103im. \u201eM\u0103rturisesc c\u0103, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 \u2013 continu\u0103 dl Negrea \u2013 am fost indignat p\u00e2n\u0103 la revolt\u0103 de flagranta, scandaloasa nedreptate f\u0103cut\u0103 scriitorilor. De acord, \u015fi traducerea este o munc\u0103 \u2013 dintre cele mai onorabile, chiar \u2013, dar de aici p\u00e2n\u0103 la scrierea unei c\u0103r\u0163i mai e drum lung. Talentul autorului de literatur\u0103 \u015fi al traduc\u0103torului sunt, fiecare, de alt\u0103 factur\u0103. \u015ei, s\u0103 am pardon de impresie, cam de alt\u0103 calitate. Diferen\u0163a este c\u0103 doar unul dintre ei creeaz\u0103; cel\u0103lalt recreeaz\u0103, numai. E pe aproape, dar nu-i acela\u015fi lucru. \u015ei atunci de ce activitatea unuia este pre\u0163uit\u0103 (teoretic), dar ner\u0103spl\u0103tit\u0103 (practic) \u015fi viceversa? De ce, adic\u0103, editorul rom\u00e2n remunereaz\u0103 (a\u015fa meschin cum o face!) efortul traduc\u0103torului, dar nu d\u0103 doi bani (la figurat, \u00eens\u0103 mai cu seam\u0103 la propriu!) pe travaliul creator al scriitorului?\u201c. Spirit pragmatic, cum ar trebui s\u0103 fim cu to\u0163ii \u00eentr-o a\u015fa-numit\u0103 \u201eeconomie de pia\u0163\u0103\u201c, dl Gelu Negrea comite \u00eens\u0103 \u00een judecata de mai \u00eenainte o discriminare nedreapt\u0103 \u015fi prin care, prev\u0103d, \u00ee\u015fi va ridica traduc\u0103torii \u00een cap! Las\u0103 c\u0103 o nedreptate nu se repar\u0103 cu alt\u0103 nedreptate. F\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a intra \u00eentr-o discu\u0163ie o\u0163ioas\u0103, nu v\u0103d diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 profesiuni (voca\u0163ii!) \u00een natura talentului sau a facult\u0103\u0163ii creatoare. Las la o parte \u015fi jocul de cuvinte frecvent uzitat dintre \u201etraduc\u0103tor\u201c \u015fi \u201etr\u0103d\u0103tor\u201c. Autenticul traduc\u0103tor este un scriitor adev\u0103rat ca oricare altul: nu tocmai rar, traduc\u0103torul e chiar mai bun dec\u00e2t scriitorul tradus, iar \u201ecopia\u201c e superioar\u0103 originalului! Marii scriitori sunt \u015fi mari traduc\u0103tori (Blaga, Goga \u015fi Doina\u015f, \u00een secolul XX, Co\u015fbuc mai \u00eenainte \u015fi destui al\u0163ii \u00een epoca modern\u0103). Arghezi traduc\u00e2ndu-l pe Kr\u00eelov este un exemplu paradigmatic. Dup\u0103 ce v\u00e2nduse cire\u015fe \u00een fa\u0163a M\u0103r\u0163i\u015forului ca s\u0103 se pun\u0103 bine cu vecinul de la r\u0103s\u0103rit, autorul Cuvintelor potrivite s-a apucat s\u0103-l traduc\u0103, el \u00eensu\u015fi fabulist, pe fabulistul Kr\u00eelov. O f\u0103cuse cu at\u00e2ta talent (!) \u015fi voca\u0163ie creatoare (!), \u00eenc\u00e2t o delega\u0163ie de scriitori sovietici ai vremii i-a m\u0103rturisit poetului rom\u00e2n c\u0103 \u201etraducerea\u201c sa i-a pus \u00een situa\u0163ia de a avea pentru prima oar\u0103 revela\u0163ia marelui poet rus: nu mai r\u0103m\u0103sese dec\u00e2t ca versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a lui Kr\u00eelov s\u0103 fie re-tradus\u0103 \u00een ruse\u015fte pentru ca to\u0163i cititorii din marea \u0163ar\u0103 a socialismului victorios s\u0103 se poat\u0103 m\u00e2ndri cu \u00eenc\u0103 o glorie d\u0103ruit\u0103 de patria lor literaturii universale. Gra\u0163ie lui Tudor Arghezi&#8230;<\/p>\n<p>Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een pragmatismul s\u0103u dl Gelu Negrea n-are dreptate: editorul rom\u00e2n e un \u201ejuc\u0103tor\u201c pe pia\u0163a capitalist\u0103 \u015fi, ca atare, caut\u0103 profitul de care vorbea Marx. Un manuscris al scriitorului rom\u00e2n nu e o investi\u0163ie at\u00e2t de sigur\u0103 ori probabil\u0103 ca o scriere trecut\u0103 prin proba traducerii, o \u201emarf\u0103\u201c care a trecut examenul unei pie\u0163e, cum arat\u0103 dl Gelu Negrea. \u00cen privin\u0163a negustoriei cu cartea autohton\u0103, spune cu just temei domnia sa, \u201econsiderentele de genul cultiv\u0103rii marilor valori ale literaturii na\u0163ionale, promovarea culturii scrise etc. intr\u0103 periferic \u00een ecua\u0163ia edit\u0103rii c\u0103r\u0163ilor care trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, pentru a subzista, o aduc\u0103toare de profit \u00een primul r\u00e2nd\u201c. Ce rezult\u0103 de aici? \u2013 se \u00eentreab\u0103 criticul, istoricul literar, exegetul \u015fi redactorul Gelu Negrea: \u201eE timpul ca scriitorii s\u0103 coboare cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt\u201c, \u201es\u0103 abandoneze filozofia posmagilor muie\u0163i de altcineva \u015fi s\u0103 treac\u0103, asemenea traduc\u0103torilor, la fapte de natur\u0103 s\u0103 schimbe raportul de for\u0163e \u00een rela\u0163ia cu editurile. Dac\u0103 ei n-o vor face, nimeni n-o va face \u00een locul lor. Uniunea Scriitorilor \u00een niciun caz. Pentru ea, colectarea timbrului literar \u00een propor\u0163ie c\u00e2t mai ridicat\u0103 reprezint\u0103 imperativul maxim pe care \u015fi-l propune. E un lucru necesar, nu \u015fi suficient\u201c. Prin urmare, conchide cu maxim\u0103 juste\u0163e dl Gelu Negrea, \u201escriitorii trebuie s\u0103 redescopere c\u00e2t mai degrab\u0103 sintagma \u00absolidaritate de breasl\u0103\u00bb, altfel sunt pierdu\u0163i\u201c. C\u00e2t\u0103 \u201esolidaritate de breasl\u0103\u201c au chiar \u00een aceste zile scriitorii se vede cu prisosin\u0163\u0103 din paginile marilor reviste, inclusiv ale Contemporanului ori Rom\u00e2niei literare, unde plou\u0103 cu note, noti\u0163e \u015fi amintiri amenin\u0163\u0103toare din vremea comunismului nesf\u00e2r\u015fit \u015fi din prezentul at\u00e2t de bogat \u00een realiz\u0103ri literare. \u00cen plus, nu s-au stins ecourile disputei incendiare din jurul premiului ce tulbur\u0103 lini\u015ftea stelar\u0103 a poetului na\u0163ional. Prin urmare, vorba dlui Negrea, \u201escriitorii trebuie s\u0103 redescopere c\u00e2t mai degrab\u0103 sintagma \u00absolidaritate de breasl\u0103\u00bb, altfel sunt pierdu\u0163i\u201c&#8230;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Erat\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen articolul La poalele statuii&#8230; de C. St\u0103nescu (Cultura, nr. 5, 12 februarie a.c.), \u00een fraza \u201eNicolae Malaxa, n\u0103scut la Hu\u015fi \u00een 1884, unul din v\u00e2rfurile camarilei lui Carol al II-lea, dar \u015fi ctitorul uria\u015fului imperiu industrial interbelic pus la p\u0103m\u00e2nt dup\u0103 eliberarea din 1944\u201d, \u00een loc de 1944 se va citi 1989.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u00cen primul s\u0103u \u201erond de zi\u201c din noul an (Contemporanul. Ideea european\u0103, ianuarie 2015), dl Gelu Negrea se freac\u0103 la ochi \u00eentreb\u00e2ndu-se \u00een felul unui personaj al lui Marin Preda: \u201eDomnule, \u00een ce fel de \u0163ar\u0103 tr\u0103im?\u201c. Tr\u0103im bine \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care se preface vertiginos de la o zi la alta, f\u0103r\u0103 a ne&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viitor-de-aur\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Viitor de aur&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13559,13558,13560,5005],"class_list":["post-22514","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cine-esti-dumneata","tag-contemporanul-ideea-europeana","tag-domnule-moromete","tag-gelu-negrea"],"views":2784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22514","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22514"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22514\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}