{"id":22462,"date":"2015-02-21T19:58:59","date_gmt":"2015-02-21T17:58:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22462"},"modified":"2015-02-21T19:58:59","modified_gmt":"2015-02-21T17:58:59","slug":"clasicii-artei-contemporane-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/clasicii-artei-contemporane-romanesti\/","title":{"rendered":"Clasicii artei contemporane rom\u00e2ne\u015fti"},"content":{"rendered":"

Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Bucure\u015fti i s-au repro\u015fat de c\u00e2teva ori \u00een presa cultural\u0103 absen\u0163a unei colec\u0163ii permanente \u015fi lipsa unui discurs clar. De\u015fi speciali\u015ftii \u00een muzeologie sunt de p\u0103rere c\u0103 \u00een ultimele decenii s-a distins tendin\u0163a clar\u0103 a muzeelor de art\u0103 contemporan\u0103 de a renun\u0163a la colec\u0163iile permanente \u00een favoarea celor temporare, \u00een sens practic, o astfel de absen\u0163\u0103 la MNAC, fie c\u0103 este \u00een tendin\u0163e sau nu, a fost resim\u0163it\u0103 ca un handicap \u015fi o mare pierdere. Recent, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, a fost lansat\u0103 o megaexpozi\u0163ie aniversar\u0103 care a \u00eentrunit, \u00een cele cinci scenarii expozi\u0163ionale, o gam\u0103 larg\u0103 de manifest\u0103ri artistice contempoane, reunite sub egida \u00eemplinirii a treisprezece ani de la \u00eenfiin\u0163area muzeului.
\nDou\u0103 dintre cele cinci expozi\u0163ii vernisate pe 27 noiembrie 2014 au s\u0103rb\u0103torit \u00eens\u0103 (pe l\u00e2ng\u0103 frageda v\u00e2rst\u0103 a Muzeului) \u015fi\u00a0 \u00eemplinirea a 150 de ani de existen\u0163\u0103, sub diferite denumiri, a Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Art\u0103 din Bucure\u015fti. Fosta \u015ecoal\u0103 Na\u0163ional\u0103 de Belle-Arte din Bucure\u015fti s-a n\u0103scut \u00een 1864, la ini\u0163iativa lui Theodor Aman, care a dorit s\u0103 transforme viitoarea institu\u0163ie \u00eentr-un reper institu\u0163ional zonal, dat fiind nivelul pu\u0163in avansat al statelor europene vecine. Inaugurat\u0103 \u00een 1865, t\u00e2n\u0103ra \u015fcoal\u0103 avea s\u0103 parcurg\u0103 un drum lung \u015fi sinuos de tranzi\u0163ii \u015fi redenumiri politice, evolu\u00e2nd de la statutul de \u015fcoal\u0103 medie la cel de Academie, Institut de Arte Plastice \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, Universitate. Actuala UNArte este expresia mai multor genera\u0163ii care au crezut \u00een valorile artistice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi care au avut t\u0103ria de a lupta, deschis sau \u00een \u201etran\u015feele\u201c istoriei, pentru a men\u0163ine ne\u00eentrerupt\u0103 \u015fi vie aceast\u0103 tradi\u0163ie. Chiar \u015fi \u00een anii stalinismului dejist sau ai ceau\u015fismului, \u015fcoala \u015fi-a urmat cursul, b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nturi \u015fi ploi ideologice, dar r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een picioare. Din fericire, oamenii care au condus-o nu au abdicat niciodat\u0103 de la misiunea de a o duce mai departe, iar dup\u0103 1990, o nou\u0103 genera\u0163ie (de sacrificiu, dintr-un anumit punct de vedere) a sincronizat-o cu nivelul institu\u0163iilor europene de profil, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o universitate competitiv\u0103, din punct de vedere educa\u0163ional \u015fi managerial, \u015fi totodat\u0103 dornic\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe o linie elitist\u0103. Expozi\u0163iile \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul artistic bucure\u015ftean \u015fi arta rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 1950 \u015fi, respectiv, What About Y<our> Memory reflect\u0103 \u00een mod direct, \u00een cadrul evenimentului citat, produsele artistice ale \u015fcolii bucure\u015ftene, \u00een timp ce restul expozi\u0163iilor sunt \u00een mod direct sau indirect legate de aceast\u0103 \u015fcoal\u0103, fie prin forma\u0163ia curatorilor, fie prin unele lucr\u0103ri expuse.
\nArhitectura expozi\u0163ional\u0103 a fost asigurat\u0103, \u00een toate cele cinci cazuri, de arhitectul Attila Kim, care a c\u0103utat s\u0103 se adapteze limbajelor foarte diferite \u015fi scopurilor declarate ale fiec\u0103rei expuneri. De la dispuneri etajate ale spa\u0163iului \u015fi panot\u0103ri clasice, a\u015fa cum se cuvine unei expozi\u0163ii aniversare precum cea despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc de art\u0103, la libertatea unor asocieri \u015fi artefacte c\u00e2t mai provocatoare pentru sus\u0163inerea unor mijloace artistice mai t\u00e2rziu p\u0103trunse \u00een panoplia artelor vizuale, este vizibil la fiecare pas acest efort al arhitectului \u015fi al curatorilor, de a-i oferi vizitatorului libertate de mi\u015fcare, de percep\u0163ie \u015fi uneori chiar intimitate cu opera.
\nExpozi\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul artistic bucure\u015ftean…(*), despre care voi vorbi \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103, a fost curatoriat\u0103 de Adrian Gu\u0163\u0103, conferen\u0163iar universitar \u015fi decan al Facult\u0103\u0163ii de Istoria \u015fi Teoria Artei din cadrul UNArte. Evenimentul a fost perceput de vizitatori ca o mare s\u0103rb\u0103toare, una din \u015fansele unice \u00een via\u0163\u0103 de a putea vedea la un loc lucr\u0103ri rare, uitate, risipite prin tot felul de ateliere, colec\u0163ii \u015fi depozite. Numai \u00een prima zi de inaugurare a celor cinci expozi\u0163ii, Muzeul a \u00eenregistrat patru mii de vizitatori, de\u015fi publicitatea anterioar\u0103 evenimentului a fost foarte modest\u0103. Preg\u0103tit\u0103, dup\u0103 spusele curatorului, pe un interval de vreo trei sferturi de an, aceast\u0103 expozi\u0163ie este probabil, dup\u0103 gustul celor mai mul\u0163i vizitatori, punctul de cea mai mare atrac\u0163ie al \u00eentregului complex muzeal, fiind \u015fi singura care apeleaz\u0103 la operele unor \u201eclasici\u201c din arta ultimelor genera\u0163ii. Selec\u0163ia a pornit de la un vast repertoriu de lucr\u0103ri pe care profesorul a dorit s\u0103 le expun\u0103, dar a fost nevoit, din ra\u0163iuni de spa\u0163iu, s\u0103 le reduc\u0103 la mai pu\u0163in de jum\u0103tate, respectiv la aproximativ o sut\u0103 cincizeci de arti\u015fti, de regul\u0103 prezen\u0163i cu una sau dou\u0103 lucr\u0103ri. Tablourile \u015fi sculpturile provin \u00een special din colec\u0163ia MNAC, dar \u015fi din colec\u0163ii particulare sau atelierele arti\u015ftilor, to\u0163i, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, absolven\u0163i ai UNArte, afirma\u0163i pe scena artistic\u0103 dup\u0103 1950. Exist\u0103, \u00een plus, \u015fi unele lucr\u0103ri inedite, scoase la lumin\u0103 din vechi expozi\u0163ii de \u201ediplome\u201c sau \u201elucr\u0103ri de an\u201c ale fo\u015ftilor absolven\u0163i, deveni\u0163i \u00eentre timp nume cunoscute.
\nLucr\u0103rile expuse nu au urmat, dup\u0103 declara\u0163iile curatorului, o linie cronologic\u0103 \u015fi nu au dorit nici s\u0103 afirme un principiu didactic, nici s\u0103 se constituie \u00eentr-o lec\u0163ie de istoria artei rom\u00e2ne\u015fti contemporane. Pe de alt\u0103 parte, ceea ce se poate observa chiar \u015fi la o privire sumar\u0103 este diversitatea tehnicilor prezente, exponatele provenind de la mari profesori \u015fi directori de con\u015ftiin\u0163e artistice care au activat timp de genera\u0163ii \u00een diferite specializ\u0103ri UNArte \u015fi care pot fi admira\u0163i la acest ceas aniversar cu uleiuri pe p\u00e2nz\u0103, xilogravuri, print inkjet, digigrafie, ca\u015ferat pe aluminiu, tu\u015f pe h\u00e2rtie, c\u0103rbune pe h\u00e2rtie, acuarel\u0103, ceramic\u0103, dar \u015fi cu tehnici mixte pe p\u00e2nz\u0103, sculpturi din bronz \u015fi fier, din lemn pe piele, lemn \u015fi metal, ulei \u015fi cerneal\u0103 tipografic\u0103 pe backlit, combina\u0163ii de gips, nisip \u015fi ulei etc. Tehnicile mixte, care ignor\u0103 conven\u0163iile \u015fi sus\u0163in idei cel mai adesea originale prin abord\u0103ri tehnice de aceea\u015fi factur\u0103, constituie op\u0163iuni relativ des \u00eent\u00e2lnite \u00een selec\u0163ia multor exponate \u015fi constituie probabil \u015fi o preferin\u0163\u0103 a curatorului, el \u00eensu\u015fi specialist \u00een arta contemporan\u0103.
\nReprezentative, de regul\u0103, pentru profilul artistic al autorilor, multe opere expuse au \u00een spate chiar mici istorii, mai ales c\u0103, \u00een timpul \u00een care nu au activat ca profesori, \u201eclasicii\u201c artei contemporane rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-au \u00eenscris \u00een CV-uri expozi\u0163ii \u00een \u00eentreaga lume, \u00eenso\u0163ite de importante premii, distinc\u0163ii \u015fi stagii \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen interviurile lor, descoperi o mare varietate de profiluri temperamentale \u015fi artistice, dar nota comun\u0103 pare a fi depl\u00e2ngerea statutului trist al artei contemporane \u00een Rom\u00e2nia, deseori mai bine apreciat\u0103 \u015fi cunoscut\u0103 de str\u0103ini dec\u00e2t de cona\u0163ionali.
\n\u00cen unele lucr\u0103ri, dialogul cu modelele clasice (Darie Dup, Auriga \u2013 cavaler, 1987; Ovidiu Simionescu, Agamemnon, 1987; Sorin Ilfoveanu, Bacante, 2004) se poart\u0103 prin esen\u0163ializarea lemnului \u015fi recursul la mutil\u0103ri corporale programatice (D. Dup), printr-o caligrafie viguroas\u0103 a liniilor turnate \u00een bronz (Ov. Simionescu) sau, dimpotriv\u0103, prin fine\u0163ea acroba\u0163iilor corporale din figuri de bacante \u015fi prezen\u0163a simbolurilor (taurul \u015fi \u0163apul), \u00eentr-o compozi\u0163ie minimalist\u0103 care sugereaz\u0103 implica\u0163iile orgiastice ale unei teofanii dionisiace (S. Ilfoveanu). Alteori, lucr\u0103rile recurg la elemente de mitologie cre\u015ftin\u0103 (Aurel Vlad, Adam \u015fi Eva \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i, 2004, Marian Zidaru, Sf\u00e2ntul Gheorghe omor\u00e2nd balarurul, Vladimir Zamfirescu, Niciun os din El nu se va zdrobi, 1990, Ion Lucian Murnu, Sf\u00e2ntul Ioan), fie \u00een spirit neo-ortodoxist declarat (de exemplu, M. Zidaru), fie prin simboluri reciclate, sus\u0163inute prin tehnici tradi\u0163ionale de pictur\u0103 religioas\u0103 (Ion Grigorescu, Suflet bun, suflet r\u0103u (Lupta cu dragonul), 1986\/7). Exist\u0103 \u015fi un bestiar mitologic sau religios propriu arti\u015ftilor, ca \u00een proiec\u0163ia tehno-oniric\u0103 a lui Neculai P\u0103duraru (Fantasticul \u00eentre mit \u015fi realitate, 1987\/2014) sau \u00een colajul Animal mitologic (1993) al Georgetei N\u0103p\u0103ru\u015f, tr\u0103d\u00e2nd un spirit domestic, ludic \u015fi me\u015fte\u015fug\u0103resc, sau \u00een fabuloasele tablouri (la propriu \u015fi la figurat) Nef\u00e2rta\u0163ii II \u015fi I (1984) ale pictorului Marcel Bunea. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, din marea expozi\u0163ie aniversar\u0103 a UNArte nu lipsesc opere de Corneliu Baba, Constantin Piliu\u0163\u0103, Ion S\u0103li\u015fteanu, Alexandru Ciucurencu, Ion Irimescu, Octav Grigorescu, Ion Bitzan \u015f.a.
\nReceptarea acestei expozi\u0163ii a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, unanim favorabil\u0103, mai ales c\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu clasicii, cel mai adesea criticii depun \u2013 cu supus\u0103 modestie \u2013 armele. \u015ei pe bun\u0103 dreptate. Decupajul cronologic restrictiv operat de curator nu reprezint\u0103 strict o op\u0163iune de necesitate, ci este \u015fi cartea de vizit\u0103 a unei \u015fcoli care a supravie\u0163uit timp de decenii realismului socialist \u015fi, strecur\u00e2ndu-se victorioas\u0103 prin furcile caudine ale \u00eendoctrin\u0103rii \u015fi ideologiei de partid, a demonstrat c\u0103, \u00een sens pur antropologic, omul este o resurs\u0103 inepuizabil\u0103, capabil\u0103 oric\u00e2nd s\u0103 creeze art\u0103 cu majuscul\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

(*) \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul artistic bucure\u015ftean \u015fi arta rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 1950, Expozi\u0163ie la aniversarea a 150 de ani ai Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Arte, curator Adrian Gu\u0163\u0103, arhitect Attila Kim, deschis\u0103 27. 11. 2014 \u2013 14. 06. 2015.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

\"sorin-ilfoveanu-bacante\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Bucure\u015fti i s-au repro\u015fat de c\u00e2teva ori \u00een presa cultural\u0103 absen\u0163a unei colec\u0163ii permanente \u015fi lipsa unui discurs clar. De\u015fi speciali\u015ftii \u00een muzeologie sunt de p\u0103rere c\u0103 \u00een ultimele decenii s-a distins tendin\u0163a clar\u0103 a muzeelor de art\u0103 contemporan\u0103 de a renun\u0163a la colec\u0163iile permanente \u00een favoarea celor temporare,… Cite\u0219te mai mult »Clasicii artei contemporane rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11317],"tags":[13541,13543,13542],"class_list":["post-22462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-expozitie-mnac","tag-lucrari-sorin-ilfoveanu","tag-unarte"],"views":1796,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22462"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22462\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}