{"id":22460,"date":"2015-02-21T19:54:07","date_gmt":"2015-02-21T17:54:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22460"},"modified":"2015-02-21T19:54:07","modified_gmt":"2015-02-21T17:54:07","slug":"oameni-si-animale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/oameni-si-animale\/","title":{"rendered":"Oameni \u015fi animale"},"content":{"rendered":"

George Orwell, Ferma Animalelor,<\/em> traducere Mihnea Gafi\u0163a, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u201eTot ce-am scris vreodat\u0103 a fost \u00eendreptat, direct sau indirect, \u00eempotri-va totalitarismului, iar scrierile mele au \u00eencercat s\u0103 sus\u0163in\u0103 cauza socialismului democratic, a\u015fa cum l-am \u00een\u0163eles eu \u00eensumi\u201c, afirma \u00een anul 1947 George Orwell. Modul \u00een care el a ales s\u0103 se manifeste ca autor (de texte politice ori literare) demonstreaz\u0103 nu doar ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 ideologie, ci mai cu seam\u0103 convingerea sa ferm\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte necesitatea ap\u0103r\u0103rii cu orice pre\u0163, chiar \u015fi \u00eentr-o epoc\u0103 tulburat\u0103 (poate mai ales \u00een contextul unei asemenea epoci), a valorilor adev\u0103rate \u015fi a ceea ce, \u00een ciuda tuturor vicisitudinilor, reu\u015fe\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 normal, chiar \u015fi \u00een mijlocul unei lumi care abia a dep\u0103\u015fit conflagra\u0163ia mondial\u0103.<\/strong><\/em>
\nConservatorul anarhist \u015fi revolu\u0163ionarul patriot<\/strong>
\nCelebritatea interna\u0163ional\u0103 a lui George Orwell (Eric Arthur Blair) se datoreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd celor dou\u0103 romane, Ferma Animalelor (1945) \u015fi O mie nou\u0103 sute optzeci \u015fi patru (1949), crea\u0163ii prin intermediul c\u0103rora autorul s-a adresat direct con\u015ftiin\u0163ei celor care au cunoscut r\u0103zboiul (\u015fi primii ani ai R\u0103zboiului Rece), dar \u015fi texte prin care a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103, pentru publicul cititor, un soi de \u201escriitor vizionar al secolului XX\u201c, nu pu\u0163ini fiind cei care, sub imperiul lecturii acestor c\u0103r\u0163i, al imaginii terifiante a \u201eFratelui cel Mare\u201c \u015fi al ideologiei \u201edublu-g\u00e2nditului\u201c au a\u015fteptat anul 1984 ca pe veritabila apocalips\u0103 a epocii moderne. \u015ei, de\u015fi Orwell a fost considerat cel mai important autor britanic de scrieri politice al anilor \u201840 ai secolului trecut, treptat el a ajuns s\u0103 fie pre\u0163uit \u015fi pentru latura teoretic\u0103 a c\u0103r\u0163ilor sale, precum \u015fi pentru o calitate cu adev\u0103rat remarcabil\u0103, numit\u0103 pe bun\u0103 dreptate de critica literar\u0103 \u201eintegritate intelectual\u0103\u201c \u2013 destul de rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, mai cu seam\u0103 la o asemenea intensitate, \u00een zbuciumata \u201erepublic\u0103 a literelor\u201c contemporane. Privit\u0103 din acest punct de vedere, \u00eentreaga sa oper\u0103 se dovede\u015fte a fi aceea a unui \u201emoralist\u201c al secolului vitezei \u2013 \u015fi al r\u0103zboaielor mondiale! \u2013, dispus s\u0103 cread\u0103 \u00een fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi \u00een valorile individuale, devenind, astfel, o adev\u0103rat\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a genera\u0163iei sale.
\nCu toate c\u0103 s-a afirmat deschis ca un sus\u0163in\u0103tor al ideilor socialiste \u00eenc\u0103 din anul 1936, Orwell a r\u0103mas mereu un adversar ne\u00eenduplecat al comunismului, confirm\u00e2nd, \u015fi prin aceast\u0103 atitudine, eticheta pe care \u015fi-a pus-o el \u00eensu\u015fi, la un moment dat: \u201econservator anarhist\u201c. Adev\u0103rat \u201erevolu\u0163ionar-patriot\u201c, a\u015fa cum era numit \u00een cercurile intelectuale ale vremii sale, Orwell a fost convins de capacitatea scriitorului de a influen\u0163a drumul pe care \u00eel urmeaz\u0103 omenirea, dar \u015fi de uria\u015ful impact al propagandei asupra con\u015ftiin\u0163ei umane, mai cu seam\u0103 \u00een situa\u0163ii de criz\u0103, c\u00e2nd conflictul dintre individ \u015fi structura social\u0103 se acutizeaz\u0103 \u00een mod inevitabil.
\nToate animalele sunt egale…<\/strong>
\nRomanul Ferma Animalelor a fost definitivat la \u00eenceputul lui 1944, \u00eens\u0103 nu a fost publicat dec\u00e2t un an \u015fi jum\u0103tate mai t\u00e2rziu, \u00een primul r\u00e2nd din cauza repro\u015furilor pe care editorii le-au adus c\u0103r\u0163ii \u2013 \u015fi care vizau nivelul politic al textului interpretat ca un atac direct la adresa lui Stalin \u015fi a Uniunii Sovietice, aliatul Occidentului \u00een lupta \u00eempotriva nazismului. \u00cens\u0103 imediat dup\u0103 apari\u0163ie cartea a devenit un succes uria\u015f, primul tiraj epuiz\u00e2ndu-se \u00een doar c\u00e2teva luni, iar textul fiind tradus, \u00een mai pu\u0163in de un an, \u00een nou\u0103 limbi str\u0103ine. Sigur c\u0103, cel pu\u0163in dintr-un punct de vedere, Ferma Animalelor poate fi privit\u0103 \u2013 a \u015fi fost, de altfel \u2013 drept \u00eencercarea scriitorului de a demitiza imaginea Rusiei v\u0103zute, de multe ori \u00een epoca respectiv\u0103, ca modelul prin excelen\u0163\u0103 al socialismului. Numai c\u0103 Orwell vizeaz\u0103 mai cu seam\u0103 punerea \u00een discu\u0163ie, prin intermediul acestei fabule distopice \u00een care personajele sunt animalele, a pericolelor totalitarismului. \u00cen plus, autorul nu pierde din vedere nici efectele devastatoare ale deform\u0103rii sistematice a adev\u0103rului de c\u0103tre diferitele grupuri de interese \u015fi rescrierea permanent\u0103 a istoriei, din perspective partizane, demersuri menite a servi interesele unui aparat de propagand\u0103 care devine tot mai amenin\u0163\u0103tor. Animalele \u00ee\u015fi alung\u0103 opresorii umani doar pentru ca, \u00een foarte scurt timp, locul acestora s\u0103 fie luat de al\u0163ii, cu at\u00e2t mai cruzi cu c\u00e2t fac parte din r\u00e2ndul celor care participaser\u0103 la revolu\u0163ia profetizat\u0103 \u2013 \u015fi, implicit, ini\u0163iat\u0103 \u2013 de B\u0103tr\u00e2nul Senior, purcelul patriarh de la ferm\u0103.
\nInteresant r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103, indiferent de lectura pe care cititorul alege s-o fac\u0103 acestui text, faptul c\u0103, de\u015fi Orwell accentueaz\u0103 frecvent tr\u0103darea idealurilor revolu\u0163iei de c\u0103tre cei care devin mari speciali\u015fti \u00een a profita de r\u0103sturnarea de situa\u0163ie, revolu\u0163ia \u00een sine nu e nici o clip\u0103 satirizat\u0103. C\u0103ci \u00eenceputul romanului \u00eensu\u015fi, cu descrierea detaliat\u0103 pe care o face B\u0103tr\u00e2nul Senior situa\u0163iei dramatice \u00een care se g\u0103sesc animalele reprezint\u0103, de fapt, o alegorie a rela\u0163iei tensionate dintre clasa muncitoare \u015fi cea privilegiat\u0103 din Europa anilor extrem de dificili ai celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, situa\u0163ie care, \u00een fond, poate fi extins\u0103 \u015fi asupra altor epoci sau care poate fi deopotriv\u0103 emblema societ\u0103\u0163ii din alte spa\u0163ii culturale. Numai c\u0103 revolu\u0163ia care, de altfel, se produce spontan (semnificativ r\u0103m\u00e2n\u00e2nd am\u0103nuntul c\u0103 ea nu este ini\u0163iat\u0103 de vreun grup conspirativ), chiar dac\u0103 reu\u015fe\u015fte impunerea, \u00een prim\u0103 faz\u0103, a unui univers oarecum idilic (\u00een felul s\u0103u…), nu dureaz\u0103; mai mult, \u00ee\u015fi vede toate idealurile transformate, treptat, dar at\u00e2t de radical, \u00eenc\u00e2t, \u00een cele din urm\u0103, nimic nu va mai sem\u0103na cu aspira\u0163iile ini\u0163iale, ajung\u00e2ndu-se la celebra ad\u0103ugire f\u0103cut\u0103 \u201ePreceptelor Animalelor\u201c: \u201eToate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale dec\u00e2t altele.\u201c
\nDe ce e\u015fueaz\u0103 revolu\u0163ia \u015fi de ce idealurile ini\u0163iale sunt at\u00e2t de repede tr\u0103date? Orwell \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere mai multe sugestii, c\u00e2t\u0103 vreme e convins c\u0103 r\u0103spunsurile unice sunt excluse, realit\u0103\u0163ile date fiind mult mai profunde, iar fenomenul abordat mult mai complex dec\u00e2t ar putea s\u0103 par\u0103 la prima vedere. Una dintre cauze e legat\u0103, evident, de dorin\u0163a imens\u0103 de putere a c\u00e2torva animale (mai ales porcii) care de la bun \u00eenceput vor s\u0103 fie \u201emai egali\u201c dec\u00e2t to\u0163i semenii lor. Apoi, lipsa memoriei ce caracterizeaz\u0103 o mare parte a locatarilor fermei, plus analfabetismul altora sunt factori ce contribuie la \u00eent\u0103rirea pozi\u0163iei porcilor \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i. \u00cens\u0103 morala este, \u00een acest context, aceea c\u0103 ideea de a modifica doar forma unei societ\u0103\u0163i corupte (deci f\u0103r\u0103 a reforma \u00een mod real nimic!) nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 determine e\u015fecul oric\u0103rei ini\u0163iative revolu\u0163ionare. Astfel, porcii devin noua clas\u0103 dominant\u0103, duc o via\u0163\u0103 de huzur, ap\u0103ra\u0163i de haita de c\u00e2ini antrenat\u0103 \u00een acest scop \u015fi situ\u00e2ndu-se mereu departe de celelalte multe animale, obligate s\u0103 munceasc\u0103 din greu pentru a asigura confortul celor pu\u0163ini.
\nAventurile memoriei<\/strong>
\nSitua\u0163ia animalelor oropsite de semenii lor e \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u0103 \u015fi de incapacitatea majorit\u0103\u0163ii de a-\u015fi aminti. Dovad\u0103 c\u0103, a\u015fa cum Orwell era convins, lipsa unui fundament cultural, istoric \u015fi, \u00een definitiv, identitar, face ca orice fiin\u0163\u0103 s\u0103 fie vulnerabil\u0103 \u00een fa\u0163a primejdiilor opresiunii. Animalele nu au nici con\u015ftiin\u0163\u0103 istoric\u0103, a\u015fadar pot fi u\u015for manipulate prin intermediul g\u0103unosului limbaj de propagand\u0103 \u015fi al permanentelor modific\u0103ri ale \u201ePreceptelor\u201c care, din etalon al egalit\u0103\u0163ii, devin consacrare prin excelen\u0163\u0103 a totalitarismului \u015fi a unui regim autoritar-discre\u0163ionar. Cu at\u00e2t mai grav e c\u0103 animalele subjugate ajung s\u0103 fie convinse c\u0103 vina pentru via\u0163a de mizerie \u015fi de chin pe care o duc le apar\u0163ine exclusiv \u015fi, chiar mai periculos, c\u0103 lucrurile bune pe care \u015fi le (mai) amintesc despre \u00eenceputul revolu\u0163iei sunt simple am\u0103giri, realitatea fiind doar aceea a sloganurilor propagandistice pe care sunt obligate s\u0103 le asculte sau s\u0103 le declame. Consecin\u0163a tuturor acestor fapte e c\u0103, treptat, se va reveni la forma pe care o avea ferma animalelor \u00eenaintea momentului de elan revolu\u0163ionar, chiar dac\u0103 e vorba, acum, despre o conducere asigurat\u0103 de animale, iar nu de oameni.
\nMesajul textului a fost extrem de rapid receptat \u00een epoc\u0103, dar, chiar \u015fi dup\u0103 trecerea a \u015fase decenii de la apari\u0163ie, Ferma Animalelor r\u0103m\u00e2ne o carte extrem (dureros chiar…) de actual\u0103. Pe de o parte pentru c\u0103 semnifica\u0163iile profunde, fie ele chiar accente militante ori amar-meditative, sunt prinse \u00een forma unui discurs romanesc, ceea ce reprezenta o inova\u0163ie remarcabil\u0103 fa\u0163\u0103 de strategiile narative practicate \u00een perioada care a urmat celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Apoi, aparen\u0163a fabulei (chiar dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 aceasta limiteaz\u0103 analiza psihologic\u0103 \u015fi complexitatea tr\u0103irilor personajelor), stilul voit simplu \u015fi capacitatea vocii narative de a nu ie\u015fi niciodat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103, pentru a l\u0103sa locul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor \u015fi evolu\u0163iei protagoni\u015ftilor, au dat romanului lui Orwell o aur\u0103 de-a dreptul mitic\u0103, de natur\u0103 a se adresa mult mai direct con\u015ftiin\u0163ei umane dec\u00e2t ar fi putut-o face simplul eseu sau manifest politic: \u201eDac\u0103 \u015fi-ar fi f\u0103cut o imagine despre cum avea s\u0103 arate viitorul, aceasta ar fi fost cea a unei societ\u0103\u0163i a animalelor eliberate de foamete \u015fi de bici, toate egale, toate muncind at\u00e2t c\u00e2t puteau, cei mai tari ap\u0103r\u00e2ndu-i pe cei mai slabi. \u00cen schimb, ajunseser\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 vremuri \u00een care nimeni nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 spun\u0103 ce g\u00e2ndea, \u00een care ni\u015fte c\u00e2ini fioro\u015fi se plimbau peste tot m\u00e2r\u00e2ind.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George Orwell, Ferma Animalelor, traducere Mihnea Gafi\u0163a, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013   \u201eTot ce-am scris vreodat\u0103 a fost \u00eendreptat, direct sau indirect, \u00eempotri-va totalitarismului, iar scrierile mele au \u00eencercat s\u0103 sus\u0163in\u0103 cauza socialismului democratic, a\u015fa cum l-am \u00een\u0163eles eu \u00eensumi\u201c, afirma \u00een anul 1947 George Orwell. Modul \u00een care el a ales s\u0103 se manifeste… Cite\u0219te mai mult »Oameni \u015fi animale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13539,13538,13540],"class_list":["post-22460","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ferma-animalelor","tag-george-orwell","tag-traducere-mihnea-gafita"],"views":1310,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22460"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22460\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}