{"id":22458,"date":"2015-02-21T19:27:31","date_gmt":"2015-02-21T17:27:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22458"},"modified":"2015-02-21T19:27:31","modified_gmt":"2015-02-21T17:27:31","slug":"dialectici-perverse","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dialectici-perverse\/","title":{"rendered":"Dialectici perverse"},"content":{"rendered":"

Dumitru Popescu, Pumnul \u015fi palma,<\/em> vol. I-III, Editura Anamarol, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nReputatul prozator, poet \u015fi eseist, Dumitru Popescu, autorul unei opere literare vaste, ante \u015fi postdecembriste, a reluat, dup\u0103 mai bine de trei decenii, cel mai cunoscut dintre romanele sale, Pumnul \u015fi palma. Ap\u0103r\u00e2nd \u00een prima sa edi\u0163ie \u00een anii 1980-1981-1982, el a st\u00e2rnit un mare interes na\u0163ional, dar \u015fi unul interna\u0163ional, prin critica dur\u0103 din partea cenzorului ideologic al sistemului, URSS, care i-a aplicat autorului rom\u00e2n certificatul de \u201emai r\u0103u dec\u00e2t scriitorii burghezi\u201c. Criticul \u015fi istoricul literar Pompiliu Marcea a r\u0103spuns acelui atac, dup\u0103 care, la pu\u0163in\u0103 vreme, a murit \u00een chip misterios.
\n\u00cenc\u0103 de la apari\u0163ie, Nicolae Manolescu scria \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103: \u201eAcest prim volum e totu\u015fi, \u00een multe privin\u0163e, o revela\u0163ie \u015fi suport\u0103 compara\u0163ia cu cele mai interesante romane politice din ultima vreme\u201c.
\nAprecieri asem\u0103n\u0103toare formulau \u015fi al\u0163i critici.
\nMircea Iorgulescu: \u201eeste un extraordinar document asupra lumii ca \u015fantier permanent\u201c.
\nAl. C\u0103linescu: \u201eDac\u0103 dezbaterea de idei este centrul de interes major al c\u0103r\u0163ii, nota\u0163ia realist\u0103 \u015fi epicul propriu-zis dau, nu \u00eencape \u00eendoial\u0103, m\u0103sura \u00eenzestr\u0103rii de romancier a lui Dumitru Popescu\u201c.
\nTot atunci, \u00een revista Luceaf\u0103rul, Sultana Craia: \u201eAnul editorial 1980 al\u0103tur\u0103 \u00een chip semnificativ romanele lui Marin Preda, Ion L\u0103ncr\u0103njan \u015fi Dumitru Popescu, autori care, dincolo de ceea ce \u00eei diferen\u0163iaz\u0103, au comun\u0103 obsesia Adev\u0103rului \u015fi a Puterii, a destinului omului de bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een raport cu Istoria\u2026 Cartea aduce surpriza unor disponibilit\u0103\u0163i suflete\u015fti neb\u0103nuite, dup\u0103 cum aduce confirmarea for\u0163ei descriptive, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-o construc\u0163ie epic\u0103 solid\u0103, ampl\u0103 \u015fi complex articulat\u0103\u201c.
\nPrintre criticii \u015fi istoricii literari ai timpului, care au \u00eent\u00e2mpinat \u015fi examinat cu interes \u015fi obiectivitate trilogia lui Dumitru Popescu se num\u0103r\u0103 \u015fi C. St\u0103nescu. Actualei edi\u0163ii \u2013 nemodificat\u0103 structural, ci rev\u0103zut\u0103 doar stilistic \u2013 el \u00eei semneaz\u0103 un Cuv\u00e2nt \u00eenainte, din care reproduc doar acest pasaj:
\n\u201eAp\u0103rut spre cap\u0103tul unei experien\u0163e dezastruoase prin care a trecut \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, Pumnul \u015fi palma nu \u00abreabiliteaz\u0103\u00bb muntele de cenu\u015f\u0103 al realismului socialist, ci, al\u0103turi de altele viabile \u015fi rezistente, restituie cu for\u0163\u0103 \u015fi curaj legitimitatea devenit\u0103 \u00eendoielnic\u0103 a romanului politic, sco\u0163\u00e2ndu-l din dogmatismul ucig\u0103tor al \u00abcuptorului\u00bb prin care at\u00e2\u0163ia am trecut.
\nMarele absent de la acest prelung colocviu de cabinet despre cum e bine s\u0103 tr\u0103im este chiar omul comun, c\u0103ruia i se croie\u015fte un destin (c\u00e2t de nou?) cu cortina tras\u0103: romanul con\u0163ine \u015fi configureaz\u0103 parabolic o dram\u0103 uman\u0103 pus\u0103 \u00een scen\u0103 \u00eentr-o sal\u0103 f\u0103r\u0103 public.
\nSub acest aspect, al unei paradoxale \u015fi nelini\u015ftitoare absen\u0163e, romanul Pumnul \u015fi palma dinspre \u00eenceputul ultimului deceniu \u2013 \u00absatanic\u00bb dup\u0103 o vorb\u0103 a lui Mircea Zaciu \u2013 al domniei discre\u0163ionare \u015fi disperate a lui Nicolae Ceau\u015fescu poate fi considerat una dintre cele mai remarcabile expresii ale disiden\u0163ei literare din acel timp\u201c.
\nRecitit\u0103 acum, la rece, ca s\u0103 zic a\u015fa, \u015fi cu deta\u015farea unui timp istoric revolut, cartea aceasta \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 toate caracteristicile evidente \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, adic\u0103 pozi\u0163ia critic\u0103 fa\u0163\u0103 de unele componente ale comunismului. Este vorba de dogma ideologic\u0103 \u00een varianta ei stalinist\u0103, profund eronat\u0103 \u015fi nociv\u0103, av\u00e2nd profilul rigid al partidului unic, ca \u015fi automatismul s\u0103u autoritar, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la depersonalizarea \u015fi strivirea demnit\u0103\u0163ii individului. \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, conceptul dictatorial de mobilizare \u015fi organizare a maselor \u00een construc\u0163ia economic\u0103. Mai ales c\u0103 aceasta, cum se vede conving\u0103tor \u015fi din carte, era de o amploare f\u0103r\u0103 precedent la noi \u00een \u0163ar\u0103.
\nDar s\u0103 ne uit\u0103m, cu ochii de acum, la substan\u0163a \u015fi configura\u0163ia fiec\u0103rui volum.
\nPrimul, subintitulat, \u00een mod sugestiv, Cifrul, ne introduce \u00een spa\u0163iul unde se forja dogma ideologic\u0103 \u015fi se formau activi\u015ftii meni\u0163i s\u0103 o propage \u015fi, mai mult, s\u0103 o \u015fi aplice \u00een via\u0163a de toate zilele.
\nCunoa\u015ftem, la acest capitol, \u015fi reac\u0163ii cu caracter de opozi\u0163ie din partea unor oameni mai lucizi \u015fi mai \u00eendr\u0103zne\u0163i, \u00een frunte cu protagoni\u015ftii romanului \u2013 Manole Suru \u015fi Vladimir Cernea \u2013 tendin\u0163a lor de fr\u00e2nare a unor distorsiuni specifice stalinismului. Cele care erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 din precepte ale socialismului marxist numeroase \u015fi periculoase abera\u0163ii. Aici, \u00een v\u00e2rtejul evenimentelor, se \u00eencheag\u0103 prietenia dintre cele dou\u0103 personaje principale, care vor evolua \u00een roman pe traiectorii diferite \u00een ceea ce prive\u015fte conceperea \u015fi desf\u0103\u015furarea socialismului din Rom\u00e2nia.
\nAl doilea volum, numit \u00een noua edi\u0163ie Solda\u0163ii, reprezint\u0103 chiar tabloul acestor solda\u0163i ai dogmelor, duri \u015fi necru\u0163\u0103tori. Ei se \u00eencaier\u0103, la ordin superior, \u00een ap\u0103rarea poncifelor, mai bine zis a \u201epurit\u0103\u0163ii\u201c acestora. Se exercit\u0103 plenar \u00een zdrobirea oric\u0103rei devieri de la linia rigid\u0103, pentru a\u015fa numita cur\u0103\u0163ire a partidului de \u201e\u015fov\u0103ielnici\u201c, de \u201e\u00eemp\u0103ciuitori\u015fti\u201c (cuv\u00e2nt care mi s-a aplicat \u015fi mie, \u00een vara lui 1958, c\u00e2nd am fost dat afar\u0103 de peste tot), ca \u015fi de \u201eintelectuali\u015fti\u201c. Toate acestea, pentru a transforma politica \u00eentr-o \u201earm\u0103 infailibil\u0103\u201c, cu \u0163inte precise.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cel de al treilea volum, Cariatidele, cred c\u0103 este cel mai reprezentativ dintre toate, fiind consacrat marii campanii, din anii \u201980, de industrializare masiv\u0103, de \u00eemp\u00e2nzire a \u0163\u0103rii cu fabrici \u015fi combinate (ast\u0103zi \u00eenstr\u0103inate sau ruinate), o epoc\u0103 \u00een care activul de partid trebuia s\u0103 joace rolul corpului ofi\u0163eresc \u00eentr-un r\u0103zboi.
\nCartea dezv\u0103luie, \u00een chip curajos, mecanismul dictatorial de conducere, bazat pe principii \u015fi obiective inflexibile, teribila insensibilitate a metodelor de mobilizare a maselor la construc\u0163ie, opera\u0163ie \u00een care nu se \u0163inea seama dec\u00e2t de \u201eobiectiv\u201c, \u015fi nu de om, de nevoile \u015fi aspira\u0163iile sale fire\u015fti. Este, totodat\u0103, atacat acel concept nefericit c\u0103 dac\u0103 nu ai suficiente mijloace financiare, de cointeresare material\u0103 a constructorilor, \u2013 \u201ecariatidele\u201c, cum le nume\u015fte autorul \u00een subtitlul actual \u2013 atunci recurgi pur \u015fi simplu la ordin, f\u0103c\u00e2nd apel, inflexibil, la \u201econ\u015ftiin\u0163a datoriei\u201c, care devine astfel o adev\u0103rat\u0103 lege opresiv\u0103. Totul, \u00eentr-o dialectic\u0103 \u00eentoars\u0103 pe dos, pervers\u0103, d\u0103un\u0103toare.
\nAici, \u00een aceast\u0103 textur\u0103 complicat\u0103, se dezl\u0103n\u0163uie conflictul dintre protagoni\u015ftii romanului, fo\u015fti buni prieteni, afla\u0163i acum pe pozi\u0163ii opuse. \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 conflictul se \u00eencheie \u00een detrimentul exponentului umanismului, Vladimir Cernea, care este c\u0103lcat \u00een picioare \u015fi sacrificat.
\nAnaliza psihologic\u0103 \u015fi arta portretului \u2013 \u00een realizarea personajelor feminine \u015fi masculine \u2013 sim\u0163ul acut, percutant, al am\u0103nuntelor vie\u0163ii cotidiene, ca \u015fi for\u0163a desf\u0103\u015fur\u0103rii unor p\u00e2nze epice largi, toate acestea, ca \u015fi stilul rafinat, \u00eembin\u00e2nd neologismul cu voarba neao\u015f\u0103, fac din lectura c\u0103r\u0163ii un exerci\u0163iu atr\u0103g\u0103tor, plin de o vie curiozitate \u015fi nesupus erod\u0103rii timpului.
\n\u015ei-apoi, cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 romanul Pumnul \u015fi palma ap\u0103rea chiar \u00een perioada cea mai grea \u015fi cea mai rea a regimului comunist, reprezent\u00e2nd o veritabil\u0103 frond\u0103 politic\u0103, transparent\u0103, la adresa orient\u0103rii negative imprimat\u0103 de Nicolae Ceau\u015fescu \u00een faza final\u0103 a vechii or\u00e2nduiri.
\nAceast\u0103 atitudine lucid\u0103, pragmatic\u0103, a lui Dumitru Popescu (a c\u0103rui oper\u0103 este \u00een prezent neglijat\u0103 sau chiar nedrept\u0103\u0163it\u0103) era izvor\u00e2t\u0103 chiar din interiorul, aparent lini\u015ftit, dar \u00een realitate agitat, al puterii. De aceea, ea este credibil\u0103 \u015fi conving\u0103toare. Ba, mai mult, produce oric\u0103rui cititor atent \u015fi de bun\u0103 credin\u0163\u0103 satifac\u0163ia \u00eent\u00e2lnirii cu o carte de \u00eenalt nivel artistic.
\n\u00cen final, se cuvine o laud\u0103 \u015fi harnicei edituri Anamarol pentru excelenta \u0163inut\u0103 grafic\u0103 a celor trei volume.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Popescu, Pumnul \u015fi palma, vol. I-III, Editura Anamarol, Bucure\u015fti, 2015   Reputatul prozator, poet \u015fi eseist, Dumitru Popescu, autorul unei opere literare vaste, ante \u015fi postdecembriste, a reluat, dup\u0103 mai bine de trei decenii, cel mai cunoscut dintre romanele sale, Pumnul \u015fi palma. Ap\u0103r\u00e2nd \u00een prima sa edi\u0163ie \u00een anii 1980-1981-1982, el a st\u00e2rnit… Cite\u0219te mai mult »Dialectici perverse<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2910,13537],"class_list":["post-22458","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dumitru-popescu","tag-pumnul-si-palma"],"views":2505,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22458","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22458"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22458\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22458"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22458"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22458"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}