{"id":22456,"date":"2015-02-21T19:26:23","date_gmt":"2015-02-21T17:26:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22456"},"modified":"2015-02-21T19:26:23","modified_gmt":"2015-02-21T17:26:23","slug":"in-cheie-parodica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cheie-parodica\/","title":{"rendered":"\u00cen cheie parodic\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Adrian Alui Gheorghe, <em>Laika,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 304 pp.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Romanul lui Adrian Alui Gheorghe, etaleaz\u0103 o multiplicitate de reprezent\u0103ri narative ce au drept principal\u0103 caracteristic\u0103 deosebitul dar al persuad\u0103rii cititorului prin intermediul unei savori aparte. Totul se focalizeaz\u0103 asupra perioadei terminale a regimului comunist din Rom\u00e2nia, cu deosebit accent pe evenimentele din decembrie 1989. Trebuie subliniat\u0103 pregnanta accep\u0163iune ludic\u0103, aproape fiecare capitol incluz\u00e2nd absolut captivante situa\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in tributare umorului, uneori chiar \u00een cheia absurdului. Un inedit a\u015fez\u0103m\u00e2nt, numit Glod, constituie teatrul de opera\u0163ii al nara\u0163iunilor lui Adrian Alui Gheorghe. Glodul, cu variate denumiri de-a lungul timpului, de la sanatoriu \u015fi spital de boli nervoase la a\u015fez\u0103m\u00e2nt de recuperare, reprezint\u0103 un loc unde sunt g\u0103zdui\u0163i activi\u015fti ai partidului comunist, pe moment inactivi din punct de vedere social, \u00eempreun\u0103 cu o larg\u0103 gam\u0103 de personaje bizare, caracteristice unei perioade istorice determin\u00e2nd alienarea. Sunt figuri marcante descrise cu talent \u015fi considerabil\u0103 for\u0163\u0103 de impact estetic. Pentru a ne adecva logicii romanului, trebuie spus c\u0103 majoritatea relat\u0103rilor apar\u0163in doctorului B\u00e2lb\u00e2ial\u0103, director al al casei de s\u0103n\u0103tate de la Glod. Caracteristicile clasice ale alc\u0103tuirii romanului sunt eludate cu metod\u0103 de Adrian Alui Gheorghe. \u00cen locul lor, autorul ne propune un maximal elan glisant ce posed\u0103 accentu\u0103ri fascinatorii. Avem senza\u0163ia c\u0103 oricare dintre povestiri poate constitui, dezvoltat\u0103, punctul de pornire al unui alt roman. Iat\u0103 un inedit personaj, \u00eenc\u0103rcat de dramatism, dar totu\u015fi privit altfel, printre multele ipostaze absolut remarcabile ale c\u0103r\u0163ii: \u201eTot doctorul Pantazi \u00eel primise \u015fi \u00eel \u00eencartiruise \u015fi pe Ion M\u0103cinoi. Acesta fusese anchetator \u00een c\u00e2teva dintre \u00eenchisorile din Rom\u00e2nia. Fusese la R\u00e2mnicu S\u0103rat, la Jilava, la Pite\u015fti, la Aiud. Era crunt. Se spunea despre el c\u0103 ucisese cu m\u00e2inile goale, prin sugrumare, o mul\u0163ime de de\u0163inu\u0163i politici. Avea doi din\u0163i de metal, bine pozi\u0163iona\u0163i \u00een gur\u0103 \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, care uneori, c\u00e2nd b\u0103tea lumin\u0103 \u00een vreun fel, p\u0103reau doi col\u0163i de vampir. \u015ei cu ace\u015ftia \u00eei speria pe cei din jur. Chiar \u015fi pe de\u0163inu\u0163ii care v\u0103zuser\u0103 multe \u00een via\u0163a lor \u00eei speria cu din\u0163ii lui de metal. De ce ajunsese la Glod? Pentru c\u0103 min\u0163ile i-o luaser\u0103 razna. Doctorul Pantazi \u00eensu\u015fi \u00eel diagnosticase cu un soi de schizofrenie extrem de rar\u0103 \u015fi \u00eei deschisese un dosar de observa\u0163ie, pentru a ajunge la ni\u015fte concluzii generale care s\u0103 dea un nume maladiei. Ce se \u00eent\u00e2mplase, de fapt, cu Ion M\u0103cinoi? Luptase \u00een mun\u0163i \u015fi se spune c\u0103 to\u0163i cei pe care \u00eei urm\u0103rea fuseser\u0103 captura\u0163i, dar nici unul viu. Nu avea mil\u0103. Apoi, \u00een \u00eenchisorile \u00een care se ocupase de politici, dac\u0103 intrai \u00een m\u00e2inile lui M\u0103cinoi nu puteai s\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti. Ce s\u0103 m\u0103rturise\u015fti? Ceea ce \u00ee\u0163i cerea el.\u201c C\u0103\u0163elu\u015fa Laika are o deosebit\u0103 simbolistic\u0103, fiind pus\u0103 \u00een fa\u0163a odiosului cuplu dictatorial. Reac\u0163iile acesteia sunt \u00een acord cu profundele inadecv\u0103ri existente \u00een toat\u0103 \u0163ara. Ca o coresponden\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t edificatoare, moartea Laik\u0103i se petrece \u00een acel decembrie 1989, fatidic \u015fi pentru cele dou\u0103 figuri de trist\u0103 amintire. Plin de t\u00e2lc este episodul interac\u0163iunii dintre un fost director al sanatoriului, Dacian S\u00e2rbu, \u015fi \u00eensu\u015fi Mihail Sadoveanu: \u201e\u00centr-un film din anul 1958, c\u00e2nd Mihal Sadoveanu este ales vicepre\u015fedinte al Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, Dacian S\u00e2rbu apare \u015fi el c\u00e2teva secunde venind de undeva din spate, aplec\u00e2ndu-se la urechea maestrului \u015fi \u015foptindu-i ceva. Sadoveanu se \u00eencrunt\u0103, se scarpin\u0103 cu degetul ar\u0103t\u0103tor de la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 pe lobul urechii, dup\u0103 care \u00eei face semn s\u0103 se retrag\u0103. \u00cen timp ce Dacian S\u00e2rbu se retrage, Sadoveanu scoate din buzunarul de la piept ceva, duce m\u00e2na la gur\u0103 dup\u0103 care ia o \u00eenghi\u0163itur\u0103 de ap\u0103 dintr-un pahar pe care \u00eel avea \u00een fa\u0163\u0103. Probabil c\u0103 Dacian S\u00e2rbu \u00eei amintise maestrului c\u0103 trebuia s\u0103 ia o pastil\u0103 la or\u0103 fix\u0103. O luase. Poate c\u0103 momentul ar fi trecut \u00een anonimat, ca at\u00e2tea alte momente din via\u0163a fiec\u0103ruia, numai c\u0103 la moartea lui Mihail Sadoveanu, \u00een anul 1960, televiziunea realizase un film cu imagini din via\u0163a scriitorului, care rulase \u00een toate cinematografele din sate \u015fi ora\u015fe ca jurnal oferit publicului \u00eenaintea filmelor artistice. C\u00e2nd filmule\u0163ul a rulat \u015fi la Glod, la caravana cu filme care trecea din sat \u00een sat, un paznic de la sanatoriu, Costic\u0103 Ro\u015fcule\u0163, l-a recunoscut \u015fi a strigat s\u0103 aud\u0103 toat\u0103 lumea: \u2013 Dar acela e Dacian S\u00e2rbu, \u015feful nostru de la sanator&#8230;!\u201c. G\u0103sim \u00een volumul lui Adrian Alui Gheorghe nenum\u0103rate interferen\u0163e ale gesturilor cotidiene cu acele hipertrofieri \u00een cheia viziunilor propice destructur\u0103rii. Fluxul narativ acoper\u0103 zone eclectice care au drept tr\u0103s\u0103tur\u0103 constant\u0103 profunda impregnare ironic\u0103, de multe ori ocult\u00e2nd un dramatism funciar. Succesiunea episoadelor etaleaz\u0103 o mare varietate de tipologii, numele personajelor reprezent\u00e2nd un adev\u0103rat regal din punct de vedere al ingeniozit\u0103\u0163ii: B\u00e2lb\u00e2ial\u0103, \u015etirbu, Bilib\u0103u, Popone\u0163, M\u0103cinoi, Bub\u0103, Zb\u00e2rcil\u0103, Ochi\u015for, D\u00e2r\u00e2ma\u015f, B\u0103d\u0103l\u0103u, M\u0103\u0163\u0103u, Bolboac\u0103 \u015f.a. Astfel, relief\u0103m numai c\u00e2teva dintre variatele puncte de interes proprii acestui valoros roman al lui Adrian Alui Gheorghe, substan\u0163ial\u0103 \u015fi inedit\u0103 viziune asupra unei perioade extrem de problematizante.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adrian Alui Gheorghe, Laika, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 304 pp. &nbsp; Romanul lui Adrian Alui Gheorghe, etaleaz\u0103 o multiplicitate de reprezent\u0103ri narative ce au drept principal\u0103 caracteristic\u0103 deosebitul dar al persuad\u0103rii cititorului prin intermediul unei savori aparte. Totul se focalizeaz\u0103 asupra perioadei terminale a regimului comunist din Rom\u00e2nia, cu deosebit accent pe evenimentele din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cheie-parodica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen cheie parodic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2424,13536],"class_list":["post-22456","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-alui-gheorghe","tag-laika"],"views":1048,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22456","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22456"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22456\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}