Supravie\u0163uiri-le (\u015fase volume, 1973-1989) sunt centrul vie\u0163ii \u015fi al operei lui Radu Cosa\u015fu. Tot ce a fost \u00eenainte e o miraculoas\u0103 \u015fi contradictorie experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 (tinere\u0163ea revolu\u0163ionar\u0103) sau o derutant\u0103 experien\u0163\u0103 artistic\u0103, fie neglijabil\u0103 (scrierile proletcultiste), fie preg\u0103titoare pentru marea oper\u0103. Tot ce a fost \u00een paralel, sau dup\u0103, st\u0103 \u00een umbra Supravie\u0163uiri-lor, e un ecou, o prelungire sau un apendice al lor. Autorul consider\u0103 adev\u0103ratul s\u0103u debut volumul Maimu\u0163ele personale din 1968 \u015fi d\u0103 uit\u0103rii restul bibliografiei. Dar \u00ee\u015fi recupereaz\u0103 via\u0163a dinainte de 1968 \u00een cele \u015fase volume de Supravie\u0163uiri, printr-o evocare autoironic\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u015fi face un proces sever de con\u015ftiin\u0163\u0103. Desp\u0103r\u0163irea de o v\u00e2rst\u0103 vinovat\u0103 \u015fi p\u0103\u0163it\u0103 rezult\u0103 din perspectiva altei v\u00e2rste, una \u00een\u0163elep\u0163it\u0103 prin spirit critic \u015fi umor.
\nUn comunist anticomunist?
\nCum adic\u0103?
\nPovestea scriitorului poate fi rezumat\u0103 ca eliberarea sau vindecarea de comunism a unui t\u00e2n\u0103r inocent, contaminat ideologic \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd avea imunitatea sc\u0103zut\u0103 \u015fi inteligen\u0163a cu garda l\u0103sat\u0103. M\u0103rturisirile arat\u0103 cum a supravie\u0163uit acestei boli contractate \u00een adolescen\u0163\u0103 cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, dintr-un spirit de frond\u0103, cu un spirit critic paralizat de entuziasm \u015fi devotament partinic. Autorul \u00eensu\u015fi se define\u015fte, dup\u0103 1989, \u00eentr-un interviu, ca un om de st\u00e2nga, dar f\u0103r\u0103 partid, sau ca un \u201ecomunist anticomunist\u201c (v. Opere IV, 2011, p. 474). Asta e ceea ce a devenit la senectute, dar \u00een tinere\u0163e a fost un comunist pur s\u00e2nge, iar la maturitate, \u00een vremea \u00een care scria Supravie\u0163uiri-le, era un comunist dezam\u0103git, deghizat \u00eentr-un socialist generos, p\u0103gubos \u015fi idealist. L-am putea numi \u015fi un tro\u0163kist latent, dar ne complic\u0103m \u00eentr-o definire ideologic\u0103 discutabil\u0103 \u015fi prea preten\u0163ioas\u0103 pentru o proz\u0103 ce \u00eencerca tocmai desp\u0103r\u0163irea de orice ideologie. Supravie\u0163uiri-le arat\u0103 cu mult farmec evolu\u0163ia acestei cure de dezideologizare prin autoironie, prin literatur\u0103, prin cronic\u0103 de sport \u015fi prin cronic\u0103 de film. Un proces complicat, care \u00eenlocuie\u015fte ideologizarea cu intelectualizarea, dogmatismul cu experien\u0163a libert\u0103\u0163ii din amor, din arte (literatur\u0103, muzic\u0103, film) \u015fi din sport. Dragostea \u015fi revolu\u0163ia se intersecteaz\u0103, una \u00eensemn\u00e2nd eufemizarea celeilalte.
\nPentru ce a fost \u015fi ce a crezut Radu Cosa\u015fu cel mai bun ghid este suma de confesiuni directe din volumul Autodenun\u0163uri \u015fi preciz\u0103ri (2001). Desprind din prima pagin\u0103 o precizare de re\u0163inut: \u201elarg politic, sunt un antifascist, blocat \u00eentre anii 1946-1956 \u00een bol\u015fevism; \u00een urm\u0103torii 40 \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 fac din aceast\u0103 opera\u0163ie un spectacol informa\u0163ional, ci doar nuvelistic \u2013 m-am deblocat \u00een caragialism, singura politic\u0103 european\u0103 pentru un european con\u015ftient c\u0103 descinde din Momente\u201c. Evident c\u0103 tot procesul moral, psihologic \u015fi ideologic este dezv\u0103luit cu lux de am\u0103nunte \u00een \u00eentreaga serie a Supravie\u0163uiri-lor.
\nTema esen\u0163ial\u0103 a celor \u015fase volume din seria de Supravie\u0163uiri ale lui Radu Cosa\u015fu ar putea\u00a0 fi formulat\u0103 de autor sau de cititor \u00een mai multe variante apropiate \u00een con\u0163inutul lor: Cum am devenit comunist? Cum am supravie\u0163uit \u00een timpul comunismului? Ce am f\u0103cut \u015fi c\u00e2te am p\u0103timit cu comunismul meu? R\u0103spunsul e, desigur, o poveste lung\u0103, \u00eentortocheat\u0103, ar\u0103t\u00e2nd cum se intersecteaz\u0103 politicul cu melodramaticul, revolu\u0163ia cu muzica clasic\u0103, filmul cu sportul, via\u0163a cu literatura, psihanaliza cu evenimentul social, intimitatea amoroas\u0103 cu publicistica. Biografia personal\u0103 ia na\u015ftere la intersec\u0163ia buim\u0103citoare \u015fi frenetic\u0103 a tuturor drumurilor \u015fi tenta\u0163iilor. Destinul politic al lui Radu Cosa\u015fu nu este o problem\u0103 de op\u0163iune \u015fi alegere ra\u0163ional\u0103, ci de necesitate imperioas\u0103 (imperativul Revolu\u0163iei!), care se las\u0103 foarte greu \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi asumat\u0103. Cel pu\u0163in a\u015fa rezult\u0103 din m\u0103rturisirile lui Radu Cosa\u015fu, pe care autorul le organizeaz\u0103 epic altfel dec\u00e2t au ap\u0103rut ini\u0163ial.
\nSupravie\u0163uiri-le \u00een trei edi\u0163ii
\nSeria cosa\u015fian\u0103 de Supravie\u0163uri se afl\u0103 la a treia edi\u0163ie. Primele dou\u0103 volume din Supravie\u0163uiri au fost publicate chiar sub acest titlu, \u00een 1973 \u015fi \u00een 1977. Urm\u0103toarele patru au titluri proprii \u015fi veleit\u0103\u0163i de independen\u0163\u0103 narativ\u0103: volumul III, din 1980, se intituleaz\u0103 Meseria de nuvelist; volumul IV apare \u00een 1983, numindu-se Fic\u0163ionarii; Logica din 1985 e volumul V, iar Cap limpede din 1989 e volumul VI \u015fi seria se \u00eencheie aici, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul istoric al comunismului. Dup\u0103 1989, Radu Cosa\u015fu decide s\u0103-\u015fi (re)organizeze cronologic materia autobiografic-narativ\u0103. A doua edi\u0163ie a Supravie\u0163uiri-lor reia seria, \u00eencep\u00e2nd cu 2002 la Editura Funda\u0163iei PRO, cu titluri noi de volume \u015fi alte structuri pe capitole, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a interveni \u00een text; comprim\u0103 cele \u015fase volume din prima edi\u0163ie \u00een cinci volume; include \u00een premier\u0103 ca volum al \u015faselea Un august pe un bloc de ghea\u0163\u0103 (1971). A treia edi\u0163ie, una definitiv\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Polirom \u00een seria de Opere Radu Cosa\u015fu, volumele IV, 2011, V,\u00a0 2013, VI, 2014, VII (urmeaz\u0103 s\u0103 apar\u0103), consfin\u0163e\u015fte modific\u0103rile de structur\u0103 din cea anterioar\u0103 \u015fi consacr\u0103 urm\u0103toarele titluri, ca p\u0103r\u0163i ale Supravie\u0163uiri-lor: 1. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele mic-burgheze; 2. Armata mea de cavalerie; 3. Logica; 4. Pe vremea c\u00e2nd nu m\u0103 g\u00e2ndeam la moarte; 5. G\u0103rg\u0103unii; 6. \u00cen jungla unui bloc de ghea\u0163\u0103. Rearanj\u0103rile \u015fi modific\u0103rile de cuprins fa\u0163\u0103 de prima edi\u0163ie sunt at\u00e2t de multe \u00eenc\u00e2t o contabilizare a lor ar deveni obositoare. Primul volum, \u00een varianta din ultima edi\u0163ie (identic\u0103 cu a doua), cuprinde evenimente din anii 1947, 1948 \u015fi 1949, adic\u0103 de la v\u00e2rsta de 17, 18 \u015fi 19 ani, din perspectiva deta\u015fat\u0103, autoironic\u0103, de la 40 de ani. Avem aici adolescen\u0163a naratorului \u00een memoriile lui Relu. \u00cen volumele urm\u0103toare, parcurgem tinere\u0163ea \u015fi maturitatea, cam p\u00e2n\u0103 \u00een 1961, \u201e\u00eentr-o cronologie fireasc\u0103, a vie\u0163ii \u015fi nu a dezordinii de inspira\u0163ie\u201c, cum ne promite autorul \u00eentr-o scurt\u0103 \u201eNot\u0103 asupra edi\u0163iei\u201c. Tot acolo ne lini\u015fte\u015fte c\u0103 nu a f\u0103cut modific\u0103ri sau ajust\u0103ri fa\u0163\u0103 de versiunea ini\u0163ial\u0103, nu a f\u0103cut episoadele \u201emai\u00a0 juste din punct de vedere politic\u201c. Supravie\u0163uiri-le nu se vor nici fresc\u0103, nici bildungsroman, nici memorialistic\u0103 riguroas\u0103, nici documente obiective, ci \u201etind s\u0103 stabileasc\u0103 o continuitate a unei respira\u0163ii, a unei forme de via\u0163\u0103 \u00een g\u00e2nd \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt\u201c. Primul capitol de acum, Armonia cordului b\u0103tut de g\u00e2nduri, fusese ultimul episod \u00een Fic\u0163ionarii, instaur\u00e2nd nota autobiografic\u0103 explicit\u0103. A doua secven\u0163\u0103, Arie \u015fi recitativ, deschisese\u00a0 Logica, \u00een prima variant\u0103. Substan\u0163ialul capitol Debutul \u015fi dispari\u0163ia lui Radu Costin, despre debutul conjunctural \u015fi juvenil al scriitorului sub acest pseudonim, f\u0103cuse parte din prima variant\u0103 a Logicii (edi\u0163ia din 1985) \u015fi trece acum \u00een volumul 2, Armata mea de cavalerie. Meseria de nuvelist, care era piesa de baz\u0103 \u00een volumul cu acela\u015fi titlu din 1980, devine parte component\u0103 \u00een Supravie\u0163uirile 4. Pe vremea c\u00e2nd nu m\u0103 g\u00e2ndeam la moarte. Singurul volum p\u0103strat \u00een structura lui ini\u0163ial\u0103 e Cap limpede (1989), fost Supravie\u0163uiri VI, transferat sub titlul G\u0103rg\u0103unii, refuzat de cenzur\u0103 la prima propunere; are fluen\u0163a unui roman; modific\u0103rile privesc anexele capitolelor, transcrieri ale unor scrieri mai vechi, \u015fterse \u00een ultima versiune \u015fi preluate, unele dintre ele, \u00een secven\u0163e independente, \u00een alte p\u0103r\u0163i din Supravie\u0163uiri. Dar aceast\u0103 investiga\u0163ie sursologic\u0103 \u015fi compozi\u0163ional\u0103 nu are rost (cum spuneam) s\u0103 fie continuat\u0103; e interesant\u0103 numai pentru fanii scriitorului, nu pu\u0163ini, printre care a\u015f vrea s\u0103 m\u0103 prenum\u0103r.
\nSupravie\u0163uiri, vechiul titlu, \u00een forma nearticulat\u0103 a substantivului, indic\u0103 un proiect de asamblare nuvelistic\u0103 \u00een ordinea inspira\u0163iei, o compozi\u0163ie epic\u0103 din episoade disparate, e\u015fantioane de trecut, secven\u0163e aleatorii ale memoriei, legate \u00eens\u0103 \u00eentre ele printr-un flux subteran. Supravie\u0163uirile, \u00een noua form\u0103, articulat\u0103, din edi\u0163iile a doua \u015fi a treia, arat\u0103 inten\u0163ia unei organiz\u0103ri cronologice, de explorare aproape sistematic\u0103 a istoriei personale, de epuizare a subiectului \u00eentr-o sintez\u0103 memorialistic\u0103.
\nFic\u0163iunea autobiografic\u0103
\nDin punctul meu de vedere (\u015fi nu numai al meu), sintagma cea mai potrivit\u0103 pentru a numi genul scrierilor lui Radu Cosa\u015fu ar fi cea de fic\u0163iune autobiografic\u0103, pentru c\u0103 autorul practic\u0103 o literaturizare ingenioas\u0103 a biografiei \u015fi o proiec\u0163ie livresc\u0103 \u015fi autoironic\u0103 asupra propriului trecut. Eugen Simion prefer\u0103 sintagma \u201ememorialistic\u0103 deghizat\u0103\u201c, potrivit\u0103 \u015fi ea par\u0163ial, cel pu\u0163in pentru c\u0103 multe dintre personalit\u0103\u0163ile reale ale anilor \u201950 apar sub nume fictive. Miron Spirea, cel care \u00eei patroneaz\u0103 debutul \u00een 1947 la Revista copiilor \u015fi care e vizitat uneori la V\u0103leni, trebuie s\u0103 fie Miron Radu Paraschivescu. M. Caraivan, autor de poezii \u015fi articole antifasciste, arestat de comuni\u015fti \u00een 1948, nu poate fi dec\u00e2t Ion Caraion. Nenumitul profesor de literatur\u0103 universal\u0103, care \u00eel examineaz\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul revolu\u0163ionar despre Odiseea, student la f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103, \u015fi c\u0103ruia acesta \u00eei imput\u0103 neadaptarea, este Tudor Vianu. Prozatorul cu statur\u0103 impun\u0103toare \u015fi o \u0163inut\u0103 seniorial\u0103, care \u00eel felicit\u0103 printr-un intermediar pentru discursul de la Congresul tinerilor scriitori, este Petru Dumitriu. Melo, \u201ePreotul\u201c, comunistul devotat \u015fi ne\u00eencrez\u0103tor \u00een talentul lui Relu, este Mihail Petroveanu. Camil Petrescu, unul dintre modelele t\u00e2n\u0103rului Radu Cosa\u015fu, este pomenit de mai multe ori cu numele lui real; de asemenea, Marin Preda. Familia de s\u00e2nge (mama, tat\u0103l, m\u0103tu\u015file, unchiul Marcel fugit \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi nedeclarat ca atare) e prezent\u0103 cu numele \u015fi situa\u0163iile (credem) reale. Familia de spirite, tovar\u0103\u015fii de drum sunt, nu chiar to\u0163i, deghiza\u0163i sub nume fictive. E o pl\u0103cere special\u0103 \u015fi dezlegarea unui roman cu cheie! \u015ei \u00een asta \u2013 dar nu numai \u00een asta \u2013 st\u0103 farmecul Supravie\u0163uirilor cosa\u015fiene!
\nArta nuvelistului constituie excelen\u0163a celor mai frumoase pagini. Pierdu\u0163i \u00een considera\u0163ii \u201eformaliste\u201c, cum s-ar fi spus alt\u0103dat\u0103, am putea glosa despre harul povestirii, despre melanjul specific dintre autoironie \u015fi melodramatism, despre virtuozitatea fraz\u0103rii proustiene a amintirii, alternate cu agilitatea \u015fi subtilitatea unui limbaj publicistic. Am putea reflecta mult \u015fi bine despre alunecarea \u00een psihologic \u015fi, mai departe, \u00een psihanalitic (eliberarea de tat\u0103 e o tem\u0103 recurent\u0103), pentru ca naratorul s\u0103 se abandoneze cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, cu excep\u0163ional\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 narativ\u0103, spre \u201ec\u0103derea \u00een epic\u201c. Exist\u0103 capitole cu fraze arborescente, de esen\u0163\u0103 indubitabil proustian\u0103, nu pu\u0163ine \u00een desf\u0103\u015furarea memoriei cosa\u015fiene. Memoria lui e dirijat\u0103, regizat\u0103, dar exist\u0103 asocia\u0163ii impresioniste, involuntare, dintre senzitiv \u015fi evocare, prinse \u00eentr-un mecanism proustian. C\u00e2nd apeleaz\u0103 la ideea unei \u201esaliv\u0103ri a ideologicului\u201c (\u00een capitolul Fine del primo tempo introdus \u00een R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele mic-burgheze), memorialistul pune \u00een ac\u0163iune o asociere inextricabil\u0103 \u00eentre senza\u0163ii \u015fi amintiri. Memoriile lui Relu, ca \u015fi memoriile lui Marcel, recupereaz\u0103 timpul pierdut, datorit\u0103 marii \u00eencrederi \u00een art\u0103 \u015fi \u00een puterea ei salvatoare. E un proustianism de substan\u0163\u0103. Literatura \u00eel salveaz\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul Radu Cosa\u015fu de la dogmatism, de la ridicol \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, de la pieire. Solu\u0163ia se sprijin\u0103 pe o idee filosofic\u0103 prestigioas\u0103: \u201eDac\u0103 existen\u0163a nu are o ra\u0163iune estetic\u0103, atunci nu are nici o ra\u0163iune\u201c (spre finalul capitolului Meseria de nuvelist).
\nProcesul propriului comunism
\nLa 17 ani, Relu s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o revolu\u0163ie interioar\u0103. Devine utemist \u015fi apoi, la 18 ani, i se solicit\u0103 s\u0103 devin\u0103 activist \u015fi revolu\u0163ionar de profesie. Gherist, ateu \u015fi socialist, cum se recomand\u0103 el \u00eensu\u015fi, se resimte \u201eimatur ideologic \u015fi foarte precoce sexual\u201c. Aventurile amoroase \u00eei bucur\u0103 tinere\u0163ea\u00a0 \u015fi-l consoleaz\u0103 de ostraciz\u0103rile politice nemeritate. Maturizarea va \u00eensemna lichidarea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor mic-burgheze: sustragerea de sub autoritatea patern\u0103, schimbarea numelui, abandonarea pianului, \u00eenl\u0103turarea tenta\u0163iei unei diplome universitare \u015fi asumarea gorkian\u0103 a s\u0103r\u0103ciei, a uzinei \u015fi a muncii umile, lichidarea \u00eendoielilor, a intelectualismelor \u015fi, mai ales, ca un viciu persistent, a feminit\u0103\u0163ilor (a sl\u0103biciunilor feminine, cum ar fi bun\u0103tatea, retractilitatea, sensibilitatea, gustul pentru \u015fansonet\u0103 \u015fi roman\u0163\u0103). Aceasta ar \u00eensemna a face o revolu\u0163ie interioar\u0103 cu program \u015fi cu metod\u0103, echivalent\u0103 cu extirparea definitiv\u0103 a r\u0103d\u0103cinilor mic-burgheze. Comunismul lui Radu Cosa\u015fu e, la \u00eenceput, o frond\u0103 juvenil\u0103 antiburghez\u0103, adoptat\u0103 \u00eentr-un fel de joac\u0103 iresponsabil\u0103, din simplu aventurism. Ea devine treptat o ideologie asumat\u0103 \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, un mod de via\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 la criza din 1956, de la Congresul tinerilor scriitori, c\u00e2nd devine indezirabil ca urmare a unui discurs de protest fa\u0163\u0103 de cenzura care nu permite \u00een reportaje adev\u0103rul integral despre realitatea prezentului. Nu mai poate publica dec\u00e2t texte pe linie, r\u0103m\u00e2ne \u015fomer, pedepsit ca s\u0103-i ias\u0103 \u201eg\u0103rg\u0103unii\u201c din cap. Se \u00eend\u00e2rje\u015fte s\u0103-\u015fi demonstreze buna credin\u0163\u0103. Defec\u0163iunea func\u0163ioneaz\u0103 ca un du\u015f rece. Autopersiflarea naratorului (care introduce un punct de vedere ulterior, al maturit\u0103\u0163ii cumin\u0163ite) echivaleaz\u0103 cu o autoflagelare. \u00cen Supravie\u0163uirile sale, Radu Cosa\u015fu \u00eentreprinde un sarcastic, \u00eenduio\u015f\u0103tor \u015fi necru\u0163\u0103tor proces al propriului comunism, f\u0103r\u0103 a se victimiza \u015fi f\u0103r\u0103 a schimba tab\u0103ra, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a trece de partea cealalt\u0103, a opozan\u0163ilor (ar fi \u00eensemnat s\u0103 se exileze). Cumin\u0163enia poate ast\u0103zi intriga, de\u015fi ea este convertit\u0103 \u00een anii 1970-1980 \u00eentr-o subversivitate de catifea.
\nSpovedania unui convins
\nTopind momente, schi\u0163e, nuvele, amintiri \u00eentr-o maree memorialistic\u0103, ritmat\u0103 cosa\u015fian de fluxul \u015fi refluxul timpurilor narative, confesiunea epicizat\u0103 din Supravie\u0163uiri ajunge \u00een al \u015faselea tom, devenit al cincilea dup\u0103 reorganizare, Cap limpede (titlu schimbat \u00een G\u0103rg\u0103unii, cum inten\u0163ionase ini\u0163ial), aproape de independen\u0163a unui roman. Evenimentele interioare \u015fi exterioare ating anul 1961. O vinov\u0103\u0163ie ambigu\u0103, privitoare la falsificarea conjunctural\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, se deconspir\u0103 ezitant, \u00een sinuozitatea fic\u0163iunilor despre sine, sub form\u0103 autoironic\u0103 fa\u0163\u0103 de fragila, amoroasa, intelectualista \u015fi radicala tinere\u0163e, recuperat\u0103 jubilativ de memorie, \u00een c\u0103utarea sensurilor morale \u015fi sentimentale ale timpului pierdut. \u00cen op\u0163iuni se petrece o transla\u0163ie, fin\u0103 \u015fi lin\u0103, de la Fadeev la Babel, de la oportunism la opozi\u0163ie. Autorul \u015ftie s\u0103 treac\u0103 de la valsul amintirilor la simfonia destinului. Dup\u0103 ce \u015fi-a f\u0103cut, deplin responsabil, \u201enum\u0103rul\u201c prin anii 1950, intr\u00e2nd \u00een literatur\u0103 pe poarta ziaristicii, dup\u0103 ce a f\u0103cut \u015fi corecturile de rigoare spre anii 1960, reg\u0103sindu-\u015fi fidelitatea fa\u0163\u0103 de sine \u00eensu\u015fi, personajul supravie\u0163uitor revine asupra tinere\u0163ii \u00een anii 1970-1980 cu o minte mai limpede, atent\u0103 la banii \u015fi anii epocii pe care a traversat-o \u00een goan\u0103 dup\u0103 v\u00e2nt \u015fi dup\u0103 cuv\u00e2nt, cu gustul libert\u0103\u0163ii individuale \u015fi cu sentimentul revolu\u0163iei socialiste. Un om la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii \u00een\u0163elepte st\u0103 la gura sobei epice \u015fi, \u00een timp ce afar\u0103-i frig \u015fi e-nnorat, mai v\u00e2r\u0103 pe focul romanului autobiografic, arz\u00e2nd \u00eencet, c\u00e2te o nuvel\u0103 de sertar sau c\u00e2te o schi\u0163\u0103 nepublicabil\u0103, c\u00e2te un tablou dintr-o pies\u0103 satiric\u0103 (o comedie \u00eempotriva pilelor, de pild\u0103) sau c\u00e2te o secven\u0163\u0103 de reportaj. Amorurile t\u00e2n\u0103rului ziarist \u00eei \u00eenso\u0163esc \u015fi-i tonific\u0103 vigilen\u0163a ideologic\u0103, \u00eei stimuleaz\u0103 \u015fi-i rafineaz\u0103 transformarea moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Radu Cosa\u015fu, mozartian prin vigoarea exuberan\u0163ei \u015fi vivacitatea lirismului epic, e un virtuoz al memorialisticii \u015fi al confesiunii. Esen\u0163iale sunt efortul de autentificare a fiin\u0163ei umane \u015fi legitimarea moral\u0103. Fiecare secven\u0163\u0103 a Supravie\u0163uirilor este un fragment dintr-o fic\u0163iune credibil\u0103 despre edificarea sinelui \u015fi \u00eentemeierea moral\u0103 a scriitorului, a con\u015ftiin\u0163ei lui artistice. Este, \u00een fond, povestea unei inocen\u0163e coruptibile. Este, \u00een acela\u015fi timp, povestea celui \u201eprins \u00een propria fic\u0163iune\u201c (cum constat\u0103 \u00een capitolul IV din G\u0103rg\u0103unii). Dar este, mai ales, povestea asum\u0103rii unui destin. Un partener de discu\u0163ii \u00eei define\u015fte foarte bine progresul \u00een sensul dob\u00e2ndirii unei mature con\u015ftiin\u0163e de sine: \u201eCe este progresul dac\u0103 nu participarea din ce \u00een ce mai larg\u0103 a individului la propriul destin?\u201c (\u00een Tandre\u0163ea ca refuz al mor\u0163ii din R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele mic-burgheze). Supravie\u0163uirile \u00eendeplinesc tocmai acest deziderat de maturitate, intelectualitate, moralitate \u015fi… literaturitate \u00een examenul de con\u015ftiin\u0163\u0103.
\nRadu Cosa\u015fu \u015fi Panait Istrati
\nPanait Istrati nu este amintit niciodat\u0103 \u00een Supravie\u0163uiri. O referin\u0163\u0103 indirect\u0103, exist\u0103, totu\u015fi. Sub titlul Spovedania unui convins am scris \u015fi eu (\u00een 1989), au scris \u015fi al\u0163ii (Carmen Mu\u015fat \u00een 2002, Daniel Cristea-Enache \u00een 2006) despre proza lui Radu Cosa\u015fu. Ideea vine de la scriitorul \u00eensu\u015fi, care \u00ee\u015fi define\u015fte \u00een mai multe locuri, \u00een treac\u0103t, m\u0103rturisirile drept confesiunile unui convins, ca, de exemplu, \u00een Logica (v. Opere V, 2013, p. 61): \u201eRevolu\u0163ia \u00eemi ap\u0103rea verosimil\u0103, credibil\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eeng\u0103duia confesiunea, fie \u015fi a unui convins\u201c. \u00cen volumul Autodenun\u0163uri \u015fi preciz\u0103ri (2001), Radu Cosa\u015fu are un text cu titlul Spovedania unui convins (p. 201-229), esen\u0163ial pentru a-i \u00een\u0163elege via\u0163a, concep\u0163ia, ideologia, viziunea, proza. Sintagma rezoneaz\u0103 cu titlul unei c\u0103r\u0163i a lui Panait Istrati, Spovedania unui \u00eenvins, rezultat \u00eens\u0103 dintr-o ne\u00een\u0163elegere, dintr-o traducere gre\u015fit\u0103 din francez\u0103 a unui titlu, care trebuia s\u0103 fie, corect, Spovedanie pentru \u00eenvin\u015fi. Dup\u0103 ce a f\u0103cut elogiul comunismului din URSS, al\u0103turi de al\u0163i p\u0103c\u0103li\u0163i de propaganda sovietic\u0103, Panait Istrati se revizuie\u015fte \u015fi denun\u0163\u0103 erorile regimului sovietic, f\u0103r\u0103 a deveni prin aceasta un anticomunist, ci, dimpotriv\u0103, un tro\u0163kist. Vedea sovietismul ca pe o aplicare eronat\u0103 a principiilor adev\u0103ratului comunism, c\u0103ruia nu trebuia s\u0103-i lipseasc\u0103 spiritul critic venit din interior. \u00cendep\u0103rtarea lui Tro\u0163ki de c\u0103tre Lenin \u015fi Stalin favorizase aceast\u0103 falsificare. Tro\u0163ki d\u0103duse dreptul oric\u0103rui comunist s\u0103 critice din interior erorile \u015fi s\u0103 le corecteze din mers. Lenin \u015fi Stalin nu agreau aceast\u0103 atitudine de \u201eliberalism\u201c. Cu toate acestea, Panait Istrati nu se afl\u0103 niciodat\u0103 (cum spuneam) printre referin\u0163ele lui Radu Cosa\u015fu, cel care are de p\u0103timit pentru c\u0103 a cerut \u00een 1956 ca reportajele s\u0103 reflecte realit\u0103\u0163ile cu toate contradic\u0163iile lor, cu lumini \u015fi umbre, \u00een spiritul adev\u0103rului integral. De altfel, \u00eenainte de 1989 nici nu se putea vorbi la noi despre acest Istrati, antisovieticul, cel care se revizuie\u015fte \u015fi devine critic \u00een atitudinea sa fa\u0163\u0103 de Moscova \u015fi fa\u0163\u0103 de un comunism \u00eenchistat, intangibil, nereformabil. \u00cen mod curios, Constantin Stere, aflat \u201e\u00een preajma revolu\u0163iei\u201c \u00een romanul s\u0103u confesiv, e invocat \u00eentr-un interviu: \u201ela Vania R\u0103utu al s\u0103u \u00eei replicam printr-un alt R\u0103utu, al meu, cel care a f\u0103cut din mine un comunist protestant\u201c (v. Opere IV, p. 474). De\u015fi Panait Istrati ar fi fost mai potrivit pentru starea de spirit a lui Radu Cosa\u015fu dup\u0103 1956 sau, \u015fi mai mult, dup\u0103 1989.
\nRadu Cosa\u015fu nu are franche\u0163ea dezam\u0103gitului Panait Istrati \u015fi nici nu vrea s\u0103 o aib\u0103, pentru c\u0103 el vrea s\u0103 se explice \u015fi s\u0103 ne explice ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, cum a tr\u0103it, cum a iubit, ce a scris, ce literatur\u0103 a citit, ce muzic\u0103 a ascultat, ce filme a v\u0103zut \u2013 c\u00e2nd a crezut \u00een comunism \u015fi dup\u0103 ce nu a mai crezut cu aceea\u015fi naivitate \u015fi cu acela\u015fi devotament. El nu vrea s\u0103 fac\u0103 ideologie, ci s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o autoanaliz\u0103 moral\u0103, sentimental\u0103, intelectual\u0103, estetic\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 nuvelistic \u015fi memorialistic. De\u015fi \u00eei era foarte clar ce solu\u0163ii avea, dup\u0103 cum le eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi Ion Vartic \u00eentr-un articol: solu\u0163ia Fadeev \u015fi Maiakovski (adic\u0103 sinuciderea) sau solu\u0163ia Babel (opozi\u0163ia, refuzul de a se alinia la discursul oficial, risc\u00e2nd s\u0103 fie \u00eenchis \u015fi \u00eempu\u015fcat). Ca bucure\u015ftean, avea ie\u015firea paradoxal\u0103 \u00een solu\u0163ia Caragiale: s\u0103 priveasc\u0103 deta\u015fat spectacolul politic \u015fi s\u0103 priceap\u0103 comedia. De\u015fi era o tragedie ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een anii 1950. Solu\u0163ia Panait Istrati nu exist\u0103 pentru Radu Cosa\u015fu, nici m\u0103car teoretic, nici m\u0103car dup\u0103 1989.
\nUn asemenea rechizitoriu nu folose\u015fte, totu\u015fi, la nimic. Pentru a \u00een\u0163elege \u015fi pentru a gusta proza lui Radu Cosa\u015fu, trebuie s\u0103 accep\u0163i c\u0103 scriitorul nu avea dec\u00e2t o singur\u0103 solu\u0163ie pentru a se salva: solu\u0163ia Radu Cosa\u015fu, adic\u0103\u00a0 Supravie\u0163uirile. Restul e treaba unui tribunal politic (f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cu \u00eendrept\u0103\u0163irea \u015fi competen\u0163a lui), nu a criticii literare. S\u0103 nu confund\u0103m domeniile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Supravie\u0163uiri-le (\u015fase volume, 1973-1989) sunt centrul vie\u0163ii \u015fi al operei lui Radu Cosa\u015fu. Tot ce a fost \u00eenainte e o miraculoas\u0103 \u015fi contradictorie experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 (tinere\u0163ea revolu\u0163ionar\u0103) sau o derutant\u0103 experien\u0163\u0103 artistic\u0103, fie neglijabil\u0103 (scrierile proletcultiste), fie preg\u0103titoare pentru marea oper\u0103. Tot ce a fost \u00een paralel, sau dup\u0103, st\u0103 \u00een umbra Supravie\u0163uiri-lor, e… Cite\u0219te mai mult »Radu Cosa\u015fu sau fic\u0163iunea autobiografic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4081,13533],"class_list":["post-22452","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-radu-cosasu","tag-supravietuiri"],"views":2235,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22452"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22452\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}