{"id":22450,"date":"2015-02-21T19:22:14","date_gmt":"2015-02-21T17:22:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22450"},"modified":"2015-02-21T19:22:14","modified_gmt":"2015-02-21T17:22:14","slug":"je-suis-antipa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/je-suis-antipa\/","title":{"rendered":"Je suis Antipa"},"content":{"rendered":"

Recunosc: sunt fascinat de arhitectura muzeelor. Din acest motiv v-am \u015fi b\u0103tut capul, at\u00e2ta amar de articole, cu acest subiect. Am visat, ani de zile, c\u0103 voi putea participa la proiectarea unui muzeu perfect, ca \u015fi cum a\u015f fi vrut s\u0103 g\u0103sesc Lapis philosophorum.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Acum vreo 20 de ani, un muzeograf olandez cu mai mult\u0103 experien\u0163\u0103 m-a l\u0103murit c\u0103 nu voi avea parte de o asemenea minune. Dar nu \u00eencetez s\u0103 fiu interesat de domeniu. V-am relatat acum ceva mai mult\u0103 vreme despre zbaterile realiz\u0103rii unui muzeu Guggenheim la Helsinki. F\u0103r\u0103 s\u0103 fiu un admirator necondi\u0163ionat al funda\u0163iei, recunosc meritele pe care diversele muzee din franciza Guggenheim le au. Opiniile mele au servit, de altfel, campaniei finlandezilor care s-au opus construirii unui asemenea muzeu \u00een \u0163ara lor. Totu\u015fi, muzeul se face. Cu sprijinul municipalit\u0103\u0163ii, al Guvernului \u015fi al Asocia\u0163iei Arhitec\u0163ilor Finlandezi, Guggenheim a lansat un concurs interna\u0163ional pentru proiectarea viitorului edificiu \u015fi a angajat o companie (Malcom Reading Consultants) care s\u0103 administreze competi\u0163ia. Urma\u015ful controversatului Thomas Krens, la conducerea \u201emultina\u0163ionalei\u201c Guggenheim (despre Tom, cum i se spune, \u015fi despre memorabila mea \u00eent\u00e2lnire cu el, \u00een 2006, am s\u0103 povestesc, poate, alt\u0103 dat\u0103), Richard Armstrong, viseaz\u0103 la construirea unui muzeu emblematic pentru secolul XXI, a\u015fa cum Muzeul din Bilbao, proiectat de Frank O. Gehry, a devenit o imagine-cult pentru sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut. Au luat parte la concurs nu mai pu\u0163in de 1715 proiecte! Cei 11 membri ai juriului, prezidat de Mark Wigley (\u015fi din care mai fac parte Jeanne Gang, Nancy Spector, Mikko Aho, Helena S\u00e4teri, Juan Herreros, Yoshiharu Tsukamoto, Anssi Lassila, Ritva Viljanen, Erkki Lepp\u00e4vuori \u015fi Rainer Mahlam\u00e4ki), au lucrat intens, pentru a separa gr\u00e2ul de neghin\u0103, dup\u0103 care s-au \u00eent\u00e2lnit, pentru patru zile, la Helsinki, \u015fi au ales \u015fase finali\u015fti. A\u015ftept, cu ner\u0103bdare, ziua de 2 aprilie 2015, c\u00e2nd juriul va intra \u00een faza de interviuri cu finali\u015ftii, urm\u00e2nd ca, \u00een luna iunie, s\u0103 afl\u0103m cine este c\u00e2\u015ftig\u0103torul. Deocamdat\u0103 proiectul beneficiaz\u0103 de o finan\u0163are de 130 milioane de euro. Sunt convins c\u0103 va costa mult mai mult.
\nPoate n-o s\u0103 m\u0103 crede\u0163i, dar motivul real pentru care sunt interesat de tot acest proces de selec\u0163ie este speran\u0163a m\u0103rturisit\u0103 c\u0103 vom avea parte de asemenea concursuri \u015fi \u00een Rom\u00e2nia: cu PUZ-ul aprobat (\u00een cadrul PUG-ului), cu sus\u0163inerea tuturor autorit\u0103\u0163ilor \u015fi organiza\u0163iilor profesionale, cu banii aloca\u0163i \u015fi cu dezbaterea public\u0103 aferent\u0103. Visez la un mare muzeu, \u00een Rom\u00e2nia, realizat dup\u0103 toate regulile: cu tematic\u0103 \u2013 beton (scuze pentru limbaj!), patrimoniu \u2013 \u201ede aur\u201c, proiect \u201ela meserie\u201c, echip\u0103 managerial\u0103 \u201eprofi\u201c \u015fi succes la public! Desigur, pentru toate astea ne vor trebui bani, foarte mul\u0163i bani! Nu \u00eemi pot imagina c\u0103 vreo autoritate rom\u00e2neasc\u0103 ar putea participa la o licita\u0163ie de genul celei care a avut loc recent la New York, \u015fi la care un cump\u0103r\u0103tor anonim a pl\u0103tit suma de 300 milioane dolari (aproape 236 milioane euro) pentru lucrarea Nafea Faa Ipoipo, realizat\u0103 \u00een 1892, de Paul Gauguin. Tabloul a fost scos la v\u00e2nzare de colec\u0163ionarul elve\u0163ian Rudolf Staechelin (nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, din Basel) \u015fi a fost achizi\u0163ionat, dup\u0103 c\u00e2te se pare, pentru a \u00eempodobi galeriile unuia dintre muzeele de art\u0103 modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 din Qatar. Desigur, nu \u00eemi pun problema unei concuren\u0163e cu statul qatarez. Posibilit\u0103\u0163ile emirului Tamim bin Hamad Al Thani sunt aproape nelimitate. Nu \u015ftiu cum va putea emirul Al Thani s\u0103 \u00eempace tendin\u0163ele liberale din societatea qatarez\u0103 cu sprijinirea, pe fa\u0163\u0103, a Statului Islamic, dar asta este, probabil, alt\u0103 discu\u0163ie.
\n\u00cen vreme ce emirul qatarez nu \u00ee\u015fi face probleme s\u0103 aduc\u0103 una dintre cele mai pre\u0163ioase picturi ale lui Gauguin, \u00een ceea ce va fi, probabil, viitoarea expunere permanent\u0103 a muzeului de art\u0103 modern\u0103 din Doha, directorul Muzeului de Art\u0103 al Universit\u0103\u0163ii Princeton (a\u015fa e la americani, cam fiecare mare universitate are c\u00e2te un muzeu ata\u015fat de ea), James Christen Steward, consider\u0103 (\u015fi cuv\u00e2ntul s\u0103u este ascultat cu mare aten\u0163ie) c\u0103, \u00een fond, muzeele de art\u0103 lucreaz\u0103 cu ni\u015fte m\u0103rfuri, iar valoarea acestora cre\u015fte de la o lun\u0103 la alta, cauz\u00e2nd mari tulbur\u0103ri \u00een pia\u0163\u0103. Muzeul este v\u0103zut ca un juc\u0103tor pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 a artei, ca oricare alt\u0103 galerie. Ba, mai mult, respectabilul director consider\u0103 c\u0103 nu este ceva neap\u0103rat r\u0103u, dac\u0103 muzeul renun\u0163\u0103 la o parte din operele pe care le administreaz\u0103, dac\u0103 poate s\u0103 ia altceva mai valoros sau mai potrivit cu profilul muzeului \u00een schimb. Acest proces de v\u00e2nzare se nume\u015fte, eufemistic, scoatere din eviden\u0163\u0103. Este un proces pe care un muzeu aflat \u00een proprietate public\u0103 nu prea are cum s\u0103 \u00eel ia \u00een considerare pentru c\u0103 proprietatea public\u0103 nu se afl\u0103 la bunul plac al unor administratori efemeri (directorii de muzee \u015fi consiliile de administra\u0163ie ale acestora). Vedem, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 de\u015fi tr\u0103im \u00een aceea\u015fi lume, fiin\u0163\u0103m \u00een universuri diferite. Destul de recent, directoarea Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Roxana Theodorescu, \u00eei invita pe onorabilii membri ai Comisiei senatoriale pentru cultur\u0103 s\u0103 viziteze colec\u0163iile muzeului, c\u00e2t mai au ce vedea, pentru c\u0103 ritmul \u201erestituirilor\u201c este nemilos. Desigur, nu era vorba doar despre controversata \u201erestituire\u201c a Cumin\u0163eniei p\u0103m\u00e2ntului (pentru care, \u00een continuare, Guvernul negociaz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 un pre\u0163 mai bun, dup\u0103 ce Justi\u0163ia neamului a \u00eempropriet\u0103rit, foarte probabil, o persoan\u0103 ne\u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, cu celebra sculptur\u0103 br\u00e2ncu\u015fian\u0103)! Colec\u0163iile Muzeului se diminueaz\u0103 de la o lun\u0103 la alta, iar statul rom\u00e2n, \u00een s\u0103r\u0103cia lui endemic\u0103, nu g\u0103se\u015fte resurse pentru a r\u0103scump\u0103ra m\u0103car aceste bunuri jefuite, pur \u015fi simplu, din averea comun\u0103.
\nMuzeele rom\u00e2ne\u015fti, departe de a se afla \u00een starea fericit\u0103 \u00een care s-ar construi noi sedii pentru ele, ca la Helsinki, sunt, mai degrab\u0103, victimele unui sistem administrativ obtuz \u015fi ale unei justi\u0163ii neghioabe. Nu este pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd \u00eemi manifest lipsa de \u00eencredere \u00een Justi\u0163ia rom\u00e2n\u0103. Recent am aflat, \u00eens\u0103, un lucru absolut revolt\u0103tor: Justi\u0163ia a ajuns s\u0103 fie arm\u0103 la dispozi\u0163ia unor persoane beneficiind de o condamnabil\u0103 clemen\u0163\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor publice \u015fi, \u00een plus, de o bun\u0103 doz\u0103 de labilitate mental\u0103. Mai concret, m\u0103 refer la cazul unei organiza\u0163ii care are, aparent, un scop foarte nobil: ap\u0103r\u0103 vie\u0163ile oamenilor. Mai exact, ale oamenilor nen\u0103scu\u0163i. Este, cu alte cuvinte, o organiza\u0163ie care consider\u0103 c\u0103 femeia nu are dreptul de a decide dac\u0103 s\u0103 dea sau s\u0103 nu dea na\u015ftere f\u0103tului \u015fi pentru care o familie ortodox\u0103 nu trebuie s\u0103 se preocupe de planificarea familial\u0103 \u015fi de mijloacele de preconcep\u0163ie. Ve\u0163i spune, pe bun\u0103 dreptate: ce leg\u0103tur\u0103 s\u0103 aib\u0103 o asemenea organiza\u0163ie (treaba lor c\u0103 exist\u0103 \u015fi activeaz\u0103; tr\u0103im, slav\u0103 Domnului, \u00eentr-o democra\u0163ie!) cu muzeele? Ei bine, liderii acestei organiza\u0163ii (nu le dau numele lor \u015fi nici al asocia\u0163iei lor, pentru c\u0103 nu merit\u0103 publicitate gratuit\u0103) au considerat c\u0103 fostul director general al Muzeului Na\u0163ional de \u015etiin\u0163e Naturale, \u201eGrigore Antipa\u201c, academicianul Dumitru Murariu, ar fi comis o fapt\u0103 penal\u0103,
\natunci c\u00e2nd a organizat expozi\u0163ia, blockbuster \u00een 2013, The Human Body. Am discutat pe larg \u00een paginile revistei Cultura despre acel eveniment, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu vreau s\u0103 mai reiau subiectul. \u00centr-o societate debil\u0103 ca a noastr\u0103, cu cel mai mare num\u0103r de procese pe cap pe locuitor din \u00eentreaga Uniune European\u0103, nimic nu e de mirare, inclusiv punerea sub acuzare a unui savant, pentru o expozi\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103. Sper, din tot sufletul, c\u0103 Parchetul nu va accepta \u00eenceperea urm\u0103ririi penale, pentru aceast\u0103 cauz\u0103. Altfel, vom asista la un nou \u201eproces al maimu\u0163elor\u201c, \u00een variant\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Nu \u015ftiu cine ar fi avocatul Clarence Darrow (cel care l-a ap\u0103rat pe profesorul John T. Scopes), dar \u015ftiu c\u0103 se vor g\u0103si tot felul de autorit\u0103\u0163i gata s\u0103 ia partea organiza\u0163iei ortodoxiste (c\u0103 altfel nu am cum s\u0103-i spun). V\u0103 \u00eendoi\u0163i? Ea are deja un parteneriat solid cu Inspectoratul \u015ecolar al Municipiului Bucure\u015fti. Nu \u00een\u0163eleg dac\u0103 inspectoratul militeaz\u0103 pentru p\u0103strarea sarcinilor la elevele de liceu sau dac\u0103 doar a \u00eencheiat un pact pur oportunist, cu o organiza\u0163ie afirmat religioas\u0103 (articolul 29 din Constitu\u0163ie nu \u00eendeamn\u0103 la asemenea parteneriate), dar, \u00een orice caz, g\u00e2ndul c\u0103 un manager de muzeu poate fi t\u00e2r\u00e2t prin tribunale de ni\u015fte neica-nimeni cu aere de apostoli m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia multe similitudini cu spiritul care \u00eei anim\u0103 pe fundamentali\u015ftii islami\u015fti din Irak, Siria, Qatar sau Nigeria. Cel pu\u0163in, emirul Qatarului \u015ftie s\u0103 aprecieze un tablou de Gauguin. Ortodoxi\u015ftii no\u015ftri cred c\u0103 arta, cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a, dac\u0103 nu cresc \u00een curtea Bisericii, sunt mai aproape de Satana dec\u00e2t de Dumnezeu.
\nAvem un ministru al Culturii care este teolog, doctor \u00een filozofie \u015fi, mai presus de orice, un om luminat. A\u015ftept de la domnia sa o luare de pozi\u0163ie \u00eentru ap\u0103rarea normalit\u0103\u0163ii \u015fi a libert\u0103\u0163ii de expresie. Ba, mai mult, cred c\u0103 ar trebui s\u0103 fie c\u00e2t se poate de clar exprimat dreptul institu\u0163iilor publice de cultur\u0103 de a-\u015fi stabili propriile proiecte culturale, \u00een afara oric\u0103ror ingerin\u0163e, mai mult sau mai pu\u0163in \u201ecivice\u201c sau administrative. Avem, oricum, parte de un buget pe care fosta doamn\u0103 ministru ni l-a vrut foarte, foarte, foarte mic. Vreau m\u0103car s\u0103 cred c\u0103 tr\u0103im \u00een Europa, \u00een acea Europ\u0103 a spiritului \u015fi a libert\u0103\u0163ii, \u00een care, indiferent de banii de care dispunem, putem s\u0103 ne afirm\u0103m ideile, f\u0103r\u0103 teama de a trezi din cripte vocile Evului Mediu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recunosc: sunt fascinat de arhitectura muzeelor. Din acest motiv v-am \u015fi b\u0103tut capul, at\u00e2ta amar de articole, cu acest subiect. Am visat, ani de zile, c\u0103 voi putea participa la proiectarea unui muzeu perfect, ca \u015fi cum a\u015f fi vrut s\u0103 g\u0103sesc Lapis philosophorum. Acum vreo 20 de ani, un muzeograf olandez cu mai mult\u0103… Cite\u0219te mai mult »Je suis Antipa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13529,13532,13531,13530],"class_list":["post-22450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-arhitectura-muzeelor","tag-franciza-guggenheim","tag-lapis-philosophorum","tag-proiectarea-unui-muzeu-perfect"],"views":1484,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22450"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22450\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}