Februarie, fratele mai mic al lui Ghenarie,\u00a0 numit\u0103 \u00een trecut \u015fi \u201eluna lupilor\u201c, este temut\u0103 pentru gerurile \u015fi viscolele sale mari, care \u201efac s\u0103 crape p\u00e2n\u0103 \u015fi ou\u0103le corboaicei\u201c \u015fi \u201ebag\u0103 om\u0103tul pe borta acului \u00een cas\u0103\u201c… Se spunea c\u0103 el \u201eferec\u0103\u201c (\u00eenghea\u0163\u0103) dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi \u201edesferec\u0103\u201c altele dou\u0103 \u015fi c\u0103 doar de ru\u015finea fratelui mai mare nu d\u0103 geruri ca s\u0103 \u00eenghe\u0163e p\u00e2n\u0103 \u015fi vi\u0163elul \u00een burta vacii. N-ar fi exclus ca asemenea tradi\u0163ii orale s\u0103 fie amintiri ale ajust\u0103rilor calendarului antic, precum cea din anul 450 \u00ee.H., la care au recurs decemvirii romani, invers\u00e2nd lunile Ianuarius \u015fi Februarius. \u00cens\u0103 la rom\u00e2ni, numele de F\u0103urar mai trimite \u015fi la preg\u0103tirile ce se fac pentru \u00eenceperea muncilor agricole.
\nDe altfel, cea dint\u00e2i zi marcheaz\u0103\u00a0 \u00eenceputul anului pomiviticol; este ziua numit\u0103 \u00een sudul \u0163\u0103rii \u201eZarizanul\u201c (Arezanul), \u201eGurbanul\u201c sau \u201eTrif\u0103nitul viilor\u201c (de la Sf. Mc. Trifon, a c\u0103rui emblem\u0103 ocupa\u0163ional\u0103 este, conform credin\u0163elor r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toat\u0103 aria balcanic\u0103, un cosor cu care, nesocotind marea s\u0103rb\u0103toare din 2 februarie, lucra \u00een vie). S\u0103rb\u0103toarea cu func\u0163ii agrare debuta cu o serie de ofrande \u015fi alte gesturi de \u00eembunare aduse patronului lor de c\u0103tre viticultori \u015fi era marcat\u0103 de gesturi menite s\u0103 aduc\u0103 bel\u015fug \u015fi s\u0103 fereasc\u0103 recoltele de d\u0103un\u0103tori. \u201eTrif\u0103nitul viilor\u201c sau \u201eT\u00e2rcolitul viilor\u201c \u2013 p\u0103strat \u015fi azi \u00een zonele Vla\u015fca, Teleorman, Giurgiu \u015fi Dolj \u2013 are componente magico-rituale ce amintesc de practicile de alungare a sterilit\u0103\u0163ii din pragul Cr\u0103ciunului \u015fi Bobotezei: via este amenin\u0163at\u0103 c\u0103 dac\u0103 nu va rodi, va fi smuls\u0103, primii l\u0103stari sunt ar\u015fi pentru ca fumul s\u0103 alunge d\u0103un\u0103torii, se rostesc invoca\u0163ii \u015fi rug\u0103ciuni, se afum\u0103 locul cu t\u0103m\u00e2ie, se consum\u0103 alimente cu func\u0163ii ritual stimulative (slanin\u0103 \u015fi \u201ebund\u0103rete\u201c, caltabo\u015f, ca s\u0103 fie strugurii \u201egra\u015fi\u201c) stropite din bel\u015fug cu vin. Mai \u00eent\u00e2lnim \u015fi o alt\u0103 denumire ce ar putea p\u0103rea stranie: \u201eGurbanul\u201c (provenit din cuv\u00e2ntul arab \u201ekurban\u201c, p\u0103truns prin filier\u0103 turc\u0103 \u015fi av\u00e2nd semnifica\u0163ia de \u201ejertf\u0103, sacrificiu\u201c). Termenul generic denume\u015fte jertfa, t\u0103ierea, \u201esacrificarea\u201c vegetal\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de osp\u0103\u0163ul cu rost pronun\u0163at purificator \u015fi stimulator, c\u00e2t \u015fi petrecerea \u00een sine, \u00een timpul c\u0103reia, \u00een zonele men\u0163ionate, b\u0103rba\u0163ii execut\u0103 un dans ritual ce poart\u0103 acela\u015fi nume.
\nS\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103 important\u0103 plasat\u0103 la patruzeci de zile de la Na\u015fterea lui Iisus Hristos, Stretenia (\u00een slavon\u0103 semnific\u00e2nd \u201e\u00eent\u00e2mpinarea\u201c) evoc\u0103 intrarea \u00een Casa lui Dumnezeu \u015fi consacrarea Lui. \u00cen tradi\u0163iile populare, numele slavon\u00a0 a fost personificat, a\u015fa \u00eenc\u00e2t o g\u0103sim sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei femei sfinte care \u201ea fost l\u0103sat\u0103 de Dumnezeu pentru unii oameni spre a le aduce bine, c\u00e2nd se roag\u0103 la ea, mai ales la nevoie mare.\u201c Este firesc deci ca s\u0103rb\u0103toare aceasta s\u0103 fie una dintre cele p\u0103strate cu mult\u0103 rigoare mai ales de c\u0103tre femei; ele se adunau odinioar\u0103 \u015fi petreceau cu b\u0103utur\u0103 ca s\u0103 le creasc\u0103 peste var\u0103 c\u00e2nepa \u015fi ca s\u0103 nu-\u015fi r\u0103neasc\u0103 m\u00e2inile, dar \u015fi pentru c\u0103 se credea c\u0103 ziua m\u00e2nioas\u0103 \u00eei pocea \u015fi-i slu\u0163ea pe cei care o nesocoteau.
\nFiind pus\u0103 sub semnul principiului feminin aceast\u0103 mare s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103 era conceput\u0103 dup\u0103 tiparele sacrului: capricioas\u0103 \u015fi blajin\u0103, r\u0103zbun\u0103toare \u015fi iert\u0103toare, marcheaz\u0103 un \u00eenceput abia \u00eentrez\u0103rit, cel al anotimpului cald. Vara \u015fi iarna \u201ese iau la tr\u00e2nt\u0103\u201c \u015fi dac\u0103 este senin \u015fi frumos, vremea va r\u0103m\u00e2ne a\u015fa p\u00e2n\u0103 la S\u00e2ngiorz (23 aprilie), iar gr\u00e2ul va da roade bogate. Aceasta pentru c\u0103 i se recunosc \u015fi semnifica\u0163ii meteorologice: \u201eDac\u0103 trece Stretenia peste ap\u0103 \u015fi apa e dezghe\u0163at\u0103, atunci se m\u00e2nie \u015fi-\u015fi face pod peste d\u00e2nsa ca s\u0103 treac\u0103, adic\u0103 d\u0103 viscol \u015fi ger a\u015fa de mare c\u0103 \u00eenghea\u0163\u0103 toate apele.\u201c Totodat\u0103, \u00een calendarul pastoral este cunoscut\u0103 drept Ziua Ursului. Acest animal cu o prezen\u0163\u0103 bogat\u0103 \u015fi spectaculoas\u0103 \u00een cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este un fel de \u201eceasornic al vremii\u201c fiindc\u0103, dac\u0103 el \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte b\u00e2rlogul \u00een ziua de Stretenie, e semn c\u0103 prim\u0103vara este pe aproape, \u00eens\u0103 dac\u0103 iese \u015fi-\u015fi vede umbra, se \u00eentoarce la locul s\u0103u pe care nu-l p\u0103r\u0103se\u015fte \u00eenc\u0103 \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.
\nAlte dou\u0103 zile succesive care \u00eencheie prima decad\u0103 erau \u00eenvestite cu semnifica\u0163ii purificatoare \u015fi de stimulare a bel\u015fugului, dar mai ales protectoare pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor. Haralambie de Cium\u0103, praznicul mucenicului care a tr\u0103it \u00een secolul I d.H. \u015fi care este imaginat \u0163in\u00e2nd Ciuma \u00een lan\u0163, era o zi \u00een care oamenii beau \u015fi apoi se sp\u0103lau cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103, apoi stropeau gospod\u0103ria pentru a \u0163ine departe boala primejdioas\u0103 at\u00e2t pentru oameni, c\u00e2t \u015fi pentru animalele domestice. Semnifica\u0163iile acestei s\u0103rb\u0103tori erau sporite de ofrandele preparate \u015fi de hrana ritual\u0103 consumat\u0103: turte dulci cu miere, coliv\u0103, covrigi, toate trimi\u0163\u00e2nd la simbolul bel\u015fugului prin excelen\u0163\u0103, gr\u00e2ul.
\nPe 11 februarie afl\u0103m tot o s\u0103rb\u0103toare m\u0103runt\u0103, nemarcat\u0103 \u00een calendarul ortodox, dedicat\u0103 Sf. Mc. Vlasie Episcopul, recunoscut \u015fi \u00een tradi\u0163ia popular\u0103 ca f\u0103c\u0103tor de minuni, protector al familiei \u015fi al animalelor din gospod\u0103rie: \u201eCine se roag\u0103 de Sf. Vlasie, acela niciodat\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 para \u00een pung\u0103.\u201c; \u201eSf. Vlasie se \u0163ine pentru pagube.\u201c; \u201eCine a pierdut ceva, s\u0103 se roage acestui sf\u00e2nt \u015fi g\u0103se\u015fte lucrul pierdut\u201c. Era, conform credin\u0163elor vechi care interpretau ritmul naturii, purt\u0103toare a primelor semne de prim\u0103var\u0103 \u015fi i se atribuiau puteri vindec\u0103toare pentru cei ce nu au v\u0103zul bun, de aceea numele din calendarul popular era Vla\u015fii Ochilor.
\nS\u00e2ntion de Prim\u0103var\u0103, Ion Cap-de-Prim\u0103var\u0103, Dragobete Cap-de-Prim\u0103var\u0103 sau Dr\u0103gosti\u0163ele\u00a0 este o s\u0103rb\u0103toare ce pare s\u0103 aspire de c\u00e2tva timp la rangul de emblem\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een \u00eencercarea contemporanilor de a contracara asimilarea s\u0103rb\u0103torii cosmopolite a Sf. Valentin. Documentele etnografice din secolele trecute dovedesc faptul c\u0103 aceast\u0103 zi numit\u0103\u00a0 pe alocuri Dr\u0103gosti\u0163ele nu a de\u0163inut un prestigiu deosebit, fiind mai cur\u00e2nd o s\u0103rb\u0103toare m\u0103runt\u0103 a universului casnic \u015fi abia mai pe urm\u0103 a tineretului.
\nO dovad\u0103 este \u015fi plasarea la o dat\u0103 incert\u0103 (unele surse o plaseaz\u0103 acum sau la sf\u00e2r\u015fitul lunii, altele, \u00een ciclul cunoscut sub numele de Zilele babelor sau Zilele Dochiei, la 1 martie sau chiar spre sf\u00e2r\u015fitul acestei luni). Faptul se datoreaz\u0103 poate condi\u0163iilor de clim\u0103 ale fiec\u0103rei zone, \u00eentruc\u00e2t, pretutindeni, epitetul care i se ata\u015feaz\u0103 este cel ce evoc\u0103 \u00eenceputul prim\u0103verii, \u201ecapul\u201c acesteia. Pe de alt\u0103 parte, personajul mitic patronator este vag conturat: Dragobete (Iovan-Dragobete sau Dragomir), este fie logodnicul Dochiei, fie fiul Babei Dochia sau Marta, fie un t\u00e2n\u0103r frumos \u015fi sprin\u0163ar care s\u0103rut\u0103 fetele \u015fi ocrote\u015fte p\u0103s\u0103rile \u2013 a\u015fa cum arat\u0103 legendele publicate de S. Fl. Marian la sf\u00e2r\u015fitul sec. XIX.
\nDragobetele era o s\u0103rb\u0103toare a p\u0103s\u0103rilor pus\u0103 sub semnul cuplului, al dragostei \u015fi \u00eenso\u0163irii \u2013 \u201ese dezleag\u0103 gura la p\u0103s\u0103ri\u201c, \u201ese \u00eemperecheaz\u0103 toate p\u0103s\u0103rile\u201c.\u201eDac\u0103 nu se \u00eemperecheaz\u0103 \u00een aceast\u0103 zi, r\u0103m\u00e2n tot stinghere p\u00e2n\u0103 la Dragobetele din anul urm\u0103tor.\u201c sau \u201enu se mai pot \u00eemperechea \u015fi umbl\u0103 ciripind din loc \u00een loc p\u00e2n\u0103 mor\u201c. Oamenii, urm\u0103rindu-le \u015fi respect\u00e2ndu-le ritmul, respectau, la r\u00e2ndul lor, aceast\u0103 zi fiindc\u0103 se credea c\u0103 cel care lucreaz\u0103 nu va avea noroc la pr\u0103sirea p\u0103s\u0103rilor de curte. Urm\u00e2nd pilda m\u0103runtelor zbur\u0103toare ce vestesc anotimpul cald, fetele \u015fi b\u0103ie\u0163ii c\u0103utau s\u0103 se apropie pentru a nu r\u0103m\u00e2ne singuratici \u015fi nelua\u0163i \u00een seam\u0103 de-a lungul anului. Nu este vorba numai despre o armonizare a grupurilor masculin \u015fi feminin, ci \u015fi de \u00eentemeierea unor rela\u0163ii spirituale, ca \u015fi la alte dou\u0103 s\u0103rb\u0103tori tradi\u0163ionale de peste an, S\u00e2ntoaderul (prima s\u00e2mb\u0103t\u0103 din Postul Pa\u015ftilor) \u015fi M\u0103tc\u0103l\u0103ul (prima zi de luni de dup\u0103 Pa\u015fti). Asemenea practici au fost atestate mai cu seam\u0103 \u00een sudul \u0163\u0103rii \u00eenc\u0103 din secolele anterioare, dar nu putem spune despre ele dec\u00e2t c\u0103 se manifestau ca ni\u015fte tradi\u0163ii locale f\u0103r\u0103 a avea amploarea \u015fi prestigiul altor s\u0103rb\u0103tori. Alte credin\u0163e spun c\u0103 dac\u0103 o femeie atinge doar cu m\u00e2na un b\u0103rbat str\u0103in, ea va fi dr\u0103g\u0103stoas\u0103 tot anul \u015fi c\u0103 b\u0103rba\u0163ii trebuie s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la certuri cu so\u0163iile sau cu alte femei, ca s\u0103 nu le mearg\u0103 r\u0103u.
\n\u00cen rest, Dragobetele pare a fi pentru gospodari tot o \u201ezi m\u00e2nioas\u0103\u201c ce poate aduce boli, infertilitate \u015fi nenoroc. Este favorabil\u0103 \u00eenceputurilor, \u00eens\u0103 nu at\u00e2t \u00een rela\u0163iile interumane, c\u00e2t \u00een activit\u0103\u0163ile gospod\u0103re\u015fti, de aceea, \u00een nordul Moldovei exist\u0103 atest\u0103ri c\u0103 femeile efectuau anumite munci auspiciale: \u201e\u00cen ziua aceasta se \u00eencepe orice lucru, c\u0103 merge cu spor; se scutur\u0103, se a\u015faz\u0103 \u00een cas\u0103, ca s\u0103 vie binele \u015fi averea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la cas\u0103\u201c. Tot semne de spor se socoteau tot felul de \u201e\u00eentoarceri\u201c: a clo\u015ftilor la poiat\u0103, urmat\u0103 de c\u0103zutul pe cuibar, a vitelor de la iesle, a b\u0103rba\u0163ilor \u015fi copiilor de la m\u00e2ncare, ceea ce \u00eensemna un consum mai redus de hran\u0103 \u015fi, implicit, o economisire ce era baza bun\u0103st\u0103rii viitoare, \u00eentruc\u00e2t urma o perioad\u0103 \u00een care proviziile se \u00eempu\u0163inau iar gr\u0103dinile \u00eenc\u0103 nu-\u015fi d\u0103deau rodul.
\nOricum ar fi, prestigios sau nu \u2013 prin vechime, amploare, r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi bog\u0103\u0163ie de semnifica\u0163ii \u2013 \u00eenzestrat cu mai mult\u0103 sau mai pu\u0163in\u0103 for\u0163\u0103 sacr\u0103, Dragobetele este un prag, o cump\u0103n\u0103 \u00eentre iarn\u0103 \u015fi var\u0103, \u00eentre amor\u0163ire \u015fi re\u00eenviere. Uitat\u0103 mai bine de un veac \u00eentre coper\u0163ile c\u0103r\u0163ilor, pierdut\u0103 \u00een cele mai multe a\u015fez\u0103ri ce o celebrau odinioar\u0103, aceast\u0103 zi a bucuriei, armoniei \u015fi iubirii rena\u015fte ast\u0103zi ca \u00eens\u0103\u015fi natura pe care o simbolizeaz\u0103, iar neast\u00e2mp\u0103ratul Dragobete cuteaz\u0103 s\u0103-l \u00eenfrunte pe sf\u00e2ntul de \u00eemprumut al \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Februarie, fratele mai mic al lui Ghenarie,\u00a0 numit\u0103 \u00een trecut \u015fi \u201eluna lupilor\u201c, este temut\u0103 pentru gerurile \u015fi viscolele sale mari, care \u201efac s\u0103 crape p\u00e2n\u0103 \u015fi ou\u0103le corboaicei\u201c \u015fi \u201ebag\u0103 om\u0103tul pe borta acului \u00een cas\u0103\u201c… Se spunea c\u0103 el \u201eferec\u0103\u201c (\u00eenghea\u0163\u0103) dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi \u201edesferec\u0103\u201c altele dou\u0103 \u015fi c\u0103 doar de ru\u015finea fratelui… Cite\u0219te mai mult »S\u0103rb\u0103torile lui F\u0103urar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13528,13357],"class_list":["post-22448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-faurar","tag-sarbatori-populare"],"views":2773,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22448"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22448\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}