{"id":22420,"date":"2015-02-21T18:46:30","date_gmt":"2015-02-21T16:46:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22420"},"modified":"2015-02-21T18:46:30","modified_gmt":"2015-02-21T16:46:30","slug":"conditia-periferica-a-romaniei-de-cand-si-pana-cand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/conditia-periferica-a-romaniei-de-cand-si-pana-cand\/","title":{"rendered":"Condi\u0163ia periferic\u0103 a Rom\u00e2niei: de c\u00e2nd \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?"},"content":{"rendered":"

Bogdan Murgescu, Rom\u00e2nia \u015fi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2000)<\/em>, Polirom, Ia\u015fi, 2010<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Ne-am obi\u015fnuit s\u0103 prezent\u0103m decalajul dintre dezvoltarea Occidentului \u015fi cea a Rom\u00e2niei ca \u0163in\u00e2nd preponderent de o defazare cultural\u0103, de \u201ementalit\u0103\u0163i\u201c \u015fi etici incompatibile, de proverbiala lene \u015fi apatie \u201ebalcanic\u0103\u201c, de c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te. \u00cen tradi\u0163ia deja \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 a ceea ce Sorin Adam Matei numea \u201eboieri ai min\u0163ii\u201c, suntem prea des tenta\u0163i s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare problema prin intermediul lentilelor ideologice ale neoliberalismului neoconservator: nu ne place munca, nu ne place c\u00e2\u015ftigul cinstit, pentru care nu am avea nici \u00eenclina\u0163ia, nici r\u0103bdarea necesare, ne complacem indolent \u00eentr-o stagnare autoindus\u0103, al c\u0103rei orizont nu \u00eel percepem \u015fi, chiar dac\u0103 l-am percepe, pur \u015fi simplu nu ne-ar interesa. C\u00e2nd vom avea \u015fi noi o etic\u0103 a muncii nem\u0163easc\u0103, o punctualitate englezeasc\u0103 \u015fi o \u00eenclina\u0163ie cultural\u0103 fran\u0163uzeasc\u0103 \u015fi\/ sau italieneasc\u0103, de abia atunci ne vom dep\u0103\u015fi condi\u0163ia de fr\u0103\u0163iori mai mici \u015fi mai prost \u00eembr\u0103ca\u0163i ai Europei. Cine mai \u0163ine minte critica lui Marx de la jum\u0103tatea secolului XIX referitoare la prejudec\u0103\u0163ile englezilor fa\u0163\u0103 de imigran\u0163ii germani (un fel de est-europeni, pe atunci), pe care \u00eei etichetau ca fiind lene\u015fi \u015fi imbecili?<\/strong><\/em>
\nInvers, apeten\u0163a pentru ideologizare se manifest\u0103 \u015fi dinspre st\u00e2nga. Condi\u0163ia periferic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een circuitul economiei mondiale ar data \u00eenc\u0103 din zorii modernit\u0103\u0163ii, atunci c\u00e2nd provinciile rom\u00e2ne\u015fti ar fi fost transformate \u00een surse de materii prime, \u00een speciale alimente, de c\u0103tre capitalismul emergent. Numai c\u0103, putem afla din lucrarea istoricului Bogdan Murgescu, extrem de actual\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 a fost publicat\u0103 acum cinci ani, decalajul dintre Europa de Est \u015fi Occident \u00ee\u015fi face apari\u0163ia \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, dator\u00e2ndu-se productivit\u0103\u0163ii agricole mai ridicate a acestuia din urm\u0103 (p. 19). Fernand Braudel a descris magistral, \u00een monumentala Civilization mat\u00e9rielle \u00e9conomie et capitalisme, cauzele acestei evolu\u0163ii diferite: densitatea demografic\u0103 mai mare a Occidentului, care a impulsionat diferite tehnologii menite s\u0103 creasc\u0103 productivitatea agricol\u0103 \u015fi a muncii \u00een general, respectiv comer\u0163ul \u2013 cuplat\u0103 cu o anvergur\u0103 geografic\u0103 limitat\u0103 (vezi \u015fi Peter Gunst, \u201eSistemele Agrare ale Europei Centrale \u015fi de Est\u201c, \u00een Daniel Chirot (coord.), Originile \u00cenapoierii \u00een Europa de Est, Bucure\u015fti, Corint, 2004, pp. 72, 76). Densitatea demografic\u0103 redus\u0103 din Europa de Est a ac\u0163ionat ca o fr\u00e2n\u0103 \u00een calea identific\u0103rii de oportunit\u0103\u0163i \u00een vederea amelior\u0103rii productivit\u0103\u0163ii. De-a lungul epocii moderne timpurii, decalajele dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i s-au amplificat. De exemplu, \u00een secolul XVI \u015fi \u00een prima parte a secolului XVII procesul de aservire a popula\u0163iei rurale s-a amplificat \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne. Mult celebratul Mihai Viteazul a fost unul dintre domnitorii care a reprezentat cu brio aceast\u0103 involu\u0163ie social\u0103. \u015ei, a\u015fa cum observ\u0103 Robert Brenner, \u0163\u0103ranii \u00eenrobi\u0163i de c\u0103tre nobilul latifundiar sau afla\u0163i \u00een proprietatea bisericilor \u015fi a m\u0103n\u0103stirilor nu aveau de ce s\u0103 fie competitivi: nivelul lor de trai nu era propor\u0163ional cu rezultatele muncii pe care o prestau \u015fi, \u00een plus, nobilul nu \u00eei putea pur \u015fi simplu concedia \u00een cazul \u00een care nu era mul\u0163umit de rezultate (Robert Brenner, \u00cenapoierea economic\u0103 \u00een Europa de Est \u00een lumina dezvolt\u0103rii occidentale, \u00een Daniel Chirot (coord.), Originile \u00eenapoierii \u00een Europa de Est, Bucure\u015fti, Corint, 2004, p. 32).
\nRevolu\u0163ia Industrial\u0103 a amplificat asimetriile existente \u00eentre Occident \u015fi Europa de Est, nu le-a creat. \u00cen \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne au existat \u00eens\u0103 \u015fi importan\u0163i factori interni care au contribuit la acest deznod\u0103m\u00e2nt. M\u0103 refer la polarizarea social\u0103 extrem\u0103, institu\u0163ionalizat\u0103 \u00een secolul XVIII printr-un sistem de impozitare deosebit de dur, de la care clasele sociale avute erau, cu mici excep\u0163ii, scutite. Chiar dac\u0103 Poarta a monopolizat \u00eencep\u00e2nd cu secolul XVI comer\u0163ul \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne prin \u201erestric\u0163ii asupra exportului de vite, oi, gr\u00e2u \u015fi alte cereale, miere \u015fi cherestea\u201c \u00een m\u0103sura \u00een care \u201enu erau satisf\u0103cute nevoile otomane\u201c, impun\u00e2nd, dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu, sistemul fanariot, ca urmare a \u00eencerc\u0103rilor unor domnitori ca Dimitrie Cantemir (Moldova) sau Constantin Br\u00e2ncoveanu (\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) de a se apropia clandestin de Rusia, respectiv Austria (Keith Hitchins, Rom\u00e2nii, 1774-1866, Bucure\u015fti, Humanitas, 2013, pp. 23-24, 51) \u2013 influen\u0163a turc\u0103 asupra economiilor provinciilor rom\u00e2ne\u015fti nu a fost at\u00e2t de nefast\u0103 pe c\u00e2t se crede de obicei, este de p\u0103rere Murgescu. Turcii erau buni organizatori \u00een plan administrativ \u015fi economic, av\u00e2nd tot interesul s\u0103 dezvolte teritoriile asupra c\u0103rora \u00ee\u015fi exercitau, \u00eentr-un fel sau altul, influen\u0163a.
\nUn alt mit demontat \u00een carte este acela al Rom\u00e2niei secolului XIX ca \u201egr\u00e2nar al Europei\u201c. Fals, afirm\u0103 Murgescu. Rusia era \u00een acea perioad\u0103 principalul exportator de cereale \u00een Occident. Chiar dac\u0103, prin 1830, pre\u0163urile cerealelor rom\u00e2ne\u015fti erau la un sfert din cele britanice \u015fi la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pre\u0163urile practicate \u00een Italia, produc\u0163ia provinciilor rom\u00e2ne\u015fti, ulterior a Rom\u00e2niei, era pur \u015fi simplu insuficient\u0103 pentru a conta \u00een ecua\u0163ia comer\u0163ului cu cereale la nivel european. Sigur, dup\u0103 ce britanicii au liberalizat \u00een 1840 comer\u0163ul cu cereale, asigur\u00e2ndu-\u015fi \u00een prealabil suprema\u0163ia industrial\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cea maritim\u0103, pre\u0163urile au sc\u0103zut, sc\u0103z\u00e2nd deci \u015fi atractivitatea exporturilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een domeniu.
\nA\u015fa c\u0103 nu capitalul interna\u0163ional este responsabil pentru subdezvoltarea Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX, ci o combina\u0163ie de factori regionali \u015fi interni. Pe de alt\u0103 parte, statutul de \u0163ar\u0103 exportatoare de produse nu echivaleaz\u0103 neap\u0103rat cu retardarea dezvolt\u0103rii: Statele Unite, Canada sau Danemarca sunt exemple importante \u00een acest sens. De men\u0163ionat faptul c\u0103, pe \u00eentreg parcursul c\u0103r\u0163ii, Murgescu pune \u00een rela\u0163ie evolu\u0163ia economic\u0103 a Rom\u00e2niei cu Serbia, Irlanda \u015fi Danemarca, state care, de\u015fi substan\u0163ial diferite din numeroase puncte de vedere, au avut, pe la 1500, un punct de pornire relativ similar. Autorul exemplific\u0103 abundent o concluzie simpl\u0103: Danemarca, urmat\u0103 de la o distan\u0163\u0103 considerabil\u0103 de Irlanda, a \u00eentrecut Rom\u00e2nia \u015fi Serbia, aflate la un nivel de dezvoltare aproximativ egal, datorit\u0103 libert\u0103\u0163ilor acordate \u0163\u0103ranilor, pe care i-a protejat de exploatarea nobililor \u015fi a bisericii, respectiv datorit\u0103 inteligen\u0163ei cu care a \u015ftiut s\u0103 profite de proximitatea pie\u0163ei britanice (pp. 61-64, 200). Subdezvoltarea nu este impus\u0103 din exterior, a\u015fa cum afirm\u0103 modelele teoretice elaborate de Immanuel Wallerstein sau Andr\u00e9 Gunder Frank, ci are de-a face \u00een primul r\u00e2nd cu op\u0163iunile politice interne (p. 204). \u00cen acest punct merit\u0103 s\u0103 ne reamintim c\u00e2teva premise suplimentare pe care John Lampe le catalogheaz\u0103 ca fiind responsabile pentru r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 a Europei de Est \u00een secolul XIX: la modul general, caracterul agrar, tradi\u0163ional, al economiilor est-europene, lipsa de investi\u0163ii occidentale \u00een sectoarele private ale statelor est-europene \u015fi concentrarea acestora \u00eenspre achizi\u0163ionarea de obliga\u0163iuni statale, lipsa de inspira\u0163ie a statelor est-europene \u00een gestionarea fondurilor primite, din care nu reu\u015feau s\u0103 cheltuie \u00een investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103 mai mult de o cincime, educa\u0163ia public\u0103 existent\u0103 \u00een aceste state, bazat\u0103 nu pe stimularea g\u00e2ndirii \u015fi a comportamentului antreprenorial, ci pe crearea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi dezvoltarea corelativ\u0103 a birocra\u0163iei, nu a investi\u0163iilor pornind din sectorul privat \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u201edimeniunea redus\u0103 a pie\u0163elor interne \u015fi penuria for\u0163ei de munc\u0103 \u00een sectorul industrial\u201c, aspecte care \u201enu pot fi puse nici pe seama capitali\u015ftilor str\u0103ini \u015fi nici pe cea a guvernelor locale\u201c \u015fi care aveau drept cauz\u0103 primar\u0103 mai sus discutata raritate a popula\u0163iilor din Europa de Est (John R. Lampe, Frontier\u0103 imperial\u0103 sau periferie capitalist\u0103? Despre cum trebuie definit\u0103 \u00eenapoierea balcanic\u0103, \u00eentre 1520 \u015fi 1914, \u00een Daniel Chirot (coord.), Originile \u00eenapoierii \u00een Europa de Est, Bucure\u015fti, Corint, 2004, pp. 249-251).
\nMai departe, secolul XX nu a adus o ameliorare a condi\u0163iei \u0163\u0103ranilor rom\u00e2ni, a\u015fa cum era de a\u015fteptat. Dimpotriv\u0103, munca pe care ace\u015ftia au ajuns s\u0103 o presteze pentru marii latifundiari s-a dublat (p. 126), fapt care a condus la accentuarea asimetriei dintre ora\u015fe \u015fi sate
\n(pp. 139-140). Un alt factor care a ac\u0163ionat \u00een defavoarea dezvolt\u0103rii economice a Rom\u00e2niei a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, nivelul ridicat de analfabetism al popula\u0163iei; Irlanda sau Danemarca au investit din timp \u00een aceast\u0103 resurs\u0103, iar rezultatele nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103 (pp. 193-194). De abia \u00een timpul regimului comunist a fost ini\u0163iat un program educa\u0163ional care a transformat analfabetismul \u00eentr-o problem\u0103 relativ irelevant\u0103. Mitul prosperit\u0103\u0163ii interbelice a Rom\u00e2niei este de asemenea desfiin\u0163at de Murgescu, autorul critic\u00e2nd protec\u0163ionismul lipsit de inteligen\u0163\u0103 al statului rom\u00e2n, progresele nesemnificative ale industriei, s\u0103r\u0103cia acut\u0103 a mediului rural, care ar fi putut reprezenta un debu\u015feu al cererii pe plan na\u0163ional, impulsion\u00e2nd astfel dezvoltarea \u015fi, la modul general, absen\u0163a unei perspective de cre\u015ftere economic\u0103 echilibrat\u0103 \u015fi durabil\u0103 (pp. 250-267). Nici perioada comunist\u0103 nu scap\u0103 de critici: \u00een ciuda programelor ample de dezvoltare economic\u0103 \u015fi social\u0103 \u015fi a priva\u0163iunilor de tot felul la care a fost supus\u0103 popula\u0163ia, statutul de \u0163ar\u0103 subdezvoltat\u0103 nu a putut fi dep\u0103\u015fit. Va putea fi, \u00een viitor? Exemplul Danemarcei, pentru a p\u0103stra cadrul comparativ propus de autor, arat\u0103 c\u0103 un astfel de rezultat nu este deloc imposibil. Numai c\u0103 el trebuie construit din interior spre exterior; nu rezolv\u0103m nimic pun\u00e2nd pe prim-plan lupta cu morile de v\u00e2nt ale capitalismului global: capitalismul local, camuflat comod \u00een anii 1990 sub sloganul na\u0163ionalist \u201enu ne vindem \u0163ara\u201c \u2013 din moment ce putem s\u0103 o cump\u0103r\u0103m noi, la pre\u0163uri de nimic, sau s\u0103 vindem, tot la pre\u0163uri de nimic \u2013 \u015fi ast\u0103zi reinventat, cu ajutorul subven\u0163iilor primite de la stat \u015fi al fondurilor europene, sub forma politicii regionale \u2013 ar trebui s\u0103 fie primul pe lista preocup\u0103rilor noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bogdan Murgescu, Rom\u00e2nia \u015fi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2000), Polirom, Ia\u015fi, 2010 Ne-am obi\u015fnuit s\u0103 prezent\u0103m decalajul dintre dezvoltarea Occidentului \u015fi cea a Rom\u00e2niei ca \u0163in\u00e2nd preponderent de o defazare cultural\u0103, de \u201ementalit\u0103\u0163i\u201c \u015fi etici incompatibile, de proverbiala lene \u015fi apatie \u201ebalcanic\u0103\u201c, de c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te. \u00cen tradi\u0163ia deja \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 a ceea ce Sorin… Cite\u0219te mai mult »Condi\u0163ia periferic\u0103 a Rom\u00e2niei: de c\u00e2nd \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6804,6805],"class_list":["post-22420","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bogdan-murgescu","tag-romania-si-europa-acumularea-decalajelor-economice"],"views":1293,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22420"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22420\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}