\u201e\u00cen vremuri murdare se fac lucruri murdare sau foarte murdare, a fost concluzia unui prieten dupa ce\u00a0 mi-a reamintit o sumedenie de\u00a0 fapte detestabile ale unor oameni din sfera politicii. Cum e posibil? Si \u00een ce tara traim?\u201c s-a revoltat el cu aerul ca abia atunci le-ar fi descoperit. Tara este desigur cea pe care o stim, nici mai buna, nici mai rea dec\u00e2t cei ce o locuiesc. Obiceiurile proaste n-a reusit nimeni sa le schimbe de sute de ani. Si teama mi-e ca va disparea tara, dar vor ram\u00e2ne obiceiurile. Deocamdata \u00eencerc sa z\u00e2mbesc, dar nu cu toata gura. \u00cen ceea ce ma priveste, \u00eensa, \u00eentrebarea mi se pare chiar mai revoltatoare dec\u00e2t faptele care ne-au cobor\u00e2t, in multe privinte, pe ultimul loc \u00een Uniunea Europeana. Caci toate mizeriile, hotiile, cacialmalele se petrec sub ochii nostri si nu de ieri, ci de multi ani, iar cei ce le fac ies, pe buna dreptate, la bataie cu voturile obtinute de la… rrrom\u00e2ni! Acestia, asadar, au certitudinea ca poporul, rrrom\u00e2nii, le-au \u00eencredintat misiunea istorica sa faca exact ceea ce reusesc ei sa \u00eenteleaga prin dreptate, echitate sociala si modernizare, adica sa reduca salariile, pensiile, sa fure si sa minta. Traim, prin urmare, \u00een mizeria pe care, singuri si nesiliti de nimeni \u2013 nici chiar de catre marele Licurici! \u2013, am acceptat-o sa se instaleze zi de zi la umbra ignorantei, nepasarii, fricii si lasitatii noastre. Ceea ce ne reuseste cu adevarat si unde nu cred sa avem concurenti c\u00e2t de c\u00e2t seriosi \u2013 si nu numai \u00een UE \u2013, este vaicareala.Suntem mintiti, furati, umiliti, dar nimeni nu face nimic pentru a \u00eendrepta lucrurile. Observam ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul nostru si, desigur, cu o placere masochista, ne vaicarim, dar la alegeri c\u00e2stiga mereu aceiasi. Fiecare guvern, orice t\u00e2mpenie spusa sau scrisa de diversii pretinsi\u00a0 politicieni, hotiile acestora ori ale famigliei politice de la putere, facute \u00een vazul lumii, cu nerusinare, sunt pretexte sigure pentru a ne putea pl\u00e2nge, \u00een continuare, soarta. \u201eTara trista plina de umor\u201c de odinioara si-a pierdut, de vreo doua decenii \u00eencoace, absolut tot umorul. Ba chiar si grosolana bascalie se practica rar si fara succes doar de catre cei ce odinioara se crezusera subtilii natiei. Catusele si manelele sunt, indiscutabil, emblemele acestui moment, iar ura si agresivitatea \u2013 sentimentele dominante. Exista o incredibila sete de s\u00e2nge si un patologic dispret pentru viata celuilalt, pentru demnitatea si onoarea omului \u00een general. Un judecator important si un bogat om de afaceri, legati cu aceeasi pereche de catuse, sunt dusi la D.N.A. sub reflectoarele tuturor televiziunilor. Asta \u00eensemn\u00e2nd ca, indiferent ce mizerii vor fi facut, sau daca sunt total nevinovati, sentinta a fost data, telejustitia rom\u00e2na s-a pronuntat. Tatucul Stalin pare sa ram\u00e2na un model: \u201eJudecati-l si condamnati-l la moarte!\u201c. Vaz\u00e2ndu-i pe cei doi asa cum au fost legati,\u00a0 cineva glumea acru: \u201eAm ajuns sa facem p\u00e2na si economie de catuse!\u201c Oricum, este tot mai greu de apreciat distanta dintre om\u00a0 si fiara. \u00cen ultimul deceniu prerevolutionar, dominanta era mentalitatea de lagar: \u201efiecare scapa cum poate\u201c, totul era sa supravietuiesti prin aproape orice mijloace. Astazi, peste 40% din forta de munca a tarii si-a luat lumea \u00een cap, iar ceilalti, \u00een climatul de dispret pentru spirit, de imbecilizare obligatorie si de frica \u00eentretinuta si cu ajutorul telecatuselor, se \u00eentreaba daca mai are rost sa ram\u00e2na \u00een tara. Intelectualii care ar fi trebuit sa fie fermentul schimbarilor \u00een bine, al noului, au devenit, \u00een imensa lor majoritate,\u00a0 banali propagandisti de partid, paznici de noapte sau paznici ai noptii spirituale \u00een care ne-am instalat, enoriasi la altarul noului cult al personalitatii. Unii chiar se m\u00e2ndresc, la propriu, ca sunt lichele sau, eufemistic spus, ca si-au exprimat deschis optiunea pentru…<\/p>\n
Exista, oare, vreun scriitor care sa se \u00eentrebe daca nu cumva ne re\u00eentoarcem la dictatura? \u00cel doare pe vreunul soarta profesorilor, a pensionarilor sau a medicilor? Ori macar a propriilor sai parinti sau bunici? \u00cel nelinisteste pe careva faptul ca modelele ce ni se ofera zilnic sunt c\u00e2tiva politicieni cu vocabularul de sub o suta de cuvinte, numeroase pipite siliconate si agramate si, desigur, bruneti cu lanturi de aur si ghiuluri? Acestea sa fie modelele natiei? Din pacate, \u00een vreme ce tara se degradeaza alarmant, geniile autodeclarate se joaca de-a clasamentele, vor sa fie ce nu vor putea fi niciodata: scriitori adevarati, valori incontestabile. Imediat dupa Revolutie, moneda falsa\u00a0 spirituala s-a impus cu autoritate \u00eentr-un spatiu \u00een care \u00eentotdeauna a c\u00e2stigat cel ce striga mai tare. Veleitarii, frustratii \u00eempreuna cu turnatorii si lasii care si-au schimbat biografiile au ocupat toata arena culturala si, \u00een dorinta de a fi bagati \u00een seama, s-au catarat \u00een\u00a0 graba pe umerii celor ce au facut ceva. Sau pe gramezile de gunoi adunate din dosarele Securitatii, instaur\u00e2nd treptat un dezgustator aer de bolsevism. Sigur, oriunde \u00een lume exista prosti. Inteligenta pe glob este constanta, doar populatia este \u00een continua crestere, glumea Murphy. Trist este atunci c\u00e2nd oamenii inteligenti se poarta ca prostii, justific\u00e2ndu-le ineptiile. Unii, cu radacini stravechi \u201e\u00een marea tara vecina si prietena de la Rasarit\u201c, au devenit profesori de anticomunism, c\u00e2te un Leonte Rautu pe invers, caci stap\u00e2nii stiu prea bine ca trebuie sa tii \u00een preajma si catei care latra. Daca lupta cu comunismul a devenit at\u00e2t de rentabila, ar fi timpul sa luam istoria acestuia de la \u00eenceput, sa vedem pe c\u00e2te senile a venit si, mai ales, c\u00e2te zeci si sute de mii de valori intelectuale si politice au trebuit sa moara p\u00e2na c\u00e2nd socialismul a ajuns sa \u201e\u00eenvinga definitiv la orase si sate!\u201c Oricum, at\u00e2t de mult si-au exhibat ranile imaginare \u00een fata natiei \u00eenc\u00e2t lumea nu s-a mai \u00eentrebat daca acesti ne\u00eenfricati combatanti au si scris ceva. Daca sunt ceea ce sustin ca ar fi. S-au declarat eroi si au ramas eroi \u00een constiinta celor mai multi, desi \u00een locul ranilor avusesera doar niste banale zg\u00e2rieturi. Prin urmare, indiferent de \u00eentelegerea si bunavointa cu care i-ai privi, nu sunt niste uriasi \u00een tara piticilor, ci pitici printre pitici sau, studiati\u00a0 cu toata generozitatea,\u00a0 niste pitici pe tocuri \u00eenalte. Eminescu era obsedat de \u201escoaterea Rom\u00e2niei din subistorie\u201c. Dar c\u00e2ta vreme modernizarea se traduce printr-o ne\u00eencetata schimbare a legilor, c\u00e2nd interesul pentru catuse este infinit mai mare dec\u00e2t cel pentru carte, dorinta poetului nu va putea fi \u00eendeplinita. \u00cen acest moment aparte, de av\u00e2nt justitiaro-catuseresc, o neliniste ma \u00eencearca totusi: ca nu cumva dintr-o eroare sau din prea mult zel sa fie arestat si domnul Boc. Si atunci, pensionarii, militarii, batr\u00e2nii sa ram\u00e2na cu pensiile \u00eentregi, adica sa se duca dracului echitatea rom\u00e2neasca!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201e\u00cen vremuri murdare se fac lucruri murdare sau foarte murdare, a fost concluzia unui prieten dupa ce\u00a0 mi-a reamintit o sumedenie de\u00a0 fapte detestabile ale unor oameni din sfera politicii. Cum e posibil? Si \u00een ce tara traim?\u201c s-a revoltat el cu aerul ca abia atunci le-ar fi descoperit. Tara este desigur cea pe care… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nia penitenciar\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[1843,4,1845,1844,1842],"class_list":["post-2242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-arestari-in-romania","tag-editorial","tag-interese","tag-legi","tag-oameni-politici"],"views":2543,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2242"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2242\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}