Asist\u0103m \u00een ultima vreme la o avalan\u015f\u0103 de dezv\u0103luiri pe care un om cinstit cu greu le poate \u00een\u0163elege. Sunt relat\u0103ri stupefiante; ele ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 nou\u0103, celorlal\u0163i, o lume care evolueaz\u0103 \u00een propriile ei dimensiuni, cu parametrii ei \u015fi care totodat\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 bunuri nenum\u0103rate, reprezent\u00e2nd \u00een fapt un corp str\u0103in \u00een mijlocul societ\u0103\u0163ii noastre.<\/p>\n
Vorbim de democra\u0163ie, dar \u00een realitate\u00a0 nu tr\u0103im doar \u00eentr-o lume inegal\u0103, ci pe planuri inegale. Cei obi\u015fnui\u0163i \u015fi ceilal\u0163i, cei care \u00ee\u015fi duc via\u0163a \u00een cadrul unor reguli proprii, str\u0103ine nou\u0103. Bog\u0103\u0163ia dob\u00e2ndit\u0103 cinstit, prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103, este departe de a fi un p\u0103cat, dar utilizarea ei poate ridica probleme. Nu tr\u0103im singuri \u00een aceast\u0103 lume \u015fi mai ales \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Suntem parte a ei. Bunurile dob\u00e2ndite sunt ale noastre, ale celui care le dob\u00e2nde\u015fte, dar suntem datori s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim \u015fi altora, societ\u0103\u0163ii \u015fi oamenillor, \u00een primul r\u00e2nd cona\u0163ionalilor, o parte mai mare sau mai mic\u0103 dintre ele. F\u0103ptuitorii \u015fi d\u0103ruitorii\u00a0 r\u0103m\u00e2n \u00een memoria semenilor lor, nu dispar \u00een nefiin\u0163\u0103.
\nDar, revenind la ceea ce asist\u0103m, nu numai faptele ne \u015focheaz\u0103, c\u00e2t scenariile care au loc \u015fi mai ales lan\u0163ul nesf\u00e2r\u015fit de\u00a0 complicit\u0103\u0163i. Sunt vehiculate sume uria\u015fe \u015fi r\u0103m\u00e2i uimit c\u00e2nd asi\u015fti la pronun\u0163area cuantumului cifrelor. Timp de mai bine de un sfert de veac, o minoritate infim\u0103 de necinsti\u0163i abili, sprijinindu-se unii pe al\u0163ii chiar \u015fi transpartinic, au translat sume de necrezut. Este un cancer care afecteaz\u0103 grav mersul \u00eenainte, reprezent\u00e2nd o pierdere \u00eensemnat\u0103 \u015fi totodat\u0103 conferind o imagine nedreapt\u0103 \u0163\u0103rii.
\nEste necesar ca procese reale s\u0103-i sanc\u0163ioneze pe cei prin\u015fi \u00een p\u0103cat. Trebuie transmis societ\u0103\u0163ii c\u0103 necinstea nu scap\u0103 nesanc\u0163ionat\u0103. Este vorba de pierderi uria\u015fe care nu trebuie \u00eeng\u0103duite. Dar mai ales clasa politic\u0103 trebuie prevenit\u0103 s\u0103 fie altfel. Aici este cheia problemei. A face politic\u0103 \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi a face bani. Lucrul are o explica\u0163ie, care poate fi acceptat\u0103: venitul legal asigurat pe aceast\u0103 cale este mai mult dec\u00e2t \u00eendestul\u0103tor. Dar realitatea \u00een prea multe cazuri este alta. Politica serve\u015fte drept trambulin\u0103 pentru prea mul\u0163i\u00a0 pentru a ad\u0103uga venituri suplimentare ilicite sumelor legal ob\u0163inute. \u00cen nu pu\u0163ine r\u00e2nduri propor\u0163iile fizice pe care le dob\u00e2ndesc cei \u00een cauz\u0103 sau vestimenta\u0163ia doamnelor pot constitui semnale dezv\u0103luitoare.
\nOmul politic av\u00e2nd o doctrin\u0103 \u015fi o orientare statornic\u0103 se afl\u0103 \u00een slujba semenilor s\u0103i, a societ\u0103\u0163ii, a \u0163\u0103rii, a lumii. El se bucur\u0103 de respect \u015fi pre\u0163uire, c\u00e2nd oamenii constat\u0103 la el d\u0103ruirea c\u0103tre ceilal\u0163i, nu doar interesul pentru propria sa \u00eenavu\u0163ire. Dar, ast\u0103zi, c\u00e2\u0163i dintre cei care se manifest\u0103 pe scena public\u0103 corespund acestui model? Oare nu prea mul\u0163i trec prin mai multe legislaturi mu\u0163i sau cvasimu\u0163i? \u015ei c\u00e2\u0163i schimb\u0103 ca pe precum ni\u015fte haine?
\n\u00cen situ\u0163ia de ast\u0103zi a \u0163\u0103rii este mai necesar dec\u00e2t oric\u00e2nd s\u0103 se manifeste de c\u0103tre to\u0163i d\u0103ruirea c\u0103tre binele comun, pentru ridicarea \u015fi afirmarea Rom\u00e2niei \u015fi cu at\u00e2t mai mult acest lucru se pretinde de la clasa politic\u0103. Func\u0163iile politice ar trebui s\u0103 le revin\u0103 doar celor cinsti\u0163i \u015fi capabili, \u00eentr-un domeniu sau altul, iar profesarea lor ar trebui s\u0103 implice dorin\u0163a unui constant sacrificiu \u015fi nu doar buna situa\u0163ie personal\u0103.
\nUit\u0103m prea mult trecutul, nu ne preocup\u0103 s\u0103 cunoa\u015ftem onest cum s-a ajuns la \u0163ara care este a noastr\u0103 ast\u0103zi, ce au f\u0103cut f\u0103uritorii ei, a c\u0103ror oper\u0103 suntem \u00een curs de a o lichida, \u00eenstr\u0103in\u00e2nd avu\u0163iile\u00a0 \u0163\u0103rii pe care genera\u0163iile trecute au \u015ftiut s\u0103 le dob\u00e2ndeasc\u0103. Este timpul unei treziri \u015fi a jertfei. A face parte dintre cei care au fost desemna\u0163i s\u0103 conduc\u0103 la nivelul \u0163\u0103rii, regiunii, jude\u0163ului sau comunei ar trebui s\u0103 reprezinte o misiune de onoare, prin care s\u0103 recunoa\u015ftem capacitatea deosebit\u0103, puterea de munc\u0103 \u015fi dragostea fa\u0163\u0103 de ansamblul societ\u0103\u0163ii. D\u0103ruire \u015fi apostolat trebuie s\u0103 fie r\u0103spunsul constant al celor ale\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Asist\u0103m \u00een ultima vreme la o avalan\u015f\u0103 de dezv\u0103luiri pe care un om cinstit cu greu le poate \u00een\u0163elege. Sunt relat\u0103ri stupefiante; ele ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 nou\u0103, celorlal\u0163i, o lume care evolueaz\u0103 \u00een propriile ei dimensiuni, cu parametrii ei \u015fi care totodat\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 bunuri nenum\u0103rate, reprezent\u00e2nd \u00een fapt un corp str\u0103in \u00een mijlocul societ\u0103\u0163ii… Cite\u0219te mai mult »Criz\u0103 \u015fi apostolat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-22418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":896,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22418\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}