Goslar, Quedlinburg, Wernigerode. Sunt numele a trei ora\u015fe, bijuterii medievale, din partea central\u0103 a Germaniei, a\u015fezate \u00een mun\u0163ii Harz. Mici \u015fi nesemnificative economic la mijloc de secol XX. Pentru ele, acesta a fost un noroc, a\u015fa au sc\u0103pat intacte din bombardamentele celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, care au ras zonele istorice ale mai tuturor ora\u015felor \u00eensemnate din Germania. Sute de case, mici \u015fi mari, colorate \u00een toate felurile, cu lemn\u0103ria pictat\u0103, construite din zid\u0103rie \u015fi b\u00e2rne vizibile, \u00een tehnica numit\u0103 \u00een german\u0103 Fachwerk (pentru care rom\u00e2na a preferat termenul \u201ecolombaj\u201c, calchiat dup\u0103 francez\u0103), se aliniaz\u0103 de-a lungul str\u0103zilor \u00eenguste \u015fi \u00eentortocheate ale celor trei a\u015fez\u0103ri. Peisajul urban e incredibil, pe orice str\u0103du\u0163\u0103 ai coti, crezi c\u0103 te afli \u00eentr-un decor cu case de p\u0103pu\u015fi sau \u00eentr-o ilustra\u0163ie de basm. Biserici gotice \u015fi castele cu turnuri \u015fi creneluri completeaz\u0103 recuzita. Din Evul Mediu \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, nimic nu s-a schimbat \u00een structura urban\u0103 \u015fi arhitectonic\u0103 a celor trei ora\u015fe. Nu cred s\u0103 existe c\u0103l\u0103tor care s\u00e3 pun\u00e3 piciorul aici \u015fi s\u0103 nu fac\u0103, simultan, o c\u0103l\u0103torie \u00een lumea pove\u015ftilor din copil\u0103rie. Dincolo de \u00eenc\u00e2ntarea pentru privire pe care o reprezint\u0103 cele trei a\u015fez\u0103ri, valoarea lor istoric\u0103 e semnificativ\u0103 \u015fi justific\u0103 pe deplin eforturile de restaurare, precum \u015fi \u00eenscrierea ora\u015felor pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Dar o alt\u0103 istorie, de secol XX, e vizibil\u0103 aici, de\u015fi nimic nu e nou \u00een arhitectura lor. Cu excep\u0163ia… restaur\u0103rii. Mun\u0163ii Harz au fost t\u0103ia\u0163i \u00een dou\u0103 de grani\u0163a care desp\u0103r\u0163ea Germania Federal\u0103 de Germania estic\u0103. Goslar \u015fi Wernigerode s-au aflat de partea occidental\u0103. Quedlinburg, \u00een est. Primele dou\u0103 au fost perfect restaurate, \u00eenc\u0103 de prin anii \u201970. Evul Mediu de aici e nou, ca scos din cutie. Grija pentru detalii a fost maxim\u0103, tehnicile \u015fi materialele folosite, \u00een acord cu cele originale. De cealalt\u0103 parte a grani\u0163ei, Quedlinburg a fost l\u0103sat prad\u0103 trecerii timpului, pere\u0163ii caselor s-au scorojit, putregaiul e vizibil la b\u00e2rne, culorile, sub ploi \u015fi z\u0103pezi, s-au estompat. Cele trei ora\u015fe seam\u0103n\u0103, urbanistic \u015fi arhitectonic, p\u00e2n\u0103 la confuzie. Doar c\u0103 impresiile l\u0103sate asupra mea, la vizita de acum c\u00e2\u0163iva ani, au diferit fundamental.
\nExist\u0103, \u00een restaurarea de ora\u015fe vechi, dou\u0103 mari curente.\u00a0 Primul le face \u201eperfecte\u201c, ca noi. Al doilea, sugereaz\u0103, prin diverse tehnici, trecerea timpului. Adic\u0103, de pild\u0103, tencuiala e l\u0103sat\u0103, deliberat, scorojit\u0103 pe alocuri. De obicei, a\u015fa sunt restaurate ora\u015fele istorice din sud, \u00een Italia sau Spania. Trecerea timpului trebuie s\u0103 se vad\u0103, spune acest curent de restaurare. Evident, aceste tehnici, deliberate fiind, nu sunt mai pu\u0163in \u201eartificiale\u201d dec\u00e2t restaurarea \u201eperfect\u0103\u201d. Desigur, Quedlinburg nu a fost restaurat pentru c\u0103 pur \u015fi simplu regimul din Germania de Est nu a fost la fel de atent cu patrimoniul istoric. Deci nu despre a\u015fa ceva este vorba, dar \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea de ast\u0103zi \u00eel apropie, involuntar, de cel de-al doilea curent de restaurare. C\u0103l\u0103torul de acum are, \u00een mun\u0163ii Harz, ocazia de a vedea ora\u015fe vechi, perfect asem\u0103n\u0103toare, dar diferit marcate de trecerea timpului. De o parte a fostei grani\u0163e, mul\u0163umit\u0103 unor restaur\u0103ri costisitoare \u015fi atente, timpul pare c\u0103 nu a trecut. De cealat\u0103 parte, timpul se face vizibil \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea a\u015fez\u0103rii, ora\u015ful nu doar e vechi, ci \u015fi pare vechi.\u00a0 Spre nord, pe coasta baltic\u0103, povestea se repet\u0103. Wismar, la vest de Cortina de Fier, e un vechi ora\u015f hanseatic care arat\u0103 ca nou, mul\u0163umit\u0103 restaur\u0103rii. La mic\u0103 distan\u0163\u0103, Stralsund, \u00een fosta Germanie de Est, poart\u0103 amprenta trecerii timpului. \u015ei iar\u0103\u015fi cele dou\u0103 ora\u015fe seamn\u0103 p\u00e2n\u0103 la confuzie prin arhitectur\u0103, de\u015fi impresiile de c\u0103l\u0103torie difer\u0103 fundamental, pentru c\u0103 un ora\u015f \u00ee\u015fi face vizibil\u0103 vechimea, pe c\u00e2nd cel\u0103lalt, nu.
\n\u015ei Quedlinburg, \u015fi Stralsund, ca multe alte ora\u015fe din estul german, sunt ast\u0103zi \u00een plin proces de restaurare. Evul Mediu de acolo va ar\u0103ta, cur\u00e2nd, ca nou.
\nNu reu\u015fesc s\u0103 m\u0103 hot\u0103r\u0103sc c\u0103ruia dintre cele dou\u0103 curente de restaurare s\u0103-i dau, subiectiv, dreptate. \u00cemi vine \u00een minte titlul foarte frumos al unei c\u0103r\u0163i de David Lowenthal, tradus\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103: Trecutul e o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Goslar, Quedlinburg, Wernigerode. Sunt numele a trei ora\u015fe, bijuterii medievale, din partea central\u0103 a Germaniei, a\u015fezate \u00een mun\u0163ii Harz. Mici \u015fi nesemnificative economic la mijloc de secol XX. Pentru ele, acesta a fost un noroc, a\u015fa au sc\u0103pat intacte din bombardamentele celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, care au ras zonele istorice ale mai tuturor ora\u015felor… Cite\u0219te mai mult »\u201eTrecutul e o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13497,13495,13494,13498,13496],"class_list":["post-22385","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-muntii-harz","tag-orase-medievale","tag-patrimoniului-mondial-unesco","tag-restaurarea-de-orase-vechi","tag-structura-urbana"],"views":2899,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22385"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22385\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}