\u015eti\u0163i, desigur, c\u0103 un ceas (nu unul electronic, desigur) care nu func\u0163ioneaz\u0103 arat\u0103, de dou\u0103 ori pe zi, ora exact\u0103. Cam tot a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu o institu\u0163ie care, \u00een anul 2000, c\u00e2nd Ministerul Culturii \u015fi-a schimbat denumirea \u00een Ministerul Culturii \u015fi Cultelor, s-a g\u00e2ndit (prin mintea directorului s\u0103u) c\u0103 nu are de ce s\u0103 dea bani ca s\u0103 schimbe firma. \u00cen 2008, autoritatea a devenit Ministerul Culturii, Cultelor \u015fi Patrimoniului Na\u0163ional, \u00een 2010 a ajuns Ministerul Culturii \u015fi Patrimoniului Na\u0163ional, pentru ca \u00een 2012 s\u0103 redevin\u0103 Ministerul Culturii. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, firma institu\u0163iei arat\u0103, din nou, adev\u0103rul. \u00cen tot acest timp, \u00een pierdere au fost a\u015fez\u0103mintele care \u015fi-au tot schimbat firmele, dup\u0103 toanele politicienilor, care schimbau numele ministerului ca s\u0103 poat\u0103 da afar\u0103 o parte din garnitura de func\u0163ionari publici, pe motiv c\u0103 e vorba de alt minister, cu alt obiect de activitate, cheltuind bani aiurea pentru cei care toarn\u0103 litere din plastic. Problema, la unele dintre muzeele patriei, este c\u0103, din diverse motive, ele nu au reu\u015fit, \u00een ultimii 15 ani, s\u0103 mai schimbe ceva din interiorul lor \u2013 expozi\u0163ii, politici, programe, proiecte, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu mai e nevoie s\u0103 vorbim despre firme…
\n\u00cen timpul \u0103sta lumea se \u00eenv\u00e2rte mai departe, cu vitez\u0103. La Cambridge, \u00een Massachusetts, de exemplu, la 7 noiembrie 2014 s-a deschis Muzeul de Art\u0103 Harvard. Poate c\u0103 evenimentul ar fi trecut neobservat dac\u0103 autorul proiectului cl\u0103dirii n-ar fi fost \u00eensu\u015fi Renzo Piano. Arhitectul genovez, aflat acum, la cei 77 de ani ai s\u0103i, pe culmile celebrit\u0103\u0163ii mondiale, este principalul autor (al\u0103turi de Gianfranco Franchini) al cl\u0103dirii Muzeului de Art\u0103 Modern\u0103 (Centrul Pompidou), dat\u00e2nd din 1971, al muzeului care g\u0103zduie\u015fte Colec\u0163ia Menil, din Dallas (inaugurat\u0103 \u00een 1986), al sediului Centrului de \u015etiin\u0163\u0103 NEMO din Amsterdam, deschis \u00een 1997, al Centrului Cultural Jean-Marie Tjibaou din Noum\u00e9a (dac\u0103 este vreun motiv pentru care visez s\u0103 ajung \u00een Noua Caledonie, este acela de a vedea cu ochii mei aceast\u0103 minune a arhitecturii!), al extinderii Muzeului de Art\u0103 Kimbell din ora\u015ful texan Fort Worth, oferit\u0103 publicului din 2013 \u2013 \u00een acela\u015fi an cu pavilionul cetaceelor din Acvariul din Genova \u2013, al noului sediu al Funda\u0163iei pariziene J\u00e9r\u00f4me Seydoux Path\u00e9 (unde este pus \u00een valoare patrimoniul istoric al funda\u0163iei), deschis, de asemenea, anul trecut, precum \u015fi al altor construc\u0163ii ce ad\u0103postesc muzee \u015fi care se vor deschide \u00een cur\u00e2nd, cum este cazul Muzeului de Art\u0103 American\u0103 Whitney, din New York, ce va fi inaugurat, \u00een noul sediu, la 1 mai. \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 a\u0163i auzit, desigur, de marele grup financiar Santander, una dintre cele mai mari \u015fi sigure b\u0103nci din lumea \u00eentreag\u0103, trebuie s\u0103 spun c\u0103 fondatorul acestuia, Emilio Bot\u00edn, a pus, a\u015fa cum era \u015fi normal, bazele unei funda\u0163ii culturale care, \u00een scurt timp, a dep\u0103\u015fit celebra \u015fi mult l\u0103udata Funda\u0163ie catalan\u0103 la Caixa (care administreaz\u0103, \u00een Spania, patru mari muzee), devenind cea mai mare funda\u0163ie privat\u0103 iberic\u0103. Fondatorul imperiului financiar a murit, dar Centrul care \u00eei poart\u0103 numele, proiectat tot de Piano, va fi deschis \u00een acest an, \u00een vreme ce Muzeul Academiei Filmului din Los Angeles al aceluia\u015fi Piano este programat s\u0103 fie deschis \u00een 2017. Probabil c\u0103 numai Frank Gehry \u015fi Ieoh Ming Pei, dintre patriarhii arhitecturii mondiale, se mai pot l\u0103uda cu at\u00e2t de valoroase \u015fi numeroase proiecte de muzee (f\u0103r\u0103 a uita de Jean Nouvel, Daniel Liebeskind, Zaha Hadid, David Chipperfield, Norman Foster, Jacques Herzog \u015fi Pierre de Meuron). A\u015f spune c\u0103, \u00een lumea de azi, dac\u0103 nu proiectezi un mare muzeu, nu ai cum s\u0103 fii un mare arhitect! \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 \u015fi Frank Lloyd Wright a r\u0103mas \u00een istoria arhitecturii, mai ales prin Muzeul Guggenheim din New York. \u00cen Rom\u00e2nia, de la Grigore Cerchez \u015fi Nicolae Ghica-Bude\u015fti p\u00e2n\u0103 la Adrian Spirescu \u015fi Fran\u00e7oise Pamfil prea pu\u0163ini au fost arhitec\u0163ii care au avut ocazia s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 o cl\u0103dire de muzeu. Cei din urm\u0103, de exemplu, doar au adaptat ni\u015fte spa\u0163ii gata construite pentru o func\u0163iune muzeal\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 stupida judecat\u0103 de a decide c\u0103 un muzeu trebuie, musai, amplasat \u00eentr-un monument istoric (a se vedea cazurile fostului Palat Regal din Bucure\u015fti, al fostelor palate ale justi\u0163iei din Ploie\u015fti \u015fi Ia\u015fi, ori al Palatului Po\u015ftei din Bucure\u015fti \u2013 \u015fi exemplele ar putea continua). Statul rom\u00e2n, prin fiecare cet\u0103\u0163ean al s\u0103u, de la vl\u0103dic\u0103 la opinc\u0103, r\u0103m\u00e2ne dator culturii na\u0163ionale cu edificarea unor cl\u0103diri noi, proiectate pentru a fi muzee, nu altceva! Iar concursurile pentru proiectarea unor noi muzee ar trebui s\u0103 fie organizate dup\u0103 toate regulile interna\u0163ionale \u00een domeniu. \u00cen fine, ca s\u0103 nu mai lungim vorba, \u015fi s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne este cazat, nevizitabil, \u00eentr-un spa\u0163iu din Casa Presei Libere, s\u0103 revenim la orizonturi mai pu\u0163in \u00eentunecate de ignoran\u0163\u0103 \u015fi dezinteres: cum ar fi proiectele lui Piano \u2013 senator pe via\u0163\u0103, propus \u00een aceast\u0103 func\u0163ie de iubitul fost pre\u015fedinte al Italiei, Giorgio Napolitano!
\nPentru noul muzeu din Cambridge, inaugurat \u00een inima celei mai faimoase universit\u0103\u0163i americane, Piano, \u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de 19 arhitec\u0163i \u015fi al\u0103turi de c\u00e2teva alte firme de consultan\u0163\u0103 \u00een patrimoniu, structuri, acustic\u0103 etc., a trebuit s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere punerea \u00een valoare a unei colec\u0163ii de peste 250.000 de opere de art\u0103. Este, ca s\u0103 zic a\u015fa, un muzeu universitar. M\u0103 g\u00e2ndesc, \u00een contrapartid\u0103, la curajosul muzeu recent deschis la Universitatea de Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism \u201eIon Mincu\u201c, dar \u015fi la pr\u0103fuitul muzeu al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (nu \u00eencerca\u0163i s\u0103 \u00eel vizita\u0163i: nu ve\u0163i avea unde!). Obiectele au fost adunate, de la fondatorul John Harvard \u00eencoace, cu r\u0103bdare \u015fi tenacitate, \u015fi acoper\u0103 toate epocile istorice, de la arta antic\u0103 la cea contemporan\u0103. Motivul pentru care americanii au ales un european ca s\u0103 proiecteze muzeul nu a fost doar acela c\u0103 Piano este unul dintre primii cinci mari arhitec\u0163i ai lumii, ci \u015fi acela c\u0103, prin mo\u015ftenirea sa cultural\u0103, a b\u0103tr\u00e2nului continent, poate s\u0103 aduc\u0103 un lustru de onorabilitate mai tinerei universit\u0103\u0163i americane (fondat\u0103, totu\u015fi, la 1646, pe vremea c\u00e2nd, sub domnia lui Matei Basarab, abia se puneau bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului umanist \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103).
\nParterul muzeului este deschis tuturor: este un spa\u0163iu de trecere, un loc \u00een care oamenii vin, stau, socializeaz\u0103, consum\u0103 cultur\u0103 \u015fi divertisment. Urm\u0103toarele dou\u0103 niveluri sunt dedicate expozi\u0163iilor, iar cel de al treilea este rezervat studiului. Pentru c\u0103 muzeul, prin loggiile \u015fi arcadele sale, constituie o pasti\u015f\u0103 la construc\u0163iile renascentiste europene, mul\u0163i au fost aceia care l-au considerat kitsch. \u00cen realitate, orice vizitator cu un dram de educa\u0163ie \u00een\u0163elege c\u0103, de fapt, curtea interioar\u0103 a muzeului este un citat al unei pie\u0163e din Montepulciano.
\nOricum, \u00een opinia mea, stilul este american, pur \u015fi simplu. Dar scopul lui Piano, dincolo de detaliile proiect\u0103rii, este unul mai profund. Ca s\u0103 \u00eel citez, \u201eatunci c\u00e2nd proiectezi un muzeu, trebuie s\u0103 faci s\u0103 respire mintea. Emo\u0163ia vederii at\u00e2tor opere de art\u0103 obose\u015fte \u015fi este o \u00eencercare pentru picioare. Este nevoie de spa\u0163ii de odihn\u0103, de reculegere. Muzeul nu trebuie s\u0103 fie grandilocvent, nu trebuie s\u0103 intimideze. \u00cen acest caz m-am ajutat de lemnul de cedru galben din Alaska, un material natural care respir\u0103 \u2013 pielea edificiului?
\nPentru a ne convinge, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 lumea se mi\u015fc\u0103, propun s\u0103 ne apropiem de Europa. La Berlin, unde, \u00een buna tradi\u0163ie german\u0103, se construie\u015fte cu temei \u015fi cu temeinicie, masterplanul g\u00e2ndit, \u00een 1999, pentru Insula Muzeelor este aproape de finalizare. Anul 2015 urmeaz\u0103 s\u0103 marcheze \u00eencheierea lucr\u0103rilor de restaurare a cl\u0103dirilor celor cinci muzee \u015fi de legare a lor \u00eentre-un traseu unic: promenada. \u015ei pentru c\u0103 am adus vorba despre Berlin, nu pot s\u0103 trec cu vederea superba expozi\u0163ie (a fost \u00eenchis\u0103, din p\u0103cate, la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut) cu opera arhitectural\u0103 a lui David Chipperfield \u2013 expozi\u0163ie deschis\u0103 \u00een Noua Galerie Na\u0163ional\u0103 din fosta parte occidental\u0103 a capitalei germane. \u00cen Rom\u00e2nia proiecte aprobate pentru finan\u0163are \u00een 2006 (da, m\u0103 g\u00e2ndesc chiar la cl\u0103direa Muzeului Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, de exemplu), nu au primit banii pentru obligatoria consolidare nici \u00een 2015, pe motiv c\u0103 sunt alte priorit\u0103\u0163i la ordinea zilei. \u00cen Rom\u00e2nia, ni\u015fte patru milioane de lei, aprobate cu mare entuziasm de Parlament pentru redeschiderea \u015fantierului de restaurare a sediului Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei constituie motiv de jubila\u0163ie na\u0163ional\u0103, cu prezen\u0163a pre\u015fedintelui Iohannis \u015fi cu \u015ftire de prim\u0103 pagin\u0103 la jurnale. Este aceea\u015fi \u0163ar\u0103 \u00een care, \u00een 2011, s-a produs un prejudiciu de opt milioane de lei, cheltui\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 sear\u0103, de celebra tanti Nu\u0163i, la nu mai pu\u0163in celebra \u201eGal\u0103 Bute\u201c. \u00centr-o singur\u0103 sear\u0103!!! Pentru nimic, pentru neant \u015fi pentru buzunarele nes\u0103tule ale unor plo\u015fni\u0163e. \u00cen acela\u015fi an, Guvernul Boc a alocat, cu binecuv\u00e2ntarea de trist\u0103 amintire a ministrului de atunci, o sum\u0103 total\u0103 de 55 milioane lei pentru restaurarea monumentelor istorice din Rom\u00e2nia. Adic\u0103 de aproape \u015fapte ori mai mult dec\u00e2t s-a cheltuit \u00eentr-o sear\u0103 pentru o gal\u0103 de box, de pe urma c\u0103reia \u0163ara noastr\u0103 nu s-a ales cu nimic. Acesta este pre\u0163ul pentru cultur\u0103, \u00een Rom\u00e2nia: cheltuim \u00eentr-un an, cu proceduri complicate de achizi\u0163ii, de \u015fapte ori mai mult dec\u00e2t pierdem \u00eentr-o sear\u0103, pentru ni\u015fte meciuri de box. E adev\u0103rat, au trecut patru ani de atunci, e drept c\u0103 acum avem un ministru al Culturii care, \u00eentre altele, are \u015fi calitatea de a fi intelectual, dar bugetul este tot cel proiectat anul trecut, dup\u0103 principiul p\u00e2rjolirii p\u0103durilor \u015fi al otr\u0103virii f\u00e2nt\u00e2nilor, de c\u0103tre fo\u015ftii \u201eresponsabili\u201c pentru cultura rom\u00e2n\u0103. Cu alte cuvinte, se dovede\u015fte c\u0103 avea dreptate nenea Iancu (pe care tocmai \u00eel anivers\u0103m, la 163 de ani de la na\u015ftere), c\u00e2nd punea \u00een gura lui Ca\u0163avencu (acest Viktor Orb\u00e1n de acum dou\u0103 secole) celebrele vorbe: \u201eOr, mai \u00eent\u00e2i \u015fi-nt\u00e2i istoria ne \u00eenva\u0163\u0103 anume c\u0103 un popor care nu merge \u00eenainte st\u0103 pe loc, ba chiar d\u0103 \u00eenapoi, c\u0103 legea progresului este a\u015fa, c\u0103 cu c\u00e2t mergi mai iute, cu at\u00e2t ajungi mai departe?. Se pare c\u0103 noi am ales s\u0103 st\u0103m pe loc, ba chiar s\u0103 d\u0103m \u00eenapoi.
\nMuzica, muzica!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u015eti\u0163i, desigur, c\u0103 un ceas (nu unul electronic, desigur) care nu func\u0163ioneaz\u0103 arat\u0103, de dou\u0103 ori pe zi, ora exact\u0103. Cam tot a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu o institu\u0163ie care, \u00een anul 2000, c\u00e2nd Ministerul Culturii \u015fi-a schimbat denumirea \u00een Ministerul Culturii \u015fi Cultelor, s-a g\u00e2ndit (prin mintea directorului s\u0103u) c\u0103 nu are de ce… Cite\u0219te mai mult »Unii se mi\u015fc\u0103, noi st\u0103m pe loc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[556,3080,8219,13023,13486],"class_list":["post-22371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-ministerul-culturii","tag-muzeele-din-romania","tag-politici","tag-programe","tag-proiecte"],"views":1784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22371"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22371\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}