{"id":22365,"date":"2015-02-12T12:13:42","date_gmt":"2015-02-12T10:13:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22365"},"modified":"2015-02-12T12:13:42","modified_gmt":"2015-02-12T10:13:42","slug":"viena-si-muzeele-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viena-si-muzeele-ei\/","title":{"rendered":"Viena \u015fi muze(e)le ei"},"content":{"rendered":"

Suit \u00eentr-un S58, cu pornire din Westbanhof, am ajuns la Sch\u00f6nbrunn, domeniul unde a \u00eenchis ochii \u00eemp\u0103ratul Franz Iosef, la v\u00e2rsta de optzeci \u015fi \u015fase de ani, dup\u0103 o domnie de aproape o jum\u0103tate de secol. Palatul baroc, construit \u00een decenii de munc\u0103, are mii de \u00eenc\u0103peri, nu este o exagerare, speciali\u015ftii spun c\u0103 1.441, \u00eens\u0103 doar patruzeci \u015fi cinci sunt deschise publicului pentru un circuit care se face \u00een aproximativ o or\u0103. Camerele lui Franz Iosef \u015fi ale so\u0163iei sale, alintat\u0103 Sissi, au fost conservate pe c\u00e2t posibil, ca \u015fi alte \u00eenc\u0103peri pentru oaspe\u0163i, cum este faimoasa Sal\u0103 a Oglinzilor unde a concertat Mozart la v\u00e2rsta de \u015fase ani. Mar\u0163i, 13 ianuarie, a fost o zi cu mult soare la Viena \u015fi oamenii au profitat pentru a-\u015fi plimba pa\u015fii prin gr\u0103dina acestui domeniu care atrage necontenit. Grupurile mari dominau asisten\u0163a, c\u0103ci lor le sunt promise reduceri substan\u0163iale (un bilet pentru adul\u0163i cost\u0103 16,5 euro), iar dintre cetele de vizitatori se deta\u015fau, cum altfel, asiaticii. De unul singur am umblat prin aceste \u00eenc\u0103peri, de\u015fi nu sunt un foarte atent vizitator \u00een astfel de situa\u0163ii, preocupat mai degrab\u0103 de am\u0103nuntele care ies din norm\u0103, c\u0103ci \u00eemi displace generalul drapat \u00een diorame solemne. Nu \u00eemi plac am\u0103nuntele care \u0163in de scatologic (de\u015fi teoria despre \u201emerde\u201c a lui Milan Kundera merit\u0103 toat\u0103 aten\u0163ia…), \u00eens\u0103 buda bietului \u00eemp\u0103rat era un loc al recluziunii at\u00e2t de str\u00e2mt \u00eenc\u00e2t credeai, la prima vedere, c\u0103 e un loc pentru rug\u0103ciune: pentru c\u0103 era at\u00e2t de \u00eengust\u0103, nu puteai s\u0103 nu te \u00eentrebi ce statur\u0103 avea bietul \u00eemp\u0103rat \u015fi cum \u201emanevra\u201c \u00eentr-un spa\u0163iu at\u00e2t de redus, el care a manevrat militar \u00eentr-unul dintre cele mai mari imperii ale epocii sale!
\nSissi \u2013 muza de tinere\u0163e <\/strong>
\na lui Cioran<\/strong>
\nDormitorul \u015fi camera de lucru a \u00eemp\u0103ratului sunt sobre, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii luxoase, c\u0103ci Franz Josef ducea o via\u0163\u0103 simpl\u0103, bazat\u0103 pe un program riguros. Se spune c\u0103 d\u0103duse ordin s\u0103 fie trezit \u00een fiecare noapte la ora 3,30, se scula cu noaptea-n cap, cum zice rom\u00e2nul, avea griji. Patul unde a dormit nu mi se pare unul confortabil, e cumva cazon, dar iar\u0103\u015fi este \u015ftiut\u0103 \u0163inuta militar\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, care a debutat \u00een armata imperial\u0103 cu rang de colonel la treisprezece ani. A purtat mai mereu haine cazone, iar statuia din Burggarten, nu pompoas\u0103, deloc m\u0103rea\u0163\u0103, impresioneaz\u0103 prin atitudinea \u00een care sculptorul l-a ipostaziat: u\u015for \u00eenclinat, cumva meditativ, dar gata de ac\u0163iune, un simplu soldat ai zice dac\u0103 nu ai citi pe soclu cine este personajul. Statuia, aflat\u0103 nu departe de cea a lui Mozart, este din marmur\u0103 \u015fi a fost ridicat\u0103 abia \u00een 1957, \u00een urma unei ini\u0163ative particulare! Mai norocos, la c\u00e2teva zeci de metri distan\u0163\u0103, Francisc I, \u00eemp\u0103rat al Sf\u00e2ntului Imperiu Roman, prive\u015fte de pe cal spre Schmetterlingshaus (Casa fluturilor), dar poate c\u0103 \u015fi spre Albertina. O sim\u0163i el oare c\u0103 acolo sunt \u201ecaza\u0163i\u201c marii pictori ai modernit\u0103\u0163ii?
\nFranz Josef s-a n\u0103scut \u00een 1830, la Palatul Sch\u00f6nbrunn, \u015fi acolo a \u00eenchis ochii, pe 21 noiembrie 1916. \u00cen camera sa, o fotografie f\u0103cut\u0103 imediat dup\u0103 moarte p\u0103streaz\u0103 momentul pentru muritorii care se \u00eembulzesc s\u0103 vad\u0103 cum trece gloria lumii. Este un om politic de care se leag\u0103 destule pagini ale istoriei noastre, a fost inclusiv mare principe al Transilvaniei, monarh absolutist, dar, cu toat\u0103 faima sa, Sissi este cea care ia \u201ecaimacul\u201c. Franz Iosef a cunoscut-o pe c\u00e2nd ea avea zece ani. Elisabetha de Witelsbach, fata ducelui de Bavaria, era veri\u015foara lui \u015fi \u00eemplinise \u015faisprezece ani c\u00e2nd Franz Iosef, care era \u00eemp\u0103rat de \u015fase ani, a luat-o de so\u0163ie. Se spune c\u0103 a fost coup de foudre, dar dragostea \u00een cuplurile imperiale rareori dureaz\u0103 mult. Via\u0163a lor \u00eempreun\u0103 a fost mereu umbrit\u0103 de mor\u0163ile tragice ale copiilor, dar \u015fi de diferen\u0163a de viziune dintre cei doi. At\u00e2t de net\u0103, \u00eenc\u00e2t \u015fi istoria le re\u0163ine dorin\u0163a: \u00een vreme ce ea are o statuie \u00een Volksgarten, a\u015fezat\u0103 pe un tron de marmur\u0103 alb\u0103, el se \u201eplimb\u0103\u201c preocupat prin Burggarten, undeva la un kilometru distan\u0163\u0103. \u00centre ei, cedrul libanez uria\u015f adus ca pui de c\u0103tre \u00eemp\u0103rat din Orient \u015fi plantat cu m\u00e2na lui, ast\u0103zi falnic \u015fi mereu verde. Dac\u0103 Franz Josef era preocupat de probleme militare, un om al rigorii \u015fi al studiului, Sissi s-a dorit \u00een scurta ei via\u0163\u0103 o femeie liber\u0103 \u2013 nu iubea foarte mult atmosfera de curte, protocolul riguros, asfixiant pentru felul s\u0103u deschis de a fi. Viena nu era locul ei favorit, evada mereu, cu pasiunea marcat\u0103 pentru natur\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103rie. A fost asasinat\u0103 cu o lovitur\u0103 de pumnal, pe malul lacului Geneva, de c\u0103tre un anarhist italian care a crezut c\u0103 face o dreptate istoric\u0103. Este, cu mult \u00eenainte ca Lady D s\u0103 fi devenit a\u015fa ceva, \u201eprin\u0163esa inimilor sf\u0103r\u00e2mate\u201c ale austriecilor \u015fi vinde bine cutii de ciocolat\u0103 \u015fi suveniruri cu te miri ce.
\nParcul palatului, str\u0103juit de statui cu personaje mitologice, urc\u0103 \u00een trepte p\u00e2n\u0103 la Gloriette, o belvedere splendid\u0103 de unde po\u0163i avea Viena la picioare. Po\u0163i? Am urcat \u00eensorit pe creasta dealului unde se \u00eenal\u0163\u0103 Gloriette, al\u0103turi de omenii care admirau panorama, iar efortul merit\u0103. Viena poate fi admirat\u0103 \u00een toat\u0103 splendoarea sa, o imagine pe care Sissi ar simpatiza-o azi sau poate c\u0103 ar detesta-o. Cea care l-a sfidat pe \u00eemp\u0103rat toat\u0103 via\u0163a, prietena lui Ludovic al II-lea, regele nebun al Bavariei, ale c\u0103rui ultime g\u00e2nduri dintr-o scrisoare i-au fost adresate (\u201eVulturul nu mai are \u00eencredere dec\u00e2t \u00een porumbi\u0163\u0103\u201c), este ast\u0103zi emblema Vienei. E\u015fti adorat(\u0103) mai ales atunci c\u00e2nd respingi. Chipul ei melancolic poate fi v\u0103zut pe toate suvenirurile din ora\u015f, iar \u00een camera sa o p\u0103pu\u015f\u0103 uria\u015f\u0103, care se str\u0103duie\u015fte s\u0103-i semene, se uit\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103 care nu prezice viitorul. Cea care a detestat publicitatea \u015fi a c\u0103utat solitudinea insulelor \u00eensorite ale Europei este ast\u0103zi barometrul de pia\u0163\u0103 al unui ora\u015f devenit una dintre bursele majore ale Europei. Sedus\u0103 parc\u0103 de naufragiu, Sissi, poet\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi (\u201eArden\u0163a mea \u00eenghe\u0163at\u0103 este mortal\u0103\/ \u015fi dansez peste cadavre\u201c), a atras aten\u0163ia b\u0103rba\u0163ilor litera\u0163i, inclusiv a lui Cioran, care a citit despre ea \u00een jurnalul lui Constantin Christomanos, secretarul ei grec. Christomanos reproduce acolo ceva ce l-a frapat \u015fi atras irezistibil pe t\u00e2n\u0103rul nihilist ardelean: \u201eIdeea mor\u0163ii purific\u0103 \u015fi face oficiu de gr\u0103dinar care smulge buruienile din gr\u0103din\u0103. Dar acest gr\u0103dinar vrea s\u0103 fie singur \u015fi se \u00eenfurie dac\u0103 unii vor s\u0103 priveasc\u0103 peste zid. A\u015fa \u015fi eu, \u00eemi ascund fa\u0163a \u00eenapoia umbrelei \u015fi a evantaiului, pentru ca ideea de moarte s\u0103 poat\u0103 gr\u0103din\u0103ri \u00een voie prin mine\u201c. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd i-a v\u0103zut portretul f\u0103cut de Anton Romako, \u00een 1833, Cioran a exclamat: \u201eNu este Sissi pe care o cunosc eu; este marcat\u0103, r\u0103nit\u0103, condamnat\u0103. Privi\u0163i-i m\u00e2inile\u201c.
\nAst\u0103zi, Sissi este emblema Vienei \u2013 dramele \u015fi tragediile fac bani, iar evantaiele cu chipul ei te pot ap\u0103ra de soare \u015fi de indiscre\u0163ie. \u00a0\u00a0 \u00a0n
\nVenus \u00een intimitate <\/strong>
\nsau Flora care se d\u0103 tuturor?<\/strong>
\n\u00centins\u0103 cu spatele la public, cu linia \u015foldurilor dezv\u0103luite promi\u0163\u0103tor, \u00eentr-o lene\u015f-voluptuoas\u0103 pozi\u0163ie, privindu-\u015fi chipul \u00een oglinda \u00eentins\u0103 de Cupidon, Venus astfel pictat\u0103 de Vel\u00e1zquez a\u015ftepta de ceva timp s-o vizitez la Kunsthistoriche Museum (Muzeul de Istoria Artei). \u00cens\u0103 primul tablou care-\u0163i iese \u00een cale este Imaculata concep\u0163iune, \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een dou\u0103 ipostaze. Fecioara a fost pictat\u0103 de Vel\u00e1squez pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 ucenic, la doar \u015faptesprezece ani \u2013 ceea ce arat\u0103 curaj, de\u015fi nu trebuie absolutizat. Pictura religioas\u0103 era dominant\u0103 \u00een epoc\u0103 \u015fi aducea faim\u0103, comenzi \u015fi bani. \u015ei pietatea vinde, nu doar aventura. Venus, \u00een schimb, a fost executat\u0103 c\u00e2nd pictorul era mai matur, vizitase Italia \u2013 \u015fi oricum, nu po\u0163i pricepe o femeie la v\u00e2rsta acneei.
\nEste o zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103, iar lumea face coad\u0103 la intrarea \u00een s\u0103lile muzeului construit de Franz Iosef \u00eentre 1872-1891. De cealalt\u0103 parte a Pie\u0163ei Maria Tereza, geam\u0103nul s\u0103u, Naturhistoriche Museum, pare ceva mai pu\u0163in asaltat. Expozi\u0163ia dedicat\u0103 mamu\u0163ilor atrage \u00een special copii \u015fi tineri, dar nu-i v\u0103d \u00eenghesuindu-se acolo sau poate sunt deja \u00een s\u0103lile unde Ice Age dezv\u0103luie ochiului aceste \u201ebestii\u201c care au dominat c\u00e2ndva p\u0103m\u00e2ntul. Vi-l mai aminti\u0163i pe \u201etipul cu ghinda\u201c? Era \u015fi el contemporan cu uria\u015fii aceia. Kunsthistoriche Museu\u201c (KHM, pe scurt) a fost comandat de \u00eemp\u0103rat cu g\u00e2ndul de a proteja comorile de art\u0103 adunate \u00een timp, o colec\u0163ie valoroas\u0103 de tablouri r\u0103sp\u00e2ndite \u00een diverse locuri din imperiu, care a fost amenin\u0163at\u0103 \u00een timpul r\u0103zboielor napoleoniene \u015fi care fusese depozitat\u0103 de Maria Tereza, dup\u0103 mai multe str\u0103mut\u0103ri, la Palatul Belvedere. \u00cen cadrul acestui complex muzeal mai sunt \u015fi alte cl\u0103diri cu destina\u0163ie de patrimoniu, \u00eentre care vestita Schatzkamer (Tezaurul Imperial), Muzeul Ambras din Innsbruck, Muzeul tr\u0103surilor imperiale, din incinta Palatului Sch\u00f6nbrunn, Theater Museum, Ephesos Museum \u015fi Weltmuseum. La \u00eenceputul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, austriecii au ascuns comorile lor de art\u0103 \u00een minele de sare de la Altausee \u2013 \u015fi bine au f\u0103cut, acum le au \u00eentregi \u015fi nu sunt nevoi\u0163i s\u0103 le caute cu lum\u00e2narea \u00een lumea larg\u0103.
\nCl\u0103direa din Pia\u0163a Maria Tereza este, pardon de expresie, fastuoas\u0103, cu sc\u0103ri uria\u015fe de marmur\u0103 care duc spre numeroasele \u00eenc\u0103peri deasupra c\u0103rora se ridic\u0103 o cupol\u0103 \u00eenalt\u0103 de \u015faizeci de metri. Cum ajungi \u00een capul sc\u0103rilor, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 statuia uria\u015f\u0103 a lui Cannova, Tezeu omor\u00e2nd un centaur, o splendid\u0103 concep\u0163ie a for\u0163ei eroice \u00een plin\u0103 ac\u0163iune \u00eempotriva unei f\u0103pturi supraumane. Dar centaurii nu au fost totdeauna reprezenta\u0163i astfel \u2013 aici am v\u0103zut \u015fi un tablou \u00een care t\u00e2n\u0103rul Ahile este \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 trag\u0103 cu arcul de centaurul Chiron. Nu am intrat \u00een s\u0103lile care ad\u0103postesc colec\u0163iile egiptene, am l\u0103sat pentru alt\u0103 dat\u0103 aceast\u0103 vizit\u0103 \u015fi m-am concentrat asupra expozi\u0163iei Vel\u00e1squez, cu tablouri aduse de la Prado, Funda\u0163ia Focus-Abengoa (Sevilla), National Gallery (Londra), Muzeul de Art\u0103 Barcelona, Mus\u00e9e des Beaux Arts (Orl\u00e9ans), Muzeul de Stat din Berlin, Muzeul de Art\u0103 din Boston, Muzeul Meadows (Dallas), Colec\u0163ia Pallavicini (Roma), Galeriile Uffizi (Floren\u0163a), Muzeul de Stat din Dresda sau colec\u0163ii private din c\u00e2teva \u0163\u0103ri ale lumii. M-am concentrat e un fel de-a zice, turi\u015ftii luaser\u0103 cu asalt muzeul, nu a fost o zi tocmai inspirat aleas\u0103, \u00eens\u0103 am fost nevoit. Pentru acea zi \u00eemi propusesem s\u0103 merg la Theater Museum, dar cum era \u00eenchis, am \u00eenclinat c\u0103tre Kunsthistoriche Museum. Expozi\u0163ia este impresionant\u0103 \u015fi este organizat\u0103 de institu\u0163ia-gazd\u0103 \u00een colaborare cu R\u00e9union des Mus\u00e9es Nationaux \u015fi Muzeul Luvru. \u00cens\u0103 trebuie remarcat faptul c\u0103 dintre cele patruzeci \u015fi \u015fase de tablouri expuse, destule apar\u0163in Kunsthistoriche Museum \u2013 ceea ce nu-i de colea.
\nGeniul bine plasat<\/strong>
\nDiego Rodriguez de Silva y Vel\u00e1squez a avut geniu, dar a fost \u015fi norocos: la unsprezece ani a putut intra ucenic la Francesco Pacheco, un renumit me\u015fter al epocii, care l-a primit bine: i-a pus la dispozi\u0163ie nu doar cunoa\u015fterea tainelor picturii sau pe fiica sa, ci \u015fi bunele sale rela\u0163ii la curtea regal\u0103. A\u015fa se face c\u0103, gra\u0163ie talentului s\u0103u, dar \u015fi lui tata-socru, Vel\u00e1squez a ajuns \u00een cercul intim al familiei regale \u015fi a pictat tot ce se putea picta. Comenzile regale i-au adus faim\u0103, a devenit \u00eenc\u0103 de t\u00e2n\u0103r \u201epinto de camera\u201c (pictor de curte). A f\u0103cut portretele membrilor familiei regale, dar \u015fi pe cel al marelui poet spaniol Luis de G\u00f3ngora y Argote, capelan la curte, cel recunoscut ca marele poet al epocii sale, dar nepublicat \u00een timpul vie\u0163ii \u2013 operele sale nu erau admise de Inchizi\u0163ie. Don Luis ne prive\u015fte sobru din tabloul f\u0103cut de Vel\u00e1squez, cu ochi p\u0103trunz\u0103tori sub fruntea \u00eenalt\u0103, iar poezia sa, tradus\u0103 admirabil la noi de \u015etefan Aug. Doina\u015f sau de Darie Nov\u0103ceanu, ne vorbe\u015fte criptic-solemn \u015fi ast\u0103zi.
\nPotretele copiilor din familia regal\u0103 sunt impresionante, ca \u015fi cele ale sfin\u0163ilor sau apostolilor. T\u00e2n\u0103rul rege Baltasar Carlos, suit pe un cal cabrat este emblema expozi\u0163iei: m\u00e2ndru, prive\u015fte departe, gra\u0163ie calului ridicat, dar \u015fi a ceva care \u00eenseamn\u0103 \u00eencredere \u00een viitor. \u015ei nu are dreptate? Regii Spaniei sunt \u015fi azi \u00een fruntea na\u0163iunii, printre pu\u0163inele monarhii ale lumii. Mai \u00eencolo, pe peretele rezervat sfin\u0163ilor, sim\u0163i for\u0163a inspira\u0163iei \u015fi m\u00e2na puternic\u0103 a unui pictor care \u00een\u0163elege prin ce trece Sf. Petru atunci c\u00eend \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 l-a abandonat pe Iisus. E un chip \u00eendurerat, \u00eencremenit \u00een mu\u0163enia unui g\u00e2nd care nu-i d\u0103 pace. Nici eu nu am fost \u00een stare s\u0103 fiu al\u0103turi de el, m-am lep\u0103dat de trei ori, pare s\u0103 spun\u0103 cel ce a devenit piatra de temelie a Bisericii. Saul, viitorul sf\u00e2nt Pavel, este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat dobor\u00e2t de pe cal de puterea dumnezeiasc\u0103. For\u0163a sa de \u015fef militar este nimicit\u0103: c\u0103zut la picioarele calului s\u0103u alb, el este un ins oarecare. Abia viitorul \u00eei va spune cine este cu adev\u0103rat: cel care va propov\u0103dui cre\u015ftinismul urbi et orbi, el, primul securist cre\u015ftinat din istorie, cum \u00eel definea ironic Cioran.
\nVel\u00e1squez are for\u0163\u0103, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Manet \u00eel numea \u201emaestrul mae\u015ftrilor\u201c, dar zeci de camere cu pictori puternici \u00eel \u00eenconjoar\u0103 \u015fi vezi cum istoria artei st\u0103 \u00een fa\u0163a ochilor t\u0103i uimi\u0163i, \u00een sute \u015fi sute de capodopere: picturi pe care le vedeai prin albume sau de care doar auzise\u015fi chiar exist\u0103 aici, ie\u015fite de sub penelul unor Tizian, Tintoretto, Giorgione, Fra Bartolomeo, Parmigianino, Coreggio, Veronese, Caravaggio, Mantegna, Rafael, Canaletto, Carpaccio, Salvator Rosa, Rubens, Van Dyck, D\u00fcrer, Hieronymus Bosch, Vermeer, Rembrandt, Teer Borch, van Ruysdael, Bruegel (cu faimosul Turn Babel), Arcimboldo. Ultimul st\u0103 \u00eentr-un mic holi\u015for cu cele \u201epatru elemente\u201c, apa, focul, aerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, pictate pe c\u00e2nd era la Praga, la curtea lui Maximilian al II-lea \u015fi mai apoi a lui Rudolf al II-lea, care l-au f\u0103cut faimos. Capetele sale reprezint\u0103 o profuziune a obiectelor, fructe, flori, animale, alegorii ce impresioneaz\u0103 prin m\u0103iestrie, ca \u015fi printr-o anume cruzime a detaliului. Arcimboldo a pictat treisprezece astfel de capete, dup\u0103 mul\u0163i ani reunite \u015fi ar\u0103tate publicului, care se va bucura \u00een februarie de o expozi\u0163ie extins\u0103. Atunci, picturile lui Arcimboldo vor fi prezentate aici al\u00e3turi de colec\u0163ia \u00eemp\u0103ratului Rudolf al II-lea, prima oar\u0103 dup\u0103 patru sute de ani. Flora, pe care am v\u0103zut-o aici \u00een dou\u0103 variante, dintre care una este meretrix, este expus\u0103 pentru prima oar\u0103 publicului, cele dou\u0103 lucr\u0103ri afl\u00e2ndu-se \u00een colec\u0163ii particulare. KHM de\u0163ine \u015fi dou\u0103 dintre cele patru anotimpuri marca Arcimboldo, Vara, respectiv Iarna. Merit\u0103 s\u0103 vii \u00een toate anotimpurile \u201earcimboldiene\u201c la KHM.
\nTotu\u015fi, Venus la oglind\u0103, singurul nud feminin al lui Vel\u00e1squez, confiscat de autorit\u0103\u0163i \u015fi \u0163inut departe de public ani \u00een \u015fir, este tabloul care se imprim\u0103 cel mai mult pe retin\u0103, mult timp dup\u0103 ce ai v\u0103zut minunile de aici. Zei\u0163a dragostei te invit\u0103 la otium \u015fi \u00ee\u0163i refuz\u0103 graba: \u00eentoars\u0103 cu spatele la lume, pierdut\u0103 \u00een oglinda care o reflect\u0103, parc\u0103 auzi cum \u00ee\u0163i \u015fopte\u015fte c\u0103 restul imaginilor sunt simulacre ale vie\u0163ii \u2013 dragostea \u015fi frumuse\u0163ea sunt tot ceea ce conteaz\u0103. R\u0103m\u00e2ne, parc\u0103, \u00een auz, un sonet al lui G\u00f3ngora dedicat iubirii, cea care mi\u015fc\u0103 sori \u015fi stele, dar creeaz\u0103 \u015fi spa\u0163ii, clipe de memento pentru cei care vor s\u0103 afle cum tr\u0103iau \u015fi sim\u0163eau oamenii din alte vremuri: \u201eO, element lichid, m\u0103rire \u0163ie,\/ dulce p\u00e2r\u00e2u de-argint cu unda-nceat\u0103,\/ a c\u0103rui ap\u0103-n ierburi se dilat\u0103,\/ cu pas furi\u015f \u015fi zvon de bucurie!\/ c\u0103ci ei, care cu foc \u015fi frig m\u0103-mbie,\/ (c\u00e2nd se prive\u015fte-n tine) e furat\u0103\/ de obraz ro\u015fea\u0163a, neaua toat\u0103\/ de-Amor, \u015fi dus\u0103-n unda str\u0103vezie,\/ s\u0103 fii ca ea; deci st\u0103p\u00e2ne\u015fte calma\/ ta curgere, cu fr\u00e2u-n mii de fe\u0163e\/ ce sprintenul cutreier \u0163i-l \u00eendrum\u0103;\/ c\u0103ci nu e bine s\u0103 preia de-a valma\/ la s\u00e2nul lui at\u00e2ta frumuse\u0163e\/ m\u0103re\u0163ul rege cu Trident de spum\u0103\u201c (trad. \u015etefan Aug. Doina\u015f).<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Suit \u00eentr-un S58, cu pornire din Westbanhof, am ajuns la Sch\u00f6nbrunn, domeniul unde a \u00eenchis ochii \u00eemp\u0103ratul Franz Iosef, la v\u00e2rsta de optzeci \u015fi \u015fase de ani, dup\u0103 o domnie de aproape o jum\u0103tate de secol. Palatul baroc, construit \u00een decenii de munc\u0103, are mii de \u00eenc\u0103peri, nu este o exagerare, speciali\u015ftii spun c\u0103 1.441,… Cite\u0219te mai mult »Viena \u015fi muze(e)le ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13482,13480,13481,13479],"class_list":["post-22365","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-istoria-artei","tag-muzee-viena","tag-picturile-lui-arcimboldo","tag-schonbrunn"],"views":1269,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22365"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22365\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}