{"id":22362,"date":"2015-02-12T12:07:34","date_gmt":"2015-02-12T10:07:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22362"},"modified":"2015-02-12T12:07:34","modified_gmt":"2015-02-12T10:07:34","slug":"dublu-eveniment-fantoma-de-la-opera-si-inaugurarea-noului-sediu-al-operetei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dublu-eveniment-fantoma-de-la-opera-si-inaugurarea-noului-sediu-al-operetei\/","title":{"rendered":"Dublu eveniment: Fantoma de la Oper\u0103 \u015fi inaugurarea noului sediu al Operetei"},"content":{"rendered":"

Numesc astfel ceea ce s-a petrecut s\u00e2mb\u0103t\u0103 24 ianuarie, inten\u0163ionat de ziua Unirii Principatelor, \u00een Bucure\u015fti, la Teatrul de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c. Vechea \u015fi mult \u00eendr\u0103gita institu\u0163ie a primit o nou\u0103 sal\u0103, de 550 de locuri, proasp\u0103t construit\u0103 \u00een vecin\u0103tatea Ministerului Culturii \u015fi a Bibliotecii Na\u0163ionale, prima \u00een proprietate exclusiv\u0103, dup\u0103 ce anterioara fusese demolat\u0103 \u00een 1986. Se \u015ftie, \u00een ultimii aproape treizeci de ani, teatrul fusese g\u0103zduit \u00een loca\u0163ii improprii. De foarte multe decenii, poate de la inaugurarea Studioului de Concerte al Radiodifuziunii (Bucure\u015fti, 1961), nu mai fusese d\u0103ruit artei sunetelor un auditorium exclusiv, special construit. Eforturile f\u0103cute \u015fi perspectivele noului demers au fost evocate la ramp\u0103, prin scurte alocu\u0163iuni, de Ionu\u0163 Vulpescu, ministrul Culturii, \u015fi R\u0103zvan Ioan Dinc\u0103, directorul general al Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, structur\u0103 care \u00eenglobeaz\u0103 Opereta.
\nPentru inaugurare a fost ales un musical celebru pe \u00eentreg mapamondul, \u00een premier\u0103 absolut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Fantoma de la Oper\u0103 de Andrew Lloyd Webber, pe versuri de Charles Hart, versuri suplimentare de Richard Stilgoe, libret de Richard Stilgoe \u015fi Andrew Lloyd Webber, bazat pe romanul omonim al lui Gaston Leroux. Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi adaptarea au fost f\u0103cute de Ernest Fazekas.
\nFantoma de la Oper\u0103 \u2013 <\/strong>
\nmusicalul campion mondial absolut<\/strong>
\nCifrele, statisticile care recomand\u0103 popularul titlu, a c\u0103rui prim\u0103 audi\u0163ie mondial\u0103 a avut loc \u00een 1986, sunt fabuloase, imbatabile. Nu este rostul de a le \u00een\u015firui aici. Se \u015ftiu, sunt impresionante, Fantoma de la Oper\u0103 este musicalul campion mondial absolut. Pentru reprezentarea bucure\u015ftean\u0103, s-a ob\u0163inut de la de\u0163in\u0103toarea drepturilor de autor ale regiei originale a lui Harold Prince, compania \u201eThe Really Useful Group Ltd.\u201c, permisiunea de a realiza o montare nou\u0103, ce a fost semnat\u0103 de Stephen Barlow (regizor), Andrew Riley (scenograf), Ewan Jones (coregraf), Howard Hudson (lighting designer).
\nBarlow este deja cunoscut \u00een Bucure\u015fti, ca autor al noii, recentei viziuni a operei Rigoletto pe scena Operei Na\u0163ionale. \u015ei acum a expus un concept ideatic similar, o montare \u00een parametri clasici, dar cu subiectul translatat \u00eentruc\u00e2tva \u00een timp. Este probabil ceea ce Barlow st\u0103p\u00e2ne\u015fte cel mai bine \u015fi \u00eempac\u0103 o larg\u0103 diversitate de public, de multe ori oripilat de transpuneri exagerat modernizate. \u00cen Fantoma de la Oper\u0103, ac\u0163iunea a fost mutat\u0103 \u00een Parisul anului 1943, cu retrospec\u0163ie \u00een 1910, fa\u0163\u0103 de originalul din 1911, respectiv 1881.
\nMuzeal, decorul place, spectatorul av\u00e2nd \u015fansa unei scurte plimb\u0103ri prin aceast\u0103 bijuterie de arhitectur\u0103 care este b\u0103tr\u00e2na Oper\u0103 parizian\u0103, proiectat\u0103 de Charles Garnier. Vedem somptuoasele decora\u0163iuni baroce cu lojile din proscenium (care \u00eencadreaz\u0103 permanent scena), cortina \u00een falduri, Marele Foyer, candelabrul majestuos, cupola exterioar\u0103 cu perspectiva turnului Eiffel, detalii de culise.
\nTotul str\u0103luce\u015fte prin c\u0103ldura aurului \u015fi sc\u00e2nteierile cristalelor, cu excep\u0163ia proscenium-ului, la care echipa Barlow a preferat culori sumbre, terne, la polul extrem fa\u0163\u0103 de original, ca ni\u015fte ornamente de dric de mod\u0103 veche, care apas\u0103 \u00een fiecare moment \u015fi r\u0103m\u00e2n obsedant \u00een fa\u0163a ochiului. Este mesajul de moarte pe care regizorul dore\u015fte s\u0103 \u00eel dea \u015fi pe care \u00eel subliniaz\u0103 ori de c\u00e2te ori are ocazia, inspirat desigur de seria de acorduri muzicale descendent-ascendente ce prefa\u0163eaz\u0103 amenin\u0163\u0103tor tema principal\u0103 a lucr\u0103rii. A\u015fa \u00eenc\u00e2t catacombele \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Fantoma arat\u0103 precum l\u0103ca\u015ful lui Hades, luntrea lui Charon nu lipse\u015fte, amenin\u0163\u0103toare pentru eroina principal\u0103, Christine Daa\u00e9, pentru iubitul ei Raoul, vicontele de Chagny. La disolu\u0163ia \u00een neant a Fantomei, triumful iubirii pare \u015fi mai pregnant.
\nO parantez\u0103… tehnic\u0103. Ca \u015fi \u00een Rigoletto, Barlow folose\u015fte intens \u2013 pentru schimb\u0103ri de cadre \u2013, turnanta scenei, dotare modern\u0103 a noului teatru. Construc\u0163ia echilibrat\u0103 a platoului este o alt\u0103 prob\u0103 a profesionalismului regizorului, anima\u0163ia \u00een scen\u0103 este general\u0103, nimic nu stagneaz\u0103, totul se desf\u0103\u015foar\u0103 fluent \u015fi dinamic, iar actorii… actorii-c\u00e2nt\u0103re\u0163i sunt admirabili. Nu numai c\u0103 rostesc textul prozei cu talent \u015fi expresivitate, dar se mi\u015fc\u0103 continuu \u015fi logic, ca \u00eentr-un teatru de bun\u0103 calitate. \u015ei conving ca personaje.
\nA\u015fa sunt excelentul tenor Andrei Laz\u0103r (elegantul Monsieur Gilles Andr\u00e9), Valentino Tiron (agitatul Monsieur Firmin), minunata Dana Rotaru (\u0163\u00e2fnoas\u0103 \u015fi autoritar\u0103 Madame Giry), tenorul Samuel Druhora (voit… nesigur \u00een acutele lui Ubaldo Piangi din debutul musicalului), experimentata sopran\u0103 Gabriela Daha (teatral\u0103 \u015fi desuet\u0103 c\u00e2t trebuie \u00een rolul divei Carlotta Giudicelli), soprana Alexandra Giurc\u0103 (Meg Giry) \u015fi Darius Daradici (\u00een rolul episodic al ma\u015finistului Joseph Buquet). S\u0103 numesc \u015fi interpre\u0163ii personajelor secundare, Mihai Verbi\u0163chi (Raoul b\u0103tr\u00e2n), Ernest Fazekas (Lef\u00e8vre, comisarul de licita\u0163ie), Idris Clate (Monsieur Reyer), Alexandru \u015etef\u0103nescu (Un ma\u015finist), Jeaninne Bradler (Cabiniera).
\nMuzica<\/strong>
\nCare ar fi, oare, secretul succesului incredibil al Fantomei? Andrew Lloyd Webber a dat lovitura, \u00een primul r\u00e2nd, prin sursa libretului, plin\u0103 de romantism \u015fi mister. Apoi, prin puternicul filon liric al muzicii, care merge la suflet, r\u0103scole\u015fte. Melodicitatea este extrem\u0103, place. Ca pentru orice lucrare dorit\u0103 popular\u0103, din start avea nevoie de un laitmotiv care s\u0103 devin\u0103 \u015flag\u0103r \u015fi reu\u015fita a venit prin tema de care aminteam. Scriitura coerent\u0103, \u00eembinarea textului cu muzica au condus la succes, \u00een pofida unor lungimi \u00een scenele \u201espectacolului cu opera Hannibal\u201c (actul I) \u015fi ale \u201eBalului mascat de Anul Nou\u201c (actul secund).
\nLa Bucure\u015fti, Corul preg\u0103tit de Gabriel Popescu, Ansamblul de balet \u015fi Orchestra Teatrului de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c au fost la \u00een\u00e3l\u0163ime, onor\u00e2nd evenimentul. O not\u0103 maxim\u0103 merit\u0103 dirijorul Ciprian Teodora\u015fcu, solid muzician, ale c\u0103rui prezen\u0163e \u00een fosele Operei \u015fi Operetei se cer c\u00e2t mai dese.
\nPrincipalii<\/strong>
\nPerforman\u0163a major\u0103 a fost a tinerei soprane Irina Baian\u0163 (Christine Daa\u00e9), frumoas\u0103, sensibil\u0103, \u00eendr\u0103gostit\u0103, delicat\u0103, d\u0103ruit\u0103, emo\u0163ionant\u0103. Cultivat\u0103 \u00een tehnic\u0103 de c\u00e2nt clasic\u0103, vocea artistei a dominat prin claritate, str\u0103lucire, supra-acute suverane, frazare impecabil\u0103 \u015fi chiar prin registrul grav care a frizat, pe alocuri, apropierea de emisia specific\u0103 pentru c\u00e2nt\u0103re\u0163ii pop. Un stil perfect integrat musicalului. Irina Baian\u0163 \u015fi-a legat definitiv numele de cel al Christinei Daa\u00e9.
\nVenit din alt teritoriu al c\u00e2ntului, cel al muzicii pop-rock, actorul Adrian Nour (Fantoma) s-a integrat f\u0103r\u0103 repro\u015f partiturii, a jucat pasional \u015fi cu dramaturgie bine conturat\u0103. Ca \u015fi Florin Ristei (Raoul), a c\u0103rui emisie vocal\u0103 mi-a amintit \u00eens\u0103 de un anume manierism care domina muzica u\u015foar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 acum circa patru-cinci decenii.
\nUn dar pentru noua sal\u0103<\/strong>
\nS-a c\u00e2ntat cu microfoane la purt\u0103tor. A\u015fa se practic\u0103 la produc\u0163iile de musical. \u00cen acest mod, verificarea \u00een public a acusticii noului auditorium se va face c\u00e2nd se vor reprezenta operetele clasice, care vor valoriza plenar glasurile, f\u0103r\u0103 amplificare electronic\u0103. Pentru c\u0103 Teatrul de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c, dup\u0103 reu\u015fitele mont\u0103ri ale musicalurilor Romeo \u015fi Julieta, Rebecca \u015fi Fantoma de la Oper\u0103 \u015fi implementarea lor \u00een con\u015ftiin\u0163a curent\u0103 (o apreciabil\u0103 premier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103), are datoria de a readuce pe afi\u015f titluri clasice de Johann Strauss, K\u00e1lm\u00e1n, Leh\u00e1r, Dendrino etc., repertoriul de aur al Operetei bucure\u015ftene. Astfel, managementul trebuie s\u0103 se orienteze \u015fi c\u0103tre satisfacerea vechiului public, formarea celui nou \u015fi \u00een spirit clasic, ca \u015fi c\u0103tre consacrarea unei tinere falange de c\u00e2nt\u0103re\u0163i-actori de operet\u0103, continuatori ai marilor tradi\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de gen. Ce cadou ar putea fi mai frumos pentru noua sal\u0103?<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Numesc astfel ceea ce s-a petrecut s\u00e2mb\u0103t\u0103 24 ianuarie, inten\u0163ionat de ziua Unirii Principatelor, \u00een Bucure\u015fti, la Teatrul de Operet\u0103 \u015fi Musical \u201eIon Dacian\u201c. Vechea \u015fi mult \u00eendr\u0103gita institu\u0163ie a primit o nou\u0103 sal\u0103, de 550 de locuri, proasp\u0103t construit\u0103 \u00een vecin\u0103tatea Ministerului Culturii \u015fi a Bibliotecii Na\u0163ionale, prima \u00een proprietate exclusiv\u0103, dup\u0103 ce anterioara… Cite\u0219te mai mult »Dublu eveniment: Fantoma de la Oper\u0103 \u015fi inaugurarea noului sediu al Operetei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[13477,13478],"class_list":["post-22362","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-fantoma-de-la-opera","tag-inaugurare-opereta"],"views":1201,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22362","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22362"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22362\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}