\u00cen Istoria rom\u00e2nilor din Dacia traian\u0103, A. D. Xenopol taxeaz\u0103 necru\u0163\u0103tor diversele fapte ale voievozilor \u2013 \u00eendreptate voluntar sau involuntar \u00eempotriva patriei. Pe de alt\u0103 parte, se cuvine a observa c\u0103 acolo unde contemporanii \u015fi, cu at\u00e2t mai mult, urma\u015fii au v\u0103zut numai r\u0103u, amplific\u00e2nd faptele p\u00e2n\u0103 la fabulos, A. D. Xenopol le discerne spre a surprinde adev\u0103rul.
\nExemplul cel mai concludent \u00eel constituie judecarea domniilor lui Vlad \u0162epe\u015f \u015fi Mihnea cel R\u0103u. Astfel, dup\u0103 ce citeaz\u0103 copios din Plattdeutsche Chronic ororile inimaginabile s\u0103v\u00e2r\u015fite cu sadism \u015fi \u00eentr-o bun\u0103 dispozi\u0163ie demen\u0163ial\u0103, ale lui Vlad al IV-lea \u0162epe\u015f, istoricul le justific\u0103 \u00een mod surprinz\u0103tor: \u201eAsemenea cruzimi \u00eenfior\u0103toare aveau, totu\u015fi, o \u0163int\u0103 politic\u0103, \u015fi \u00een aceasta se deosebe\u015fte Vlad \u0162epe\u015f de mon\u015ftrii ce st\u0103tuse odinioar\u0103 pe tronul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor romani. Muntenia anume, \u00een tulbur\u0103rile \u00eencercate sub urma\u015fii lui Mircea cel Mare, ajunsese \u00eentr-o deplin\u0103 anarhie. Niciun principiu, nicio autoritate nu mai erau recunoscute \u015fi respectate. Boierii \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een partidele D\u0103ne\u015ftilor \u015fi Dr\u0103cule\u015ftilor, se m\u00e2ncau unii pe al\u0163ii, iar ho\u0163ii umpluse \u0163ara, \u00eenc\u00e2t nimeni nu mai era sigur pe via\u0163a \u015fi averea sa. Politica era c\u0103zut\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 pr\u0103pastie. Tributul fusese urcat la 10.000 de galbeni \u015fi, lucru mai cumplit, Muntenia trebuia s\u0103 contribuie, pe fiece an, cu 500 de copii la re\u00eemprosp\u0103tarea corpului ienicerilor. Aceast\u0103 dureroas\u0103 ru\u015fine impus\u0103 \u0163\u0103rii sale, Vlad \u0162epe\u015f vroia s-o \u00eenl\u0103ture cu orice pre\u0163. De\u015fi venit \u00een tron cu ajutor turcesc, el c\u0103ut\u0103 s\u0103 m\u00e2ntuie \u0163ara lui de acest tribut de s\u00e2nge. Pentru a putea \u00eens\u0103 \u00eenfrunta furia musulman\u0103, trebuia cel pu\u0163in ca \u00een \u0163ara lui s\u0103 domneasc\u0103 ordinea \u015fi lini\u015ftea, pentru ca numai un g\u00e2nd \u015fi o inim\u0103 s\u0103 se scoale \u00een contra p\u0103g\u00e2nului. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 Vlad \u00ee\u015fi ajunse scopul \u015fi \u00eenc\u0103 cu destul\u0103 gr\u0103bire\u201c.
\nAutorul d\u0103 ca exemplu de disciplinare a \u0163\u0103rii \u015fi asanare a ho\u0163iei cazul prizonierului prins de turci care nu vrea s\u0103-l tr\u0103deze, \u00een pofida torturii, pe Vlad \u0162epe\u015f, \u015fi, de asemenea, refuzul boierilor de a-l tr\u0103da, din cauza fricii de \u0163eap\u0103. Dar, mai ales, citeaz\u0103 urm\u0103toarea anecdot\u0103 caracteristic\u0103 privind dispari\u0163ia ho\u0163iei: \u201eUn negu\u0163\u0103tor str\u0103in, venind \u00eentr-un ora\u015f din Muntenia, tr\u0103sese \u00een gazd\u0103 la un birta\u015f. Exprim\u00e2nd acestuia temerea lui pentru o sum\u0103 mare de bani ce o avea la el, birta\u015ful \u00eei spuse: \u00abPune-\u0163i punga \u00een drum \u015fi dac\u0103 m\u00e2ni diminea\u0163\u0103 nu o vei g\u0103si, \u0163i-o pl\u0103tesc eu!\u00bb\u201c.
\nLa fel scruteaz\u0103 \u015fi \u00eenvinuirile aduse de boieri \u015fi de Biseric\u0103 lui Mihnea-Vod\u0103 cel R\u0103u. \u201eAcest domn \u2013 consemneaz\u0103 el \u2013 este ar\u0103tat de Biografia patriarhului Nifon \u015fi de cronicarii ce o urmeaz\u0103\u201c, drept \u201ecel mai mare tiran\u201c. Dar repede formuleaz\u0103 necesitatea judec\u0103rii critice a celor transmise de cronici: \u201e\u00cen istoria rom\u00e2nilor vom \u00eent\u00e2lni adeseori aceste \u00eenvinuiri de cruzimi nebune\u015fti. Totdeauna trebuie \u00eens\u0103 c\u00e2nt\u0103rit izvorul care le rapoart\u0103, c\u0103ci pasiunea \u015fi interesul, mai ales acel al clasei boierilor, fac adeseori pe cronicari s\u0103 calce al\u0103turi cu adev\u0103rul. Tocmai a\u015fa par a sta lucrurile \u015fi cu Mihnea Vod\u0103. Nu c\u0103 el nu ar fi comis cruzimile ce se imput\u0103; \u00eens\u0103 el avea un motiv de a le f\u0103ptui. Ca \u015fi acele ale lui Vlad \u0162epe\u015f, aceste fapte s\u00e2ngeroase erau actele unui domn ce vroia s\u0103-\u015fi asigure tronul contra unui compe\u0163itor, \u015fi nu acele ale unui Nero redivivus\u201c. Drept urmare, \u00eel las\u0103 chiar pe domn s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze lucrurile, cit\u00e2ndu-i epitaful, dup\u0103 care conchide, relativiz\u00e2nd faptele: \u201eSingur, deci, Mihnea spun\u00e2nd c\u0103 au fost moartea ho\u0163ilor, flagelul t\u00e2lharilor, \u015fi c\u0103 \u0163ine cu o puternic\u0103 m\u00e2n\u0103 palo\u015ful drept\u0103\u0163ii, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 tremure \u0163ara \u00eenaintea lui, arat\u0103 c\u0103 \u00eenvinuirile de cruzime ce i se fac de Biografia lui Nifon sunt adev\u0103rate. El zice, \u00eens\u0103, c\u0103, \u0163in\u00e2nd sabia drept\u0103\u0163ii \u00een m\u00e2ni, ar fi comis acele cruzimi, ceea ce las\u0103 a presupune c\u0103 jertfele erau f\u0103cute dup\u0103 judecat\u0103, prin m\u00e2na c\u0103l\u0103ului, lucru ce, iar\u0103\u015fi, las\u0103 a se induce un partid contra domnului, pe care d\u00e2nsul vroia s\u0103-l nimiceasc\u0103\u201c.
\nMai presus, \u00eens\u0103, de critica domnilor care nu au corespuns momentului \u015fi de relativizarea prin raportarea la situa\u0163ia concret\u0103 din \u0163ar\u0103 a voievozilor ponegri\u0163i de contemporani, A. D. Xenopol pune \u00een cump\u0103na drept\u0103\u0163ii \u00eensu\u015fi sistemul medieval de oc\u00e2rmuire din evul mediu rom\u00e2nesc, respectiv st\u0103rile sociale, administra\u0163ia, organizarea militar\u0103, starea economic\u0103.
\nDac\u0103, \u00een linii mari, rela\u0163iile inter-sociale din \u201eepoca primitiv\u0103\u201c, c\u00e2nd nu se crease pr\u0103pastia dintre avu\u0163iile imense boiere\u015fti \u015fi starea economic\u0103 a \u015ferbilor (posesori, dup\u0103 cum am v\u0103zut c\u0103 sus\u0163ine, de p\u0103m\u00e2nt \u015fi bunuri), i se p\u0103reau \u00eentruc\u00e2tva acceptabile \u2013 dat\u0103 fiind, \u00eentre altele, statutul preponderent militar al tuturor p\u0103turilor sociale, de la \u00eenceputurile existen\u0163ei principatelor \u2013, \u00een schimb, despotismul discre\u0163ionar al voievodului \u2013 care putea dispune cum vroia de p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii \u015fi de via\u0163a supu\u015filor s\u0103i, chiar \u00een cazul judec\u0103rii formale a pricinilor \u00een sfaturile domne\u015fti \u2013 era considerat de autor \u2013 om cu privirea a\u0163intit\u0103 spre democra\u0163iile apusene \u2013 drept inacceptabil, de\u015fi \u00eei justifica, cel pu\u0163in \u00een anumite situa\u0163ii, necesitatea pentru salvarea patriei.
\nPornind de la o m\u0103rturisire revelatorie a lui Dimitrie Cantemir, din Descriptio Moldaviae, privind lipsa oric\u0103ror stavile \u00een \u00eenfr\u00e2narea voin\u0163ei voievodale, m\u0103rturisire f\u0103cut\u0103 chiar de un voievod, A. D. Xenopol conchide: \u201eDomnul rom\u00e2n avea, deci, \u00een vremile mai vechi ale istoriei noastre, o putere absolut\u0103 \u00een \u00een\u0163elesul cel mai deplin al cuv\u00e2ntului. Despotismul asiatic \u2013 iat\u0103 caracterul domniei rom\u00e2ne\u015fti\u201c.
\nTotu\u015fi, autorul observ\u0103 c\u0103 fie \u015fi a\u015fa \u2013 sistemul nefiind \u201epentru acele timpuri ceva afar\u0103 din cale\u201c \u2013 \u201epoporul rom\u00e2n ar fi ajuns la bune rezultate\u201c \u201edac\u0103 nu ar fi fost \u00eenso\u0163it de un r\u0103u \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare\u201c: \u201enesiguran\u0163a urm\u0103rii \u00een domnie\u201c, c\u0103ci rom\u00e2nii adoptaser\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, dup\u0103 modelele vecine \u2013 polonez, unguresc, bulg\u0103resc \u2013 sistemul electiv-ereditar, \u00een virtutea c\u0103ruia \u201eto\u0163i copiii \u2013 legitimi sau doar naturali \u2013 \u015fi chiar alte rude ale mortului domn, aveau cu toatele un drept egal de a fi alese la domnie de c\u0103tre \u00ab\u0163ar\u0103\u00bb\u201c.
\nCum domnul era \u201echeia organiz\u0103rii politice a\u00a0 statului\u201c, \u0163ara avea de suferit intr\u00e2nd \u00eentr-o rezonan\u0163\u0103 distructiv\u0103, la c\u00e2\u0163iva ani \u2013 uneori chiar \u00een acela\u015fi an \u2013, cu consecin\u0163e grave asupra tuturor aspectelor vie\u0163ii sociale interne \u015fi mai ales externe, c\u0103ci schimburile provocate de luptele partidelor politice antrenau aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie interven\u0163iile vecinilor puternici din afar\u0103.
\nObserv\u00e2nd c\u0103 pretutindeni \u00een \u0163\u0103rile cu monarhie ereditar\u0103, \u201eputerea regeasc\u0103 \u015fi cu d\u00e2nsa \u00eempreun\u0103 \u015fi ideea statului se \u00eent\u0103ri, precum \u00een Anglia, Fran\u0163a, Spania, Rusia \u015fi c\u0103, dimpotriv\u0103, \u00een \u0163\u0103rile bazate pe sistemul electiv al impunerii domnilor, \u201einteresele private ale claselor dominante se ocrotir\u0103 \u00een dauna interesului ob\u015ftesc, de unde urmar\u0103 lupte \u015fi dezbin\u0103ri pentru coroan\u0103, destr\u0103b\u0103larea puterilor statului, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, la sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 cum le era scris \u00een cartea ve\u015fniciei, sau se \u00eentoarser\u0103 la un sistem mai bun, sau disp\u0103rur\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului\u201c.
\nCu at\u00e2t mai grave urm\u0103ri a avut asupra vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti caricatura sistemului electiv (cel electiv-ereditar), \u00eenc\u00e2t istoricul se mir\u0103 chiar \u201ecum de Muntenia \u015fi Moldova au putut r\u0103m\u00e2nea \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2nd alte state, mult mai mari \u015fi mai puternice dec\u00e2t ele, au trebuit s\u0103 piar\u0103\u201c.
\n\u201eR\u0103spunsul ce-l vom c\u0103p\u0103ta\u201c, scria el, \u201eva fi deosebit, \u00een deosebitele perioade ale istoriei rom\u00e2ne\u015fti. La \u00eenceput, ap\u0103rarea existen\u0163ei na\u0163ionale fu datorat\u0103 numai opintelelor unor inimi mari \u015fi min\u0163i puternice, pe care norocul poporului rom\u00e2n le urcase \u00een tronurile sale, \u015fi care-\u015fi g\u0103seau un sprijin \u015fi un r\u0103sunet \u00eentr-un popor voinic \u015fi doritor de neat\u00e2rnare. Dup\u0103 ce, \u00eens\u0103, greutatea vremurilor \u00eencuib\u0103 sub jugul ei firea de o\u0163el a poporului rom\u00e2n, existen\u0163a lui fu ocrotit\u0103 prin \u00eemprejur\u0103rile exterioare, care se desf\u0103\u015furar\u0103 totdeauna a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 fereasc\u0103 pe rom\u00e2ni, dac\u0103 nu de ciuntire, cel pu\u0163in de desfiin\u0163are\u201c.
\n\u00cen perspectiva destinului istoric a\u015fa de potrivnic consolid\u0103rii poporului rom\u00e2n, A. D. Xenopol \u00ee\u015fi \u00eencheia prezentarea institu\u0163iei voievodale cu concluzii extrem de sumbre, urmate \u00eens\u0103 de un sfat care ar trebui s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u00een inima fiec\u0103rui rom\u00e2n, \u00eentruc\u00e2t el rezult\u0103 dintr-o trist\u0103 \u015fi foarte lung\u0103 experien\u0163\u0103 istoric\u0103: \u201e\u00cen ace\u015fti secoli \u00eenjosi\u0163i ai vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103 constat\u0103m, cu o ad\u00e2nc\u0103 m\u00e2hnire, c\u0103 rom\u00e2nii au f\u0103cut tot ce au putut spre a se sinucide, \u015fi c\u0103 dac\u0103 lucrul nu au izbutit, este numai fiindc\u0103 al\u0163ii nu i-au l\u0103sat s\u0103 o \u00eendeplineasc\u0103. Norocul ne-a venit \u00een ajutor de la un timp \u00eencoace. Roata lui este, \u00eens\u0103, schimb\u0103toare, \u015fi nebun este acela ce numai lui \u00eencrede soarta vie\u0163ii sale. De aceea s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m minte, \u015fi odat\u0103 cu regenerarea noastr\u0103, s\u0103 prindem iar\u0103\u015fi firul timpurilor vechi, f\u0103urind noi \u00een\u015fine destinurile noastre\u201c.
\nNici c\u0103 putea un istoric \u2013 bazat pe studierea mileniilor existen\u0163ei noastre \u2013 s\u0103 ofere contemporanilor \u015fi urma\u015filor s\u0103i un \u00eendemn mai legitim \u015fi mai \u00een\u0103l\u0163\u0103tor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Istoria rom\u00e2nilor din Dacia traian\u0103, A. D. Xenopol taxeaz\u0103 necru\u0163\u0103tor diversele fapte ale voievozilor \u2013 \u00eendreptate voluntar sau involuntar \u00eempotriva patriei. Pe de alt\u0103 parte, se cuvine a observa c\u0103 acolo unde contemporanii \u015fi, cu at\u00e2t mai mult, urma\u015fii au v\u0103zut numai r\u0103u, amplific\u00e2nd faptele p\u00e2n\u0103 la fabulos, A. D. Xenopol le discerne spre… Cite\u0219te mai mult »Portrete de domnitori la A. D. Xenopol<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10622,13476,10623],"class_list":["post-22360","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-a-d-xenopol","tag-fapte-ale-voievozilor","tag-istoria-romanilor-din-dacia-traiana"],"views":1293,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22360","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22360"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22360\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}