{"id":22356,"date":"2015-02-12T11:55:13","date_gmt":"2015-02-12T09:55:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22356"},"modified":"2015-02-12T11:55:13","modified_gmt":"2015-02-12T09:55:13","slug":"din-filele-intregirii-neamului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-filele-intregirii-neamului\/","title":{"rendered":"Din filele \u00eentregirii neamului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu,<em> Din v\u00e2rtejul r\u0103zboiului \u2013 Sub flamurile na\u0163ionale,<\/em> edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Gelu Voican Voiculescu, Editura RAO, 2001<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Am citit cu \u00eent\u00e2rziere acest important volum de note \u015fi documente din istoria r\u0103zboiului de re\u00eentregire a neamului, \u00een care se vorbe\u015fte pe larg (sute de proiecte, rapoarte, declara\u0163ii, comunicate) despre Corpul Voluntarilor ardeleni \u015fi bucovineni, despre activitatea rom\u00e2nilor emigra\u0163i din Austro-Ungaria la Ia\u015fi .<br \/>\n\u201eO flac\u0103r\u0103 crescut\u0103 impetuos din vatra Bilbourului!\u201c, cum \u00eel caracterizeaz\u0103 Vasile Netea, Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu, publicist, scriitor, istoric literar, editor \u015fi memorialist, \u015fi-a \u00eempletit numele \u201ecu al tuturor celor cari, \u00een anii din preajma primului r\u0103zboi mondial \u015fi apoi \u00een furtuna ce i-a urmat, au fost stegarii vie\u0163ii \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania, \u015fi totodat\u0103 ai leg\u0103turilor cu c\u0103rturarii \u015fi lupt\u0103torii din vechea Rom\u00e2nie\u201c.<br \/>\n\u00cen edi\u0163ia de la RAO exist\u0103 o ampl\u0103 fi\u015f\u0103 bibliografic\u0103 a lui Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu (1876-1942), care cuprinde am\u0103nun\u0163it lista lucr\u0103rilor publicate \u00een timpul vie\u0163ii, ca \u015fi a numeroaselor texte r\u0103mase \u00een manuscris.<br \/>\n\u00cen volumul trei, Sub flamurile na\u0163ionale, primul capitol, intitulat Tribula\u0163iile unui proiect n\u0103scut mort, afl\u0103m despre Memoriul \u015fi regulamentul de la One\u015fti, Interven\u0163ia statului rom\u00e2n, Situa\u0163ia prizonierilor din Rusia, Neglijen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Istoricul tratativelor din Rusia. Sunt pagini emo\u0163ionante despre mi\u015fcarea ardelenilor din \u0163ar\u0103 \u015fi din Rusia, dup\u0103 perioada de neutralitate (1914-1916) \u015fi intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi. \u00cen acea situa\u0163ie dificil\u0103, prin rela\u0163iile oficiale cu Puterile Centrale, \u00een opozi\u0163ie cu Antanta, rom\u00e2nii ardeleni ajun\u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre\u0163ineau o atmosfer\u0103 de entuziasm pentru eliberarea Ardealului, alia\u0163i cu to\u0163i cei care urm\u0103reau aceea\u015fi orientare politic\u0103. Ne\u00eenrola\u0163i \u00een niciun partid, erau asocia\u0163i cu cei care f\u0103ceau propagand\u0103 pentru d\u0103r\u00e2marea Austro-Ungariei. De aici, multe dificult\u0103\u0163i cu oficialit\u0103\u0163ile guvernamentale. Idealurile lor de eliberare \u015fi unitate na\u0163ional\u0103 s-au intensificat \u00een prizonieratul din Rusia \u015fi refugiul de la Ia\u015fi, prin efortul de organizare a Corpului Voluntarilor, gata oric\u00e2nd s\u0103 se implice \u00een lupt\u0103.<br \/>\n\u00cen capitolul De la inten\u0163ii la fapte citim despre Acuza\u0163iuni \u015fi ap\u0103r\u0103ri, Un glas de prieten, O confuzie, Decep\u0163ii, Desfiin\u0163area Corpului de Voluntari \u015fi Re\u00eenfiin\u0163area Corpului Voluntarilor. Enorm de mult zbucium, frustr\u0103ri, nedrept\u0103\u0163i, speran\u0163e, militantism. Pe l\u00e2ng\u0103 numeroasele rapoarte \u015fi comunicate provenind din partea oficialilor guvernamentali \u015fi militari apar \u015fi contactele secrete sau publice cu reprezentan\u0163ii ru\u015fi, francezi \u015fi englezi, \u0163\u0103ri aliate \u00een Antanta, care aveau s\u0103 contribuie decisiv la lupta final\u0103 \u00eempotriva Puterilor Centrale. Mai cu seam\u0103 Germania \u015fi Austro-Ungaria. Sute de pagini, cu litere mici, pe care \u015fi iubitorii de documente istorice le parcurg cu dificultate \u015fi r\u0103bdare mult\u0103. Oricum, revelatoare pentru aflarea adev\u0103rului, a\u015fa cum \u00eel urm\u0103rea, ca observator \u015fi participant implicat direct, scriitorul, militarul \u015fi propagandistul ardelean Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu. El era aflat de multe ori \u00een r\u0103sp\u0103r \u015fi pe pozi\u0163ii critice fa\u0163\u0103 de unele sl\u0103biciuni \u015fi gre\u015feli ale lui Ion I. C. Br\u0103tianu, cel care avea s\u0103 formuleze ideea \u201eArdealul f\u0103r\u0103 ardeleni\u201c.<br \/>\n\u00cen volumul patru, Activitatea rom\u00e2nilor emigra\u0163i din Austro-Ungaria la Ia\u015fi, primul capitol poart\u0103 titlul Sub robia Puterilor Centrale \u015fi cuprinde Orient\u0103ri ample \u00een situa\u0163ia intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 a statului rom\u00e2n, aflat \u00een cea mai nefericit\u0103 situa\u0163ie. La fel, referiri la Plecarea ardelenilor pe frontul ardelean sub conducerea unor ofi\u0163eri francezi, delega\u0163i de generalul Berthelot. Misiune neagreat\u0103 de generalul Averescu, drept care, \u00een numele Comitetului Na\u0163ional al rom\u00e2nilor emigra\u0163i din Austro-Ungaria, pre\u015fedintele Al. Lep\u0103datu \u015fi secretarul Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu mul\u0163umesc \u00een scris locotenent-colonelului R\u00e9ne Begou. Urmeaz\u0103 o multitudine de asemenea documente, semnate de cei doi ardeleni \u00een numele acelui Comitet mai larg format la 25 februarie (I. Me\u0163ianu, dr. G. Baiulescu, dr. I. Nistor, O. Goga, O. Ghibu, V. Deleu, S. Bucu \u015fi M. Popovici) \u015fi adresate Pre\u015fedintelui Consiliului de Mini\u015ftri, toate m\u0103rturisind dorin\u0163a \u015fi preg\u0103tirile, bine organizate, de a participa la \u00eenfr\u00e2ngerea Austro-Ungariei \u015fi realizarea Marii Uniri na\u0163ionale.<br \/>\nPrintre at\u00e2tea \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feli, iluzii \u015fi deziluzii, apare \u015fi O raz\u0103 de lumin\u0103 pentru lupt\u0103torul singuratic, apari\u0163ia Fatmei, o sor\u0103 de caritate din neamul de boieri Sturdza, fiin\u0163\u0103 admirabil\u0103, despre care citim pagini de autentic roman eroic.<br \/>\nUn episod \u015fi mai emo\u0163ionant este R\u0103scoala schilozilor, petrecut\u0103 la Ia\u015fi, \u00een 24 februarie 1918, \u00eempotriva oficialit\u0103\u0163ilor supuse \u00eenc\u0103 Puterilor Centrale, \u015fi am\u00e2n\u00e2nd astfel r\u0103zboiul de eliberare. Merit\u0103 s\u0103 citim \u00eempreun\u0103 acest straniu episod:<br \/>\n\u201eDe aceea, au urzit un plan de ac\u0163iuni. Ini\u0163iatoarele au fost d-rele Fatma Sturdza, fiica lui Radu Sturdza \u015fi nepoata lui Vasile Sturdza, unul dintre caimacamii Moldovei din vremea Unirii, \u015fi Alice Cantacuzino, fiica lui Mi\u015fu Cantacuzino, am\u00e2ndou\u0103 tinere \u015fi cobor\u00e2toare din vechi familii boiere\u015fti domnitoare.<br \/>\nCe planuri puteau urzi ni\u015fte fecioare \u00eembr\u0103cate \u00een haina inocent\u0103 a surorilor de caritate? Care era c\u00e2mpul lor de activitate? Spitalele cu schilozii r\u0103zboiului.<br \/>\nHot\u0103r\u00e2rea a fost luat\u0103 repede: \u00abScoatem schilozii \u015fi bolnavii din spitale, facem o demonstra\u0163ie pe str\u0103zile Ia\u015fului la\u015f, ne ducem la Palat \u015fi cerem continuarea r\u0103zboiului\u00bb.<br \/>\nCele dou\u0103 domni\u0163e tinere \u015fi frumoase aveau nevoie de complici \u015fi trebuiau s\u0103 lucreze \u00een cea mai mare tain\u0103 ca planul s\u0103 izbuteasc\u0103. Ca manifesta\u0163ia s\u0103 fie c\u00e2t mai impozant\u0103, trebuiau r\u0103sculate toate spitalele din Ia\u015fi, la un semn dat, \u00eentr-o zi \u015fi or\u0103 hot\u0103r\u00e2te, s\u0103 n\u0103v\u0103leasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 prind\u0103 autorit\u0103\u0163ile de veste, \u00eentr-o pia\u0163\u0103, iar de acolo s\u0103 plece la Palat.<br \/>\nCele dou\u0103 domni\u0163e s-au a\u015fternut pe lucru \u015fi au c\u00e2\u015ftigat pentru ai lor mai multe surori de caritate, dintre care citez pe dr. \u015ftefania Constantinescu, nepoata ministrului Constantinescu, Magda Mavrodi, fiica doamnei de onoare de la Palat, Mi\u0163a Ralet (c\u0103s\u0103torit\u0103 ulterior cu lingvistul Alexandru Rosseti-B\u0103l\u0103ne\u015fti), d-nele Mariana Racovi\u0163\u0103 \u015fi Sybil Hrissoveloni. La complot a aderat \u015fi prin\u0163esa Elisabeta.<br \/>\nVineri, 24 februarie 1918, ora 11 diminea\u0163a, r\u0103ni\u0163ii \u015fi schilozii din spitalele Ia\u015fului au \u00eenceput s\u0103 se adune \u00een Pia\u0163a Unirii, condu\u015fi de infirmiere. \u00cen urale \u015fi \u00een c\u00e2ntece, s-au \u00eencolonat \u015fi au plecat spre Palat. Erau peste 1.000 de oameni, la care s-au ad\u0103ugat \u015fi trec\u0103torii de pe str\u0103zi. Infirmierele s-au \u00eengrijit \u015fi de placarde, pe care era scris: \u00abVrem r\u0103zboiu!\u00bb, \u00abJos pacea!\u00bb, \u00abTr\u0103iasc\u0103 armata!\u00bb etc.<br \/>\nAgen\u0163ii poli\u0163iei \u015fi patrulele militare au \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 manifesta\u0163ia, dar la vocifer\u0103rile infirmierelor \u015fi ale osta\u015filor r\u0103ni\u0163i, s-au dat la o parte \u015fi r\u0103scula\u0163ii spitalelor au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la por\u0163ile palatului regal.<br \/>\nAici, a \u00eenceput o nou\u0103 lupt\u0103. Ofi\u0163erii din palat au ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea manifestan\u0163ilor \u015fi le-au strigat:<br \/>\n\u2013 \u00cenapoi!<br \/>\nInfirmierele, \u00eembujorate de vitejia lor, r\u0103spund:<br \/>\n\u2013 S\u0103 nu v\u0103 mi\u015fca\u0163i, r\u0103m\u00e2ne\u0163i pe loc!<br \/>\nSitua\u0163ia e salvat\u0103 de regina Maria, care apare \u00een costum de infirmier\u0103 pe balcon \u015fi d\u0103 ordin:<br \/>\n\u2013 L\u0103sa\u0163i-i s\u0103 intre!<br \/>\nSe deschid por\u0163ile \u015fi manifestan\u0163ii intr\u0103 triumf\u0103tori \u00een curtea palatului. Apare regele Ferdinand, care e primit cu urale. Infirmierele \u00ee\u015fi fluturau basmalele \u00een aer, iar schilozii, c\u00e2rjele.<br \/>\nDintre r\u00e2nduri se desprinde un soldat simplu, din \u00eendemn propriu, \u015fi \u00eencepe s\u0103 cuv\u00e2nteze:<br \/>\n\u2013 Majestate, am pierdut un picior \u00een b\u0103t\u0103liile de la Oituz, s\u0103-mi ia Dumnezeu \u015fi pe cel care mi-a r\u0103mas \u015fi s\u0103 nu-mi mai v\u0103d nevasta \u015fi copiii, dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103 cu ru\u015finea c\u0103 Armata noastr\u0103 a depus armele \u015fi a l\u0103sat s\u0103 ne ciop\u00e2r\u0163easc\u0103 \u0163ara!<br \/>\nVorbele simple rostite lapidar de un \u0163\u0103ran au impresionat.<br \/>\nIese din r\u00e2nduri locotenentul Tudor, r\u0103nit la obraz \u015fi ochi, cu o leg\u0103tur\u0103 neagr\u0103 peste ochi. \u00ce\u015fi \u00eentinde bra\u0163ele tremur\u0103toare spre Rege \u015fi spune:<br \/>\n\u2013 Majestate, uit\u0103-te la oastea asta de schilozi, care s-a t\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103 la tine s\u0103 te roage: nu l\u0103sa s\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 p\u0103catul strig\u0103tor la ceriu, s\u0103 ne \u00eentoarcem iar la lupt\u0103 \u015fi s\u0103 pierim p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103, dec\u00e2t s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00eenjosit\u0103.<br \/>\nGlasul strident al ofi\u0163erului p\u0103rea c\u0103 e un glas din alt\u0103 lume, plin de durere \u015fi de dezn\u0103dejde. Oastea r\u0103ni\u0163ilor pl\u00e2ngea, infirmierele, cu regina \u00een frunte, \u00ee\u015fi \u015ftergeau lacrimile. Regele era emo\u0163ionat. Se retrase o clip\u0103 s\u0103 se reculeag\u0103, apoi se \u00eentoarse \u015fi zise:<br \/>\n\u2013 S\u0103 ave\u0163i \u00eencredere \u00een mine!<br \/>\nRegina \u00eentinse bra\u0163ele \u015fi strig\u0103:<br \/>\n\u2013 Copii, v\u0103 mul\u0163umesc!<br \/>\nUrale nesf\u00e2r\u015fite. Oastea schilozilor a str\u0103b\u0103tut str\u0103zile Carol \u015fi L\u0103pu\u015fneanu \u00een c\u00e2ntece patriotice \u015fi s-a \u00eentors la spitale\u201c.<br \/>\nNu mai am spa\u0163iu s\u0103 m\u0103 ocup de Note zilnice ale lui Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu cu prezen\u0163a sa \u015fi \u00een Basarabia, \u00een preajma hot\u0103r\u00e2rii istorice de unire cu \u0163ara. \u015ei aici, pagini revelatoare, admirabil scrise.<br \/>\nPrintre at\u00e2tea alte documente publicate pentru prima oar\u0103, figureaz\u0103 \u015fi o Declara\u0163ie a Comitetului na\u0163ional al rom\u00e2nilor emigra\u0163i din Austro-Ungaria c\u0103tre prim-ministrul Marghiloman, declara\u0163ie tradus\u0103 \u00een francez\u0103 de N. Iorga \u015fi trimis\u0103 Lega\u0163iilor Fran\u0163ei, Angliei, Statelor Unite \u015fi Italiei, cu o adres\u0103 redactat\u0103 de Ion Ag\u00e2rbiceanu.<br \/>\nA\u015fadar, se re\u00eent\u00e2lneau, \u00eentr-un moment istoric capital, c\u00e2teva nume care str\u0103luciser\u0103 c\u00e2ndva \u00een paginile budapestane \u015fi sibiene ale revistei Luceaf\u0103rul.<\/p>\n<p>A\u015fa ni se relev\u0103 uneori zei\u0163a Clio, cea capricioas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Octavian C. T\u0103sl\u0103uanu, Din v\u00e2rtejul r\u0103zboiului \u2013 Sub flamurile na\u0163ionale, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Gelu Voican Voiculescu, Editura RAO, 2001 &nbsp; Am citit cu \u00eent\u00e2rziere acest important volum de note \u015fi documente din istoria r\u0103zboiului de re\u00eentregire a neamului, \u00een care se vorbe\u015fte pe larg (sute de proiecte, rapoarte, declara\u0163ii, comunicate) despre Corpul Voluntarilor ardeleni \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-filele-intregirii-neamului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Din filele \u00eentregirii neamului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13472,13471],"class_list":["post-22356","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-din-vartejul-razboiului","tag-octavian-c-taslauanu"],"views":1080,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22356"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22356\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}