{"id":22344,"date":"2015-02-12T11:33:04","date_gmt":"2015-02-12T09:33:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22344"},"modified":"2015-02-12T11:33:04","modified_gmt":"2015-02-12T09:33:04","slug":"teme-fundamentale-in-opera-lui-augustin-buzura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teme-fundamentale-in-opera-lui-augustin-buzura\/","title":{"rendered":"Teme fundamentale \u00een opera lui Augustin Buzura"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Viorica Gligor, <em>Fe\u0163ele adev\u00e3rului,<\/em> Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Indubitabil, Augustin Buzura este o mare con\u015ftiin\u0163\u0103, at\u00e2t literar\u0103, c\u00e2t \u015fi civic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cenainte de Decembrie 1989, romanele sale erau adev\u0103rate ilumin\u0103ri asupra condi\u0163iei noaste \u00eentr-un regim totalitar. Analiza psihologic\u0103 \u015fi chiar sociologic\u0103 \u00eentreprins\u0103 de autorul romanului Refugii era o de\u015fteptare din amor\u0163eala intelectual\u0103 \u00een care tr\u0103iam. Din acest motiv, cele \u015fase romane scrise \u00een perioada comunist\u0103 erau c\u0103utate \u015fi citite cu nesa\u0163. \u00cen acea perioad\u0103, Augustin Buzura era un reper. Dup\u0103 evenimentele din Decembrie 1989, cel care s-a luptat cu cenzorii comuni\u015fti pentru fiecare cuv\u00e2nt tip\u0103rit a \u00een\u0163eles c\u0103 a sosit momentul s\u0103 se implice plenar \u00een via\u0163a cultural\u0103. Din acest motiv, a acceptat s\u0103 conduc\u0103 Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, reu\u015find, cu greu, s\u0103 impun\u0103 cultura noastr\u0103 \u00een spa\u0163iul european \u015fi nu numai. Dar a venit un moment c\u00e2nd tot politruci comuni\u015fti l-au obligat s\u0103 renun\u0163e la proiectul cultural, pe care l-a patronat timp de mai bine de un deceniu. \u00cens\u0103 nu a abdicat nici \u00een acel moment \u015fi a pornit-o la un drum greu \u015fi plin de vicisitudini materiale pe cont propriu, reu\u015find s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 revista Cultura. Toat\u0103 aceast\u0103 sumar\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a vie\u0163ii unui creator ne relev\u0103 un fapt care nu mai are nevoie de prea multe comentarii. Augustin Buzura este un romancier de talie universal\u0103 \u015fi un om de o moralitate \u015fi o consecven\u0163\u0103 \u00een actul cultural cum rar se poate \u00eent\u00e2lni azi \u00een Europa Unit\u0103, pe care o clam\u0103m cu ardoare f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim prea multe despre ea. \u00cen tot acest timp, romancierul care \u015fi-a luat \u00een m\u00e2inile sale puternice destinul nu a abdicat de la menirea scriitorului. A publicat fresca Recviem pentru nebuni \u015fi bestii \u015fi tulbur\u0103torul roman Raport asupra singur\u0103t\u0103\u0163ii.<br \/>\nProfesoara Viorica Gligor a publicat la Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, \u00een colec\u0163ia Hermes, un itinerar monografic intitulat Fe\u0163ele adev\u0103rului. Dimensiunea moral\u0103 a romanelor lui Augustin Buzura. O carte care se adaug\u0103 celorlalte monografii dedicate autorului Fe\u0163elor t\u0103cerii \u2013 \u015fi i-am aminti pe Ion Simu\u0163 \u015fi Ruxandra Tudoreanu, cu Personajul dilematic la Augustin Buzura. Dincolo de caracterul u\u015for didactic al c\u0103r\u0163ii, \u00een cele 136 de pagini, Viorica Gligor radiografiaz\u0103 \u00eentreaga oper\u0103 romanesc\u0103 \u015fi jurnalistic\u0103 a lui Augustin Buzura. Volumul debuteaz\u0103 cu o amintire legat\u0103 de un interviu pe care autoarea l-a realizat cu marele romancier. Aici intervine decorul pur uman \u00een care Viorica Gligor l-a intervievat pe autorul romanului Absen\u0163ii. \u201e\u00cent\u00e2lnirea mult a\u015fteptat\u0103 a avut loc duminic\u0103, la ora 10. Cump\u0103rasem, pentru orice eventualitate, un superb crin imperial, de\u015fi nu \u015ftiam absolut nimic despre via\u0163a privat\u0103 a scriitorului. C\u00e2nd am sunat la u\u015fa apartamentului din strada Sp\u0103tarului, situat\u0103 undeva \u00een P-\u0163a Rosetti, mi-a deschis un b\u0103rbat \u00eempov\u0103rat parc\u0103 de o imens\u0103 oboseal\u0103 fiin\u0163ial\u0103, dar senin \u015fi z\u00e2mbitor\u201c. A fost o \u00eent\u00e2lnire \u015fi un dialog firesc, a\u015fa cum Augustin Buzura ne-a obi\u015fnuit \u00een to\u0163i ace\u015fti de ani c\u00e2nd a \u201edat\u201c Clujul pe Bucure\u015fti. Odat\u0103 trecut acest prag al interviului, Viorica Gligor analizeaz\u0103 pas cu pas opera romancierului, f\u0103c\u00e2nd apel la o bibliografie critic\u0103 bogat\u0103 \u015fi reu\u015find s\u0103 eviden\u0163ieze o linie, ca un fir ro\u015fu, care caracterizeaz\u0103 romanele lui Augustin Buzura, \u00eencep\u00e2nd de la debutul romanesc\u00a0 (Absen\u0163ii, publicat \u00een 1970) \u015fi p\u00e2n\u0103 la Drumul cenu\u015fii, ap\u0103rut \u00een 1988. Este vorba despre moartea psihic\u0103. Totodat\u0103, autoarea eviden\u0163iaz\u0103, mai ales \u00een romanele Refugii \u015fi Drumul cenu\u015fii, ambele f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un proiectat ciclu Zidul mor\u0163ii, maniera \u00een care este privit\u0103 femeia \u00een aceste dou\u0103 romane care au \u015fi personaje comune. Ioana Olaru, personajul central din Refugii, Victoria Opea, Sabin \u015fi Helgomar David. Femeia nu mai este obiectul geloziei masculine, ci, de\u015fi r\u0103nit\u0103 \u015fi agresat\u0103, ea se poate salva prin introspec\u0163ie.<br \/>\nSigur, tematica romanelor lui Augustin Buzura scrise p\u00e2n\u0103 \u00een Decembrie 1989 v\u0103dea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ale unui sistem concentra\u0163ionar, \u00eens\u0103 dincolo de a aceast\u0103 situare temporal\u0103, ele au un caracter de universalitate, pentru c\u0103 analiza psihologic\u0103 \u015fi profunzimea cu care era privit\u0103 realitatea pot fi valabile \u00een orice sistem, care pune mai presus tirania dec\u00e2t libertatea. Acest fapt se poate vedea \u015fi din Recviem pentru nebuni \u015fi bestii, carte publicat\u0103 \u00een 1999 \u015fi mult a\u015fteptat\u0103 de cititori. Acest roman este, \u00een fapt, un rechizitoriu la adresa unei societ\u0103\u0163i aflate \u00een deriv\u0103 at\u00e2t din punct de vedere uman, c\u00e2t \u015fi economic. Autoarea acestei monografii este de p\u0103rere c\u0103 romanul \u201eeste o carte \u00eenchinat\u0103 vie\u0163ii, adev\u0103rat\u0103 coexisten\u0163\u0103 a contrariilor, \u00eengem\u00e3nare tulbur\u0103toare a sublimului \u015fi demonicului. Este foarte adev\u0103rat c\u0103 Augustin Buzura este singurul romancier contemporan care a ridicat meseria de ziarist la nivel de simbol. M\u0103rturie stau personajele Matei Popa din Recviem pentru nebuni \u015fi bestii, Dan Toma din Fe\u0163ele t\u0103cerii \u015fi Adrian Coman din Drumul cenu\u015fii.<br \/>\nCel mai recent roman, Raport asupra singur\u0103t\u0103\u0163ii, publicat \u00een 2009, este, \u00een opinia Vioric\u0103i Gligor, unul cathartic, pentru c\u0103 \u201e\u00een centrul acestui roman este a\u015fezat\u0103 rela\u0163ia omului cu destinul \u015fi moartea. Discursul narativ dob\u00e2nde\u015fte suflu tragic, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t protagonistul (n.n., medicul Robert Cassian) \u00ee\u015fi problematizeaz\u0103 fragilitatea, caut\u0103 solu\u0163ii terapeutice \u00eempotriva singur\u0103t\u0103\u0163ii, a angoaselor \u015fi a e\u015fecurilor\u201c.<br \/>\nDincolo de romanele sale, Augustin Buzura este \u015fi un excelent editorialist, menire pe care \u015fi-a asumat-o din 1965 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Nimeni \u015fi nimic nu scap\u0103 de privirea lucid\u0103 a lui Buzura. Neiert\u0103tor cu prostia, ipocrizia, lichelismul, mizeria\u00a0 \u2013 tare care se \u00eent\u00e2lnesc din plin \u00een societatea noastr\u0103 de azi \u2013, editorialistul \u015fi directorul revistei Cultura a\u015faz\u0103 realitatea sub lupa lucidit\u0103\u0163ii, privind-o cu realism \u015fi cu precizia unui chirurg ce opereaz\u0103 pe inima bolnav\u0103 a unei \u0163\u0103ri ce este prins\u0103 \u00een chingile ruginite ale unor ho\u0163i \u015fi avizi de putere.<br \/>\nCartea Vioric\u0103i Gligor are o dubl\u0103 importan\u0163\u0103. Pe de o parte, este o contribu\u0163ie la interpretarea operei lui Augustin Buzura, iar pe de alt\u0103 parte, poate s\u0103 \u00eensemne un instrument de a te invita, dac\u0103 nu ai f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 acum, s\u0103 cobori \u00een universul romanesc, plin de sensuri \u015fi simboluri, al unuia dintre cei mai importan\u0163i autori ai literaturii europene de azi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Viorica Gligor, Fe\u0163ele adev\u00e3rului, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2014 Indubitabil, Augustin Buzura este o mare con\u015ftiin\u0163\u0103, at\u00e2t literar\u0103, c\u00e2t \u015fi civic\u0103. \u00cenainte de Decembrie 1989, romanele sale erau adev\u0103rate ilumin\u0103ri asupra condi\u0163iei noaste \u00eentr-un regim totalitar. Analiza psihologic\u0103 \u015fi chiar sociologic\u0103 \u00eentreprins\u0103 de autorul romanului Refugii era o de\u015fteptare din amor\u0163eala intelectual\u0103 \u00een care tr\u0103iam.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teme-fundamentale-in-opera-lui-augustin-buzura\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Teme fundamentale \u00een opera lui Augustin Buzura<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[217,13461,13462,13460],"class_list":["post-22344","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-augustin-buzura","tag-fetele-adevarului","tag-opera-lui-augustin-buzura","tag-viorica-gligor"],"views":3181,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22344","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22344"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22344\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22344"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22344"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22344"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}