{"id":22342,"date":"2015-02-12T11:30:46","date_gmt":"2015-02-12T09:30:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22342"},"modified":"2015-02-12T11:30:46","modified_gmt":"2015-02-12T09:30:46","slug":"o-babilonie-narativa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-babilonie-narativa\/","title":{"rendered":"O babilonie narativ\u00e3"},"content":{"rendered":"

Vianu Mure\u015fan, Nebunul lui Dumnezeu,<\/em> Editura Eikon, Cluj-Napoca, 408 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Care este cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 procedeu c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti s\u0103 purcezi la scrierea unui roman? Iei c\u00e2teva personaje, le construie\u015fti \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie con\u015ftiente de statutul de\u00a0 personaje, le creezi mai multe cadre de desf\u0103\u015furare (dac\u0103 zburzi din real \u00een imaginar, din trecut p\u00e2n\u0103 h\u0103t \u00een viitor \u015fi te mai opre\u015fti pu\u0163intel \u015fi \u00een oniric, e perfect); la asta mai adaugi c\u00e2teva elemente de teoria literaturii (intertextualitate, analiza triadei autor-personaj-cititor, ca autor te auto-textualizezi \u015fi \u00ee\u0163i promovezi cartea, intri \u00een dispute cu personajele, te tachinezi cu cititorul).<\/strong> <\/em>
\n\u00cen Nebunul lui Dumnezeu, Vianu Mure\u015fan folose\u015fte toate ingredientele acestei re\u0163ete postmoderne, dar, con\u015ftient probabil de suprasolicitarea procedeelor \u015fi de faptul c\u0103 elementul de noutate ar lipsi cu des\u0103v\u00e2r\u015fire dac\u0103 s-ar rezuma numai la preluarea formulei de construc\u0163ie, adaug\u0103 un amalgam de elemente menite s\u0103 \u00eenvioreze romanul (vom vedea c\u00e2t a reprezentat acest lucru re\u00eemprosp\u0103tare \u015fi c\u00e2t ghiveci tematic).
\nA\u015fadar, ce avem \u00een plus: ideea de sorginte cre\u015ftin\u0103 a crea\u0163iei prin numire, respectiv a verbului creator, simboluri p\u0103g\u00e2ne (tauri, satiri) reprezent\u00e2nd un soi de complex de castrare \u015fi \u00een acela\u015fi timp de postulare a b\u0103rb\u0103\u0163iei, personaje care pornesc de-a dreptul o lupt\u0103 \u00eempotriva creatorului lor pentru dob\u00e2ndirea autonomiei.
\nMetafora lumii ca o tabl\u0103 de \u015fah, unde Dumnezeu este instan\u0163a suprem\u0103, juc\u0103torul cel mai iscusit (la nivel macro), c\u0103ci la nivel micro autorul este juc\u0103torul, iar tabla pe care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 el jocul este chiar textul, personajele fiind pionii. La toate acestea se mai adaug\u0103 \u015fi imposibilitatea stabilirii grani\u0163ei dintre realitate \u015fi imagina\u0163ie.
\nMulte sunt elementele noi, dintre cele mai variate, uneori incompatibile unele cu altele, fapt care duce la o multiplicare a mizelor romanului. Tezele principale sunt reprezentate de ideea, bine\u00een\u0163eles postmodern\u0103, c\u0103 un roman n-are nici sf\u00e2r\u015fit, nici \u00eenceput, c\u0103 el se creeaz\u0103 \u015fi se recreeaz\u0103 pe m\u0103sura fiec\u0103rei citiri \u015fi recitiri (implicit a interpret\u0103rii din diferite perspective) \u015fi c\u0103 fiecare tablou al romanului poate fi multiplicat la nesf\u00e2r\u015fit, d\u00e2nd na\u015ftere la noi romane.
\nO alt\u0103 miz\u0103 este demonstrarea leg\u0103turii indivizibile dintre autor-personaj-cititor, care joac\u0103, fiecare, pe l\u00e2ng\u0103 rolul atribuit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u015fi celelalte dou\u0103 roluri (adic\u0103 autorul este \u015fi personaj, \u015fi cititor, acesta din urm\u0103 poate fi la r\u00e2ndul s\u0103u \u015fi creator, \u015fi juc\u0103tor pe tabla de \u015fah, iar personajul poate fi \u015fi autor, \u015fi lector).
\n\u00cenainte s\u0103 trecem la desc\u00e2lcirea planurilor narative, se cuvine s\u0103 ne oprim \u015fi asupra elementului formal, un prim capitol nenumerotat care \u0163ine oarecum loc de prefa\u0163\u0103 (Preludiu, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 \u00eenv\u0103luitor) \u015fi care explic\u0103 \u00een mare cam ce-\u015fi propune autorul s\u0103 demonstreze, apoi, ca \u00eentr-o pies\u0103 de teatru sunt prezentate personajele, cu men\u0163iunea c\u0103 doar c\u00e2teva sunt amintite \u015fi c\u0103 multe dintre ele \u00eenc\u0103 nu-i sunt cunoscute (fapt menit s\u0103 sublinieze imprevizibilitatea actului creator).
\n\u00centre potopul verbal <\/strong>
\n\u015fi babilonia tematic\u0103<\/strong>
\nUrmeaz\u0103 14 capitole \u00een care autorul se asigur\u0103 c\u0103 o s\u0103 depunem o munc\u0103 de Sisif \u00een \u00eencercarea de a urm\u0103ri textul care \u00ee\u0163i d\u0103 efectiv sentimentul c\u0103 asi\u015fti la un soi de potop verbal. Cu majuscule sunt onorate doar numele proprii (mai degrab\u0103 o tehnic\u0103 subversiv\u0103 a autorului de\u00a0 a le da personajelor impresia c\u0103 sunt reale), nu exist\u0103 semne care s\u0103 marcheze dialogul, ca \u015fi cum autorul a scris aceast\u0103 carte sub influen\u0163a unei puteri superioare, pe ner\u0103suflate aproape.
\n\u00cen ce prive\u015fte planurile narative, o adev\u0103rat\u0103 babilonie. Singurul lucru de care nu ne putem \u00eendoi este caracterul fictiv postulat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii: \u201eToate instan\u0163ele acestui roman sunt fictive, inclusiv autorul. Dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla ca vreun personaj s\u0103 apar\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi pe strad\u0103, s\u0103 v\u0103 sune la telefon sau s\u0103 v\u0103 scrie un e-mail nu v\u0103 alarma\u0163i, asta nu dovede\u015fte c\u0103, uneori, cuv\u00e2ntul se face trup. Eventual c\u0103 sunte\u0163i deja \u00een carte al\u0103turi de el, adic\u0103 acolo unde v\u0103 e locul\u201c.
\nRomanul debuteaz\u0103 cu bunicu\u0163a care creeaz\u0103 lumea din jurul ei prin numire. A\u015fa se na\u015fte Doina, dintr-o p\u0103pu\u015f\u0103 de p\u00e2nz\u0103 pe care o lucreaz\u0103 bunica \u015fi \u00eei pune nume Doina, as simple as that. Aceasta se \u00eemprietene\u015fte cu Carina, ambele filoloage \u00een Cluj, au parte de o studen\u0163ie tipic\u0103, locuiesc \u00een Ha\u015fdeu, fac plimb\u0103ri pe Cet\u0103\u0163uie \u015fi prin parc, se \u00eemprietenesc cu Alio\u015fa sau, cum \u00eel nume\u015fte Doina (urm\u00e2nd ca acesta s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 numele), Sfin\u0163i\u015forul; de fapt, n-o s\u0103 afl\u0103m niciodat\u0103 care este numele lui adev\u0103rat sau dac\u0103 are vreunul; poate Doina l-a creat prin numire, iar acesta exist\u0103 doar \u00een imagina\u0163ia ei. P\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eennebuneasc\u0103 Sfin\u0163i\u015forul, povestea lor este destul de plictisitoare, relatat\u0103 \u00eentr-un mod pueril. Dup\u0103 ce acesta o ia razna \u015fi \u00eencepe s\u0103 piard\u0103 darul vorbirii articulate (apropiindu-se \u00een felul acesta vorbirea primordial\u0103, cea divin\u0103), lucrurile \u00eencep s\u0103 fie ceva mai interesante.
\nCarina, cu a sa via\u0163\u0103 amoroas\u0103, o cam pune \u00een umbr\u0103 pe Doina, dezvolt\u00e2nd un soi de feti\u015f pentru profesorii universitari, mai precis pentru profesorul de ebraic\u0103, David, care le ini\u0163iaz\u0103 \u00een studiul kabalei. Apoi \u00eencepe o rela\u0163ie cu renumitul profesor de psihologie \u015etefan Cantor.
\nCantor este unul dintre personajele romanului care lupt\u0103 cel mai fervent pentru a convinge lumea din jur de conven\u0163ia literar\u0103 din care fac parte cu to\u0163ii. Tot pe frontul din Cluj (c\u0103ci exist\u0103 o suit\u0103 de personaje \u015fi la Baia Mare) avem cuplul Amira-Antim, ea o student\u0103 la Arte Plastice, cu un trecut zbuciumat, fiin\u0163\u0103 aproape himeric\u0103, aproximativ de aceea\u015fi consisten\u0163\u0103 cu fumul \u0163ig\u0103rilor care-i \u0163in loc de aer, el \u2013 un anticar blajin, care-\u015fi petrece toat\u0103 ziua citind sau c\u0103ut\u00e2nd c\u0103r\u0163i.
\n\u00cen Baia Mare, ac\u0163iunea se concentreaz\u0103 asupra unui soi de cerc literar care se coaguleaz\u0103 \u00een jurul lui Alexandru Deac, un muncitor \u00een min\u0103 plin de sensibilitate, care, \u00een timpul liber, c\u00e2nd nu bea de usuc\u0103, scrie poezii \u015fi proz\u0103, chiar \u00eencepe lucrul la un roman, care se nume\u015fte (din pur\u0103 coinciden\u0163\u0103, bine\u00een\u0163eles) Nebunul lui Dumnezeu\u2026
\nInteresant este c\u0103 \u00eentr-un fel sau altul toate personajele sunt legate \u00eentre ele (normal, vor zice ele, doar avem acela\u015fi tat\u0103, suntem fra\u0163i \u00eentru crea\u0163ie). Alexandru moare \u00een min\u0103 l\u0103s\u00e2nd neterminat romanul, Antim, \u00een ve\u015fnica lui c\u0103utare de c\u0103r\u0163i, ajunge \u00een posesia manuscrisului \u015fi ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de celelalte persoanje \u015fi de faptul c\u0103 el se afl\u0103 \u00een interiorul unei conven\u0163ii pe care nu poate s-o dep\u0103\u015feasc\u0103. S\u0103 fie el nebunul?
\nAmira, devastat\u0103 de moartea lui, ajunge ca o nebun\u0103 veritabil\u0103 la psiholog, care e nimeni altul dec\u00e2t Cantor. Dup\u0103 ce afl\u0103 de la Amira despre manuscrisul lui Alexandru, profesorul este tot mai hot\u0103r\u00e2t s\u0103 rup\u0103 conven\u0163ia, s\u0103 se lupte cu autorul, vrea s\u0103 fie suveran asupra propriilor g\u00e2nduri \u015fi ac\u0163iuni. S\u0103 nu te supui conven\u0163iilor, curat act de nebunie! Dorind s\u0103 ia o pauz\u0103 de la toat\u0103 aiureala aceasta, Cantor o ia pe Carina \u015fi merg \u00eentr-o excursie la Budapesta, Viena, Praga, iar \u00een cea din urm\u0103 capital\u0103 asist\u0103 la o pies\u0103 de teatru unde, ca s\u0103 vezi \u00eent\u00e2mplare!, personajele sunt tocmai personajele din cartea pe care o recenz\u0103m acum, cu tot cu autor.
\nN-o s\u0103 ne pronun\u0163\u0103m categoric acum; vom spune doar c\u0103 e, fire\u015fte, un lucru pozitiv ca un roman s\u0103 te fac\u0103 s\u0103-\u0163i interoghezi propriul statut (entitate real\u0103 sau fic\u0163ional\u0103). Totu\u015fi, faptul \u00een sine nu salveaz\u0103 romanul de la ghiveciul tematic care, cu tot \u015fuvoiul de elemente alambicate, contradictorii, \u00ee\u0163i epuizeaz\u0103 capacit\u0103\u0163ile de interpretare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vianu Mure\u015fan, Nebunul lui Dumnezeu, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 408 p. Care este cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 procedeu c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti s\u0103 purcezi la scrierea unui roman? Iei c\u00e2teva personaje, le construie\u015fti \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie con\u015ftiente de statutul de\u00a0 personaje, le creezi mai multe cadre de desf\u0103\u015furare (dac\u0103 zburzi din real \u00een imaginar,… Cite\u0219te mai mult »O babilonie narativ\u00e3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[13458,13459,13457],"class_list":["post-22342","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-nebunul-lui-dumnezeu","tag-potopul-verbal-si-babilonia-tematica","tag-vianu-muresan"],"views":2984,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22342","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22342"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22342\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}