{"id":22334,"date":"2015-02-12T11:19:16","date_gmt":"2015-02-12T09:19:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22334"},"modified":"2015-02-12T11:19:16","modified_gmt":"2015-02-12T09:19:16","slug":"memoriile-unui-diplomat-de-elita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memoriile-unui-diplomat-de-elita\/","title":{"rendered":"Memoriile unui diplomat de elit\u0103"},"content":{"rendered":"

Voi spune de la \u00eenceput c\u0103 am a\u015fteptat cu o ner\u0103bdare emo\u0163ionat\u0103 lectura \u201ememoriilor diplomatice \u015fi nu numai\u201c, publicate \u00een 2014 de Stelian Oancea la Editura Junimea, sub titlul foarte incitant, ca de roman poli\u0163ist, Cheia r\u0103m\u00e2ne la Paris!<\/strong> <\/em><\/p>\n

C\u0103ci\u00a0 o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103 a vie\u0163ii mele a f\u0103cut ca pa\u015fii s\u0103 mi se intersecteze cu ai ata\u015fatului cultural de atunci al Ambasadei Rom\u00e2niei, c\u00e2nd am fost numit pe un post de asistent asociat la Universitatea Paris 3 \u2013 Sorbonne Nouvelle (1973-1976), \u00eenfiin\u0163at \u015fi prin eforturile t\u00e2n\u0103rului diplomat. Fiind obligat de profilul postului meu ce prevedea, pe l\u00e2ng\u0103 cursuri de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u015fi prelegeri dedicate literaturii, istoriei \u015fi civiliza\u0163iei noastre, a trebuit s\u0103 fac apel la materialele documentare aflate \u00een biblioteca Ambasadei \u015fi la filmele documentare existente \u00een arhiva ei. Am cunoscut atunci un om cu care am sim\u0163it din primul moment c\u0103 voi comunica foarte bine. A\u015f \u00eensuma \u00een cuv\u00e2ntul \u201eomenie\u201c tr\u0103s\u0103tura fundamental\u0103 ce mi s-a transmis de la prima \u00eent\u00e2lnire: o mare deschidere spiritual\u0103, atitudini de o urbanitate \u015fi o elegan\u0163\u0103 exemplare, o frumoas\u0103 modestie \u015fi simplitate, angajare pasionat\u0103 \u00een construc\u0163ia unor solide rela\u0163ii dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u015fi culturi. Fizician de forma\u0163ie, era \u015fi un poet \u00eenzestrat, lucrase \u00een cabinetul lui George Macovescu pe c\u00e2nd acesta era ministru adjunct de Externe (era \u015fi profesor universitar, scriitor, urma s\u0103 fie ales\u00a0 \u015fi\u00a0 pre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor), deci aveam un teren comun, pe care puteam intra \u00eentr-un dialog firesc. Am aflat mai apoi, ca toat\u0103 lumea, nu f\u0103r\u0103 surprindere, c\u0103 ar fi fost implicat \u00een ceea ce s-a numit \u00een anii urm\u0103tori fenomenul \u201emedita\u0163ia transcendental\u0103\u201c, promovat pe c\u0103i oculte, dar apoi condamnat la nivel \u00eenalt de partid \u015fi sold\u00e2ndu-se cu represalii la adresa multor intelectuali rom\u00e2ni de frunte, o victim\u0103 fiind chiar Stelian Oancea, dat afar\u0103 (\u00een 1982) de la Ministerul de Externe, unde avea s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 abia dup\u0103 Revolu\u0163ie.
\nTocmai acest \u201eaccident\u201c biografic a fost, de fapt, declan\u015fatorul rememor\u0103rii unei \u00eentregi cariere: ajuns la anii retragerii din activitatea diplomatic\u0103, autorul memoriilor \u0163ine s\u0103-\u015fi apere demnitatea \u015fi onoarea, dup\u0103 ce destul\u0103 vreme i se lipise eticheta de agent al Securit\u0103\u0163ii, pornind tocmai de la momentul \u00een care Nicolae Stoian, promotorul \u201emedita\u0163iei\u201c cu pricina se adresase (\u00een 1977) Ambasadei pariziene, propun\u00e2nd promovarea \u201emi\u015fc\u0103rii\u201c sale \u00een \u0163ar\u0103. Or, Stelian Oancea dovede\u015fte acum cu acte clare \u00een sprijin, incontestabile, reproduse ca atare, c\u0103 \u00een ce-l prive\u015fte toat\u0103 povestea a fost, \u00een fond, o ac\u0163iune de represalii \u00een urma unor refuzuri de \u201ecolaborare\u201c f\u0103cute \u00een timp de c\u0103tre acele \u201eorgane\u201c \u015fi un paravan men\u0163inut ani de-a r\u00e2ndul pentru a acoperi ni\u015fte destul de \u201eur\u00e2te fapte\u201c \u2013 ca s\u0103 folosesc expresia unui poet. E ref\u0103cut, astfel, parcursul \u00eentortocheat al acestor ac\u0163iuni menite s\u0103 compromit\u0103 un om integru, cu ecouri falsificate prelungite \u015fi \u00een cercet\u0103rile f\u0103cute dup\u0103 1990 privind \u201esecta subversiv\u0103\u201c, pe care autorul memoriilor le amendeaz\u0103 pe deplin conving\u0103tor. \u00cens\u0103 reperul ce organizeaz\u0103 \u201enara\u0163iunea\u201c celor dou\u0103 masive volume adun\u0103 inevitabil \u00een jurul s\u0103u un num\u0103r de fapte \u015fi st\u0103ri de lucruri consemnate \u015fi analizate cu mare aten\u0163ie (\u015fi expresivitate), dezv\u0103luind procesul de grav\u0103 alterare a unui mediu diplomatic ce reu\u015fise, \u00een linii mari, \u00een ciuda \u201eintemperiilor\u201c, s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 un profil c\u00e2t de c\u00e2t demn, de organism angajat \u00een serviciul interesului na\u0163ional. Or, mai ales \u00een ultimii ani ai dictaturii ceau\u015fiste, aceast\u0103 lume fusese progresiv infiltrat\u0103 de \u201eservicii\u201c, ce ajunseser\u0103 s\u0103 domine chiar aparatul de partid, prin oameni adesea angaja\u0163i \u00een afaceri dintre cele mai dubioase, \u00eenc\u00e2t evocarea, prin contrast, a unui ambasador precum Corneliu M\u0103nescu, poate m\u0103sura distan\u0163a dintre diploma\u0163ia de carier\u0103 \u015fi cea pe care \u00eencercau s-o deturneze, din culise suspecte, cei de \u201edincolo\u201c.
\nDespre mizele c\u0103r\u0163ii sale, autorul spune urm\u0103toarele: \u201eVoi vorbi \u2013 a\u015fadar \u2013 despre mine, despre credin\u0163e \u015fi c\u0103ut\u0103ri, despre convingeri, ezit\u0103ri \u015fi op\u0163iuni, despre devenirea mea ca diplomat. \u015ei, inevitabil, despre lumea \u00een care m-am format ca om \u015fi \u00een care am tr\u0103it, lume de care, adesea, a trebuit s\u0103 m\u0103 ap\u0103r\u201c. \u015ei e o promisiune \u0163inut\u0103. Se pot g\u0103si, astfel, \u00een primele secven\u0163e, amintiri din copil\u0103ria \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre \u201emahalaua\u201c bucure\u015ftean\u0103 \u015fi satul din B\u0103r\u0103gan al bunicilor, sunt urm\u0103rite c\u00e2teva momente revelatoare din forma\u0163ia intelectual\u0103 a t\u00e2n\u0103rului ce-\u015fi \u00eencheia studiile universitare ca fizician, angajarea la\u00a0 Ministerul Afacerilor Externe \u00een toamna anului 1964, cu un stagiu \u00een cabinetul minsitrului ajunct de Externe, cu program \u00eemp\u0103r\u0163it cu ore la Politehnic\u0103, \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii \u00een afara \u0163\u0103rii, prin numirea ca ata\u015fat cultural la Paris. C\u00e2teva dintre ini\u0163iativele sale \u00eemi erau cunoscute (am participat, de pild\u0103, la colocviul Eminescu dup\u0103 Eminescu organizat la Sorbona \u00een 1975), altele le aflu \u00een detaliu acum \u2013 de la preocup\u0103rile pentru bursierii rom\u00e2ni, lectoratele de Rom\u00e2n\u0103 din Fran\u0163a, \u00eenmul\u0163ite \u00een timpul stagiului s\u0103u de vreo opt ani \u2013 \u015fi mai ales activitatea care-l pasiona \u00een mod particular, aceea a analizei situa\u0163iei politice din Fran\u0163a \u015fi din lume, comunicat\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Nu e nimic emfatic \u015fi g\u0103unos retoric \u00een aceste evoc\u0103ri, \u201einventarul\u201c, cu intercal\u0103ri de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri semnificative pentru rela\u0163iile umane \u015fi de serviciu al memorialistului, evoc\u0103ri ale descoperirii \u015fi redescoperirii marelui ora\u015f, \u2013 totul creionat cu\u00a0 naturale\u0163e, simplitate \u015fi cu o pasiune a angaj\u0103rii oneste \u015fi constructive \u00een fiecare ac\u0163iune. Iar rezultatele se v\u0103d de la sine. Printre paginile cele mai ata\u015fante se num\u0103r\u0103, cum spuneam, cele dedicate \u201eambasadoratului\u201c lui Corneliu M\u0103nescu, demnitar de prestigiu, cu o deschidere de spirit ce contrazicea multe dintre mentalit\u0103\u0163ile \u201ediplomatice\u201c ale momentului, de care Stelian Oancea s-a sim\u0163it foarte apropiat. (Va nota apoi treptata infilitrare a Ambasadei cu oameni ai Direc\u0163iei de Informa\u0163ii Externe, mai ales dub ministeriatul lui \u015etefan Andrei)… Se citesc cu pl\u0103cere \u015fi cu folos \u015fi frumoasele evoc\u0103ri ale Parisului \u015fi Fran\u0163ei acelor ani de \u00eensemnate revela\u0163ii culturale, f\u0103r\u0103 ca impresia ca de \u201eghid turistic\u201c s\u0103 uniformizeze vreo clip\u0103 percep\u0163ia. Frumoase amintiri comunic\u0103 autorul, de pild\u0103, despre marea pictori\u0163\u0103 Magdalena R\u0103dulescu, care tr\u0103ia foarte modest \u00eentr-un hotel din apropierea Ambasadei. Am cunoscut-o \u015fi eu, am \u00eenregistrat \u015fi un dialog cu d-sa, i-am admirat tablourile \u00een\u015firate peste tot \u00een modesta odaie de la un etaj \u00eenalt, f\u0103r\u0103 ascensor, \u00een care tr\u0103ia. Excelente \u00een expresivitatea lor sunt r\u00e2ndurile care evoc\u0103 \u00eent\u00e2nirile cu excentricul genial Salvador Dali \u015fi cu opera lui. De re\u0163inut, de asemenea, nara\u0163iunea \u201eie\u015firii\u201c \u00een\u00a0 Liban, dup\u0103 \u00eencheierea experien\u0163ei franceze, cu momente de-a dreptul palpitante, dar \u2013 ca \u00een \u00eentregul memoriilor \u2013 \u015fi cu foarte fine analize de autentic expert \u00een politica interna\u0163ional\u0103 a situa\u0163iilor tensionate \u015fi foarte complexe din acea tulburat\u0103 regiune a lumii. \u015ei, ca un soi de fir ro\u015fu mereu tensionat, de-a lungul c\u0103r\u0163ii, amintirea ap\u0103s\u0103toare a implic\u0103rii \u00een \u201eafacerea medita\u0163iei transcendentale\u201c, devenit\u0103 obsedant\u0103 \u015fi cer\u00e2nd imperios o eliberare, pentru reg\u0103sirea armoniei de sine.
\nUn aer de autenticitate au \u015fi momentele din carte ce se refer\u0103 la concedierea din Ministerul Afacerilor Externe \u015fi trecerea lui \u00een domeniul Minelor, cu foarte percutante surprinderi de momente din via\u0163a minerilor \u015fi a lumii din jur, pentru ca \u2013 \u00een cuprinsul volumului al doilea s\u0103 reg\u0103sim atmosfera febril\u0103 din anii \u201990, c\u00e2nd se repunea \u00een drepturi\u00a0 diploma\u0163ia cultural\u0103 dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist. \u201eVechea idee a monopolului securi\u015ftilor\u201c asupra sentimentului patriotic \u00eel \u201e\u00eennebune\u015fte\u201c \u00een continuare pe memorialistul care, abia la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 decembrie 1989, va reu\u015fi, cu greu, s\u0103 scape de co\u015fmarul \u00eenvinuirilor nedrepte ab\u0103tute asupra sa. \u00cens\u0103 cele mai multe pagini sunt dedicate, desigur, foarte bogatei cariere de ambasador \u00een \u0163\u0103ri precum Argentina, Uruguay \u015fi Paraguay, apoi, de dou\u0103 ori, \u00een Spania, c\u00e2nd Stelian Oancea face proba acelora\u015fi eminente calit\u0103\u0163i de diplomat, ce reies din tot ceea ce poveste\u015fte despre evenimentele care i-au marcat acei ani. Prin intermediul s\u0103u, facem cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu multe aspecte legate de via\u0163a politic\u0103, cultural\u0103, spiritual\u0103 a \u0163\u0103rilor respective, de felul cum diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencerca s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria \u00een \u00eemprejur\u0103ri nu \u00eentotdeauna favorabile. Contacte diplomatice multiple, analize din nou extrem de lucide \u015fi nuan\u0163ate ale contextelor geopolitice \u015fi de rela\u0163ii bilaterale, situa\u0163ii dintre cele mai delicate precum cea a raporturilor cu Ungaria \u015fi politica ei mai mult sau mai pu\u0163in camuflat revizionist\u0103, propuneri promi\u0163\u0103toare pentru implicarea fertil\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een politica interna\u0163ional\u0103 a momentului, dar \u015fi \u00een via\u0163a cultural\u0103 european\u0103,\u00a0 \u00eent\u00e2lniri cu comunit\u0103\u0163ile tot mai numeroase din diaspora rom\u00e2neasc\u0103… \u2013 toate dau seama despre prezen\u0163a catalitic\u0103 \u00een mediile umane prin care a trecut, a unui purt\u0103tor de mesaj rom\u00e2nesc credibil \u015fi vrednic de respect, reponsabil \u015fi profund ata\u015fat valorilor etice ale meseriei sale. Cuv\u00e2ntul \u201epatriotism\u201c, din nefericire a\u015fa de mult devalorizat ast\u0103zi, e de folosit \u00een cazul acestui om de bine, \u00eenzestrat cu o minte luminoas\u0103 \u015fi ad\u00e2nc scrut\u0103toare, pentru care misiunea na\u0163ional\u0103 a contat \u00eenainte de orice altceva. Dar e \u00een \u201ejoc\u201c \u015fi scriitorul Stelian Oancea, care, privind \u00een \u201eoglinda retrovizoare, o face cu talent, cu un lirism re\u0163inut, cu o sobrietate remarcabil\u0103, ce impune respect. Cititorii vor fi \u00eenc\u00e2nta\u0163i s\u0103 constate aproape la fiecare pagin\u0103 \u015fi talentul de \u201epeisagist\u201c, bun\u0103oar\u0103 \u00een frumoasele pagini \u00een care scrie despre vizita \u00een \u0162ara de Foc, la \u201ecap\u0103tul lumii\u201c care-l obseda \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie,\u00a0 despre at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea c\u0103l\u0103torii prin geografii apropiate ori mai de departe, cu monumente, muzee, oameni \u015fi locuri prinse \u00een imagini ce se re\u0163in; dar \u015fi \u00eenzestr\u0103rile de povestitor inspirat al multor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tr\u0103ite.
\nCheia r\u0103m\u00e2ne la Paris! este, cred, o carte care trebuia scris\u0103, foarte util\u0103, fiindc\u0103 ofer\u0103 un document emblematic \u00een multe privin\u0163e pentru un om \u00eensufle\u0163it de spirit democratic, cu convingeri umaniste, ca \u015fi pentru lumea prin care am trecut \u015fi mai trecem, imaginea unei personalit\u0103\u0163i exemplare a diploma\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti aflate sub vremi, dar str\u0103duindu-se \u015fi s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103, pe c\u00e2t posibil, vremurile.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Voi spune de la \u00eenceput c\u0103 am a\u015fteptat cu o ner\u0103bdare emo\u0163ionat\u0103 lectura \u201ememoriilor diplomatice \u015fi nu numai\u201c, publicate \u00een 2014 de Stelian Oancea la Editura Junimea, sub titlul foarte incitant, ca de roman poli\u0163ist, Cheia r\u0103m\u00e2ne la Paris! C\u0103ci\u00a0 o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103 a vie\u0163ii mele a f\u0103cut ca pa\u015fii s\u0103 mi se intersecteze cu… Cite\u0219te mai mult »Memoriile unui diplomat de elit\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13451,13450],"class_list":["post-22334","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cheia-ramane-la-paris","tag-stelian-oancea"],"views":1642,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22334\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}