{"id":22332,"date":"2015-02-12T11:17:20","date_gmt":"2015-02-12T09:17:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22332"},"modified":"2015-02-12T11:17:20","modified_gmt":"2015-02-12T09:17:20","slug":"agitprop-romanesc-1945-1958","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/agitprop-romanesc-1945-1958\/","title":{"rendered":"Agitprop rom\u00e2nesc: 1945-1958"},"content":{"rendered":"

Oana Ilie, Propaganda politic\u0103: tipologii \u015fi arii de manifestare (1945-1958)<\/em>, Editura Cetatea de Scaun, T\u00e2rgovi\u015fte, 2014, 372 pp.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Propaganda constituie un fenomen \u015fi un proces comun \u00een spa\u0163iul public, indiferent de regim, avertizeaz\u0103 la \u00eenceputul volumului Oana Ilie, cercet\u0103tor \u00een cadrul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei. Aplic\u00e2nd aceast\u0103 axiom\u0103, i-a fost mult mai u\u015for autoarei s\u0103 trateze tematica \u015fi perioada (1944-1958) cu instrumente netede, lipsite de patetism. A ajutat-o, probabil, un citat apar\u0163in\u00e2ndu-i lui Iosif Chi\u015finevschi, responsabilul cu forjarea limbii de lemn \u00een P.C.R. Reiese, din respectiva cuv\u00e2ntare, c\u0103 misiunea fundamental\u0103 a aparatului de manipulare a maselor consta \u00een \u201epropov\u0103duirea istoriei Partidului Bol\u015fevic\u201c (p. 22). Ca atare, ar fi cazul s\u0103 ne g\u00e2ndim la mul\u0163imea consecin\u0163elor pe care le-a generat acest parazit \u00een educarea civic\u0103.
\n\u00cen mare m\u0103sur\u0103, lucrurile fiind tran\u015fate astfel, se impune observa\u0163ia c\u0103 \u201epropaganda\u201c nu admitea pluralismul, confund\u00e2ndu-se cu \u00eensu\u015fi Partidul unic. Numai c\u0103 acesta nu-\u015fi conserva iner\u0163ia, dovedindu-\u015fi de at\u00e2tea ori instabilitatea la contactul cu realitatea pe care \u00eencerca s\u0103 o trucheze. \u00cen plus, ar fi de g\u00e2ndit dac\u0103 nu cumva, pentru Comitetul Central, conta mecanismul de producere \u015fi de ascundere a sensului, iar nu efectele cuantificabile \u00een con\u015ftiin\u0163a omului cu o cultur\u0103 medie sau \u00een mentalitatea rural\u0103, dup\u0103 cum reiese dintr-un congres al propagandi\u015ftilor din ianuarie 1945. Probabil c\u0103 agitatorii nu doreau s\u0103 adapteze poncifele, miz\u00e2nd pe for\u0163a subliminal\u0103 de atrac\u0163ie a poncifelor: \u201eModul de selec\u0163ie al celor ce f\u0103ceau propagand\u0103 la sate era deficitar, nefiind ale\u015fi oameni care aveau r\u0103d\u0103cini sau leg\u0103turi cu via\u0163a la sat. La acestea se adaug\u0103 \u015fi tradi\u0163ionalismul omului de la \u0163ar\u0103, care, de\u015fi venea la manifesta\u0163iile organizate de comuni\u015fti \u015fi de organiza\u0163iile satelit, o f\u00e3cea pentru partea artistic\u0103 (\u015fez\u0103tori, hore, piese de teatru)\u201c (pp. 322-323). S-ar spune c\u0103 inten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor de a insufla spiritul partinic nu a rodit, dat fiind c\u0103 interesele imediate ale agricultorilor constau \u00een a-\u015fi \u00eengriji terenurile \u015fi a-\u015fi g\u0103si momente de relaxare dup\u0103 epuizarea fizic\u0103. Oricum, mediul rural \u00ee\u015fi \u00eentrerupea ciclul doar duminicile \u015fi de s\u0103rb\u0103tori. S-ar putea, sper s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, ca \u00eentre propagand\u0103 \u015fi politica Partidului-Stat s\u0103 existe semnul egalit\u0103\u0163ii. Cel pu\u0163in a\u015fa ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 credem structurarea materialului. De asemenea, este revelatoare o sintez\u0103 prezentat\u0103 de Iosif Chi\u015finevschi \u00een 1947 (studiat\u0103 de Oana Ilie \u00een cadrul Arhivelor Na\u0163ionale Istorice Centrale), despre obiectul \u015fi misiunea Sec\u0163iei Educa\u0163ie Politic\u0103 a C.C. al P.C.R., care avea \u00een vedere: \u201epropaganda scris\u0103 \u015fi oral\u0103, adic\u0103 presa, \u015fcoala de partid, agita\u0163ia de mas\u0103, munca de \u00eendrumare, munca artistic\u0103 \u015fi cultural\u0103\u201c (p. 89).
\nFormarea opiniei
\nBinevenita sintez\u0103 a Oanei Ilie, bazat\u0103 pe studierea unei re\u0163ele ample de fonduri ale Arhivelor Na\u0163ionale Istorice Centrale, propune o viziune larg\u0103 a asupra subiectului, ajung\u00e2nd s\u0103 constate, prin segmentarea materialului, c\u0103 orice activitate dirijat\u0103 de P.C.R.\/ P.M.R. contrazicea realitatea obiectiv\u0103 \u015fi \u00eei contraria pe cet\u0103\u0163eni. Cartea ilustreaz\u0103, \u00eentr-un spirit degajat, modalit\u0103\u0163ile de construire \u015fi de impunere a opiniei publice \u00een Rom\u00e2nia de la 23 August 1944 p\u00e2n\u0103 la retragerea trupelor sovietice din \u0163ar\u0103 (1958). Dac\u0103 ast\u0103zi, \u00een statele UE, se pune suprapre\u0163 pe cursurile de preg\u0103tire a trainer-ilor, a coach-ilor \u015fi a formatorilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul politic din anii 1950 \u015fi dup\u0103 aceea era o procedur\u0103 de preluare neasimilat\u0103 a unor formul\u0103ri agitatorice, lipsite de concrete\u0163e: \u201ePurt\u00e2nd nume pompoase, dispun\u00e2nd fiecare de materiale auxiliare \u015fi de cadre didactice, mai mult sau mai pu\u0163in preg\u0103tite, \u015fcolile de cadre n-au reprezentat altceva dec\u00e2t o irosire de timp \u015fi fonduri. La sf\u00e2r\u015fitul studiilor, absolventul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de partid nu era nici mai inteligent, nici mai cult, ci \u00eendoctrinat cu o serie de fic\u0163iuni care mistificau realitatea \u015fi posesor al unui limbaj de lemn\u201c (p. 137). Aici \u00eent\u00e2lnim un punct util \u00een cercet\u0103ri viitoare: ideologia ca parte integrant\u0103 a literaturii dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Poate c\u0103 aceast\u0103 apropiere va explica \u015fi mai u\u015for caracterul organicist al apari\u0163iei romanului politic dup\u0103 1965.
\nUn alt merit foarte important al c\u0103r\u0163ii este c\u0103, printr-un efort tenace, Oana Ilie a propus o imagine a principalelor strategii de formare a partizanatului ideologic. Simplific\u00e2nd, s-ar spune c\u0103 \u00een prim-plan se situa minciuna (cu variantele acesteia: caricaturizarea, def\u0103imarea sau hiperbolizarea), nicidecum dorin\u0163a de a modifica percep\u0163ia oamenilor asupra vie\u0163ii cotidiene. De multe ori a\u015fa-zisa zugr\u0103vire a realit\u0103\u0163ii pendula \u00eentre obiectivitate \u015fi fic\u0163iune, schimb\u00e2nd polii ori de c\u00e2te ori peisajul necesita un machiaj. Totu\u015fi, gazet\u0103ria \u2013 situat\u0103 la jum\u0103tatea distan\u0163ei \u00eentre discurs oficializat \u015fi beletristic\u0103 \u2013 tindea s\u0103 ofere datele cele mai credibile, ca \u015fi \u00een cazul lucr\u0103rilor la Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103: \u201eReportajul lui Geo Bogza, \u015eantierul de la cump\u0103na apelor f\u0103r\u0103 a abunda \u00een cifre \u015fi procente, aduce noi preciz\u0103ri \u015fi am\u0103nunte pe care, voit sau nu, ceilal\u0163i autori, inclusiv presa, le ignoraser\u0103\u201c (p. 208). Dincolo de valoarea de adev\u0103r a faptelor sau de omiterea unor chestiuni relevante, ar fi de men\u0163ionat am\u0103nuntul c\u0103, \u00een sine, tip\u0103rirea unei \u015ftiri, a unei relat\u0103ri, a unui comentariu, a unei analize politice \u00eensemna un punct de vedere oficializat. Publica\u0163iile alc\u0103tuiau o suit\u0103 de cursuri. Desigur, c\u00e2teodat\u0103 lucrurile nu aveau statornicie, chiar de la o zi la alta. Numai c\u0103, \u00een gazete, contradic\u0163iile cu trecutul nu existau, pentru c\u0103 istoricitatea evenimentelor era abolit\u0103. Conta valoarea atribuit\u0103 \u00eentr-un interval.
\nPropagand\u0103 \u015fi cenzur\u0103
\nA\u015f fi de p\u0103rere c\u0103 programele de educare, prin \u00eendemn, \u00een doi timpi, la aclamare \u015fi la ur\u0103, seam\u0103n\u0103 cu ni\u015fte salve de tun trase \u00een aer, a\u015ftept\u00e2nd ca zgomotul s\u0103 instaureze panica sau s\u0103 loveasc\u0103 din gre\u015feal\u0103 o cl\u0103dire, de pe acoperi\u015ful c\u0103reia s\u0103 cad\u0103 ni\u015fte \u0163igle \u00een capetele trec\u0103torilor. S-ar putea ca preocuparea esen\u0163ial\u0103 pentru retoric\u0103, \u00een detrimentul implement\u0103rii ei, s\u0103 provin\u0103 \u015fi din faptul c\u0103 nu limbajele (verbale, nonverbale, vizuale, auditive, audio-video) aveau misiunea de a instaura teroarea \u015fi domina\u0163ia regimului, ci Securitatea. Are dreptate Marius Oprea, \u00een Bastionul cruzimii, s\u0103 se opreasc\u0103 asupra am\u0103nuntului c\u0103, \u00een statutul de func\u0163ionare \u015fi de organizare, Securitatea \u00ee\u015fi asuma sarcina de a ap\u0103ra \u201edemocra\u0163ia\u201c. A\u015fadar, continu\u00e2nd l\u0103muririle, propaganda reprezenta, pe de o parte, un pretext, legitim\u00e2nd m\u0103surile administrative \u015fi penale, iar pe de alt\u0103 parte o curs\u0103 rotativ\u0103 pentru \u015foareci, un scop \u00een sine. Acela\u015fi subiect putea primi, la intervale relativ scurte, conota\u0163ii opuse.
\nRela\u0163ia \u00eentre propagand\u0103 \u015fi cenzur\u0103 este inalienabil\u0103. \u00cens\u0103 ecua\u0163ia marcheaz\u0103 \u015fi faptul c\u0103 \u201ea cenzura\u201c nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat a t\u0103ia sau a da deoparte. Poate echivala cu restric\u0163ionarea dreptului la liber\u0103 informare. Pornind tot de la sinteza lui Marius Oprea, trebuie f\u0103cut\u0103 o distinc\u0163ie subtil\u0103, dar net\u0103, \u00eentre interesele \u0163\u0103rii \u015fi interesele regimului (ale P.C.R.\/ P.M.S.). Prin urmare, nu ar avea de ce s\u0103 ne mire c\u0103, \u00een politica intern\u0103, dominau zvonurile referitoare la conducerea Partidului. Exist\u0103 \u00een carte o list\u0103 larg\u0103, \u00eentocmit\u0103 dup\u0103 documente de la ANIC
\n(pp. 288-312). Unele rumori erau sugerate \u015fi \u00eentre\u0163inute de fac\u0163iunile rivale. \u00cei r\u0103m\u00e2nea publicului s\u0103 le r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi, eventual, s\u0103-\u015fi \u00eendrepte simpatia sau dezgustul, deoarece, indiferent c\u00e2t de opresiv se dovedea sistemul \u00een 1948, lumea accepta seduc\u0163ia r\u0103ului celui mai mic, manifest\u00e2ndu-\u015fi antipatia fa\u0163\u0103 de sovietici \u015fi fa\u0163\u0103 de alogeni: \u201eAna Pauker a cerut alipirea Rom\u00e2niei la U.R.S.S., Dej s-a opus \u015fi a fost arestat\u201c sau \u201eAna Pauker i-a \u00eempu\u015fcat pe Dej \u015fi V. Luca\u201c (p. 307). Se pare totu\u015fi c\u0103, la un moment dat, Dej a fost depus \u00eentr-unul dintre sediile Securit\u0103\u0163ii. Mai important\u0103 dec\u00e2t aceast\u0103 situa\u0163ie, insuficient argumentat\u0103, e aceea c\u0103 reac\u0163ia constant\u0103 a oamenilor la contactul cu propaganda era izvodirea contrapropagandei. Am putea concluziona c\u0103, \u00eempotriva minciunii, antidotul nu st\u0103 \u00een adev\u0103r, ci \u00eentr-un univers paralel.
\nPropaganda politic\u0103: tipologii \u015fi arii de manifestare (1945-1958) este o cercetare de referin\u0163\u0103 \u015fi o surs\u0103 conving\u0103toare.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oana Ilie, Propaganda politic\u0103: tipologii \u015fi arii de manifestare (1945-1958), Editura Cetatea de Scaun, T\u00e2rgovi\u015fte, 2014, 372 pp.   Propaganda constituie un fenomen \u015fi un proces comun \u00een spa\u0163iul public, indiferent de regim, avertizeaz\u0103 la \u00eenceputul volumului Oana Ilie, cercet\u0103tor \u00een cadrul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei. Aplic\u00e2nd aceast\u0103 axiom\u0103, i-a fost mult mai… Cite\u0219te mai mult »Agitprop rom\u00e2nesc: 1945-1958<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13448,13449],"class_list":["post-22332","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-oana-ilie","tag-propaganda-politica-tipologii-si-arii-de-manifestare"],"views":1116,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22332"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22332\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}