{"id":22330,"date":"2015-02-12T11:15:42","date_gmt":"2015-02-12T09:15:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22330"},"modified":"2015-02-12T11:15:42","modified_gmt":"2015-02-12T09:15:42","slug":"democratia-incotro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/democratia-incotro\/","title":{"rendered":"Democra\u0163ia, \u00eencotro?"},"content":{"rendered":"

Funda\u0163ia \u201eSolidaritatea Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ars XXI\u201c a organizat recent conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 Democra\u0163ia de la vest la est la care au participat, al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii politice \u015fi culturale rom\u00e2ne, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucure\u015fti, precum \u015fi invita\u0163i din Europa, Asia \u015fi America de Sud. A fost oarecum o abatere de la regula instituit\u0103 de acest prestigios for, care s-a implicat cu prec\u0103dere \u00een promovarea tinerelor talente ori \u00een alte diverse proiecte culturale (unele cu tradi\u0163ie, deja), \u00eens\u0103 evenimentele tragice de la Charlie Hebdo care au atras aten\u0163ia asupra problemelor actuale ale lumii nu puteau fi trecute cu vederea la Bucure\u015fti. \u00cen acela\u015fi timp societatea, cultura, politica nu se pot desf\u0103\u015fura independent de contextul democratic na\u0163ional \u015fi general european, astfel c\u0103 evolu\u0163ia acestuia ne intereseaz\u0103 pe noi to\u0163i. \u201eDemocra\u0163ia trebuie s\u0103 uneasc\u0103 societ\u0103\u0163ile \u015fi nu s\u0103 le transforme \u00een fac\u0163iuni care se r\u0103zboiesc \u015fi\/ sau neconven\u0163ional\u201c, a ar\u0103tat \u00een deschiderea dezbaterii dr. Anca Nicolescu, vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei.<\/strong><\/em>
\n\u201eO hain\u0103 elastic\u0103 <\/strong>
\nce st\u0103 bine pe to\u0163i\u201c?<\/strong>
\nS-a vorbit despre conceptul de democra\u0163ie, despre leg\u0103tura cu politica, mai ales la grani\u0163ele Uniunii Europene, dar nu numai, despre drepturile omului \u00een noul context, despre no\u0163iunile de \u201efederal\u201c \u015fi \u201ena\u0163ional\u201c, o discu\u0163ie la mod\u0103 ast\u0103zi mai ales (\u015fi poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor) \u00een zona noastr\u0103 \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd despre deficitul democratic ce se \u00eenregistreaz\u0103 pe b\u0103tr\u00e2nul continent. De asemenea, s-a vorbit despre \u201egrani\u0163ele fluide\u201c pe care le are ast\u0103zi democra\u0163ia \u015fi despre adaptarea la noile pericole care s\u0103 includ\u0103, \u00eentre altele, m\u0103suri de eliminare a diferen\u0163elor dintre minorit\u0103\u0163i \u015fi na\u0163iune \u00een cadrul aceluia\u015fi stat, ca \u015fi despre eficien\u0163a statului care, cu c\u00e2t este mai puternic, cu at\u00e2t este mai capabil de un efort de durat\u0103. Oarecum uimind asisten\u0163a, mai mult pentru lipsa de diploma\u0163ie dec\u00e2t pentru interpretarea personal\u0103 a istoriei recente \u015fi a actualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti (subl. n.), ambasadorul Fran\u0163ei, ES Fran\u00e7ois Saint-Paul a precizat c\u0103 perioada lui Nicolae Ceau\u015fescu nu a fost cea a unui stat puternic, ci a unui partid puternic, aser\u0163iune care s-ar putea accepta mai u\u015for dec\u00e2t aceea c\u0103 \u201eexisten\u0163a unui stat nu este \u00een tradi\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti\u201c, fie \u015fi pentru faptul c\u0103 (aproape) \u00eentreaga noastr\u0103 organizare statal\u0103 modern\u0103 urmeaz\u0103 modelul Fran\u0163ei (un model care a cunoscut aici, e adev\u0103rat, o dezvoltare sui generis, dar care nu s-a altoit pe nimic, ci pe o organizare ce poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zorii istoriei acestui \u0163inut \u015fi documentat\u0103 inclusiv arheologic). El a exemplificat prin lipsa autostr\u0103zilor, care ilustreaz\u0103, \u00een opinia sa, inexisten\u0163a statului, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 din 1989 indicatorii de s\u0103r\u0103cie arat\u0103 o sc\u0103dere a nivelului de trai \u015fi c\u0103 spre deosebire de Far West, unde se vor g\u0103si permanent \u201ec\u00e2teva firimituri pentru s\u0103raci\u201c, \u00een viitor o treime din popula\u0163ia \u0163\u0103rii noastre va fi s\u0103rac\u0103 \u015fi analfabet\u0103. \u00cen fa\u0163a unui viitor at\u00e2t de sumbru, Cristian Diaconescu (fost ministru de Externe, pentru a aminti doar una dintre func\u0163iile pe care le-a de\u0163inut) a replicat c\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi at\u00e2t de pu\u0163in important\u0103, 70 la sut\u0103 din volumul rela\u0163iilor economice ale \u0163\u0103rii noastre nu ar fi cu Uniunea European\u0103. El a ad\u0103ugat c\u0103 nu mai avem dec\u00e2t dou\u0103 b\u0103nci rom\u00e2ne\u015fti, Eximbank \u015fi CEC, restul b\u0103ncilor prezente \u00een Rom\u00e2nia fiind sucursale ale celor str\u0103ine, care nu au ales s\u0103 \u00eemprumute economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een perioada crizei, \u201eci noi ne-am \u00eemprumutat de la FMI ca s\u0103 sus\u0163inem sistemul bancar al altor state, pentru c\u0103 aceste b\u0103nci \u015fi-au exportat capitalul. Iar ca s\u0103 ap\u0103r\u0103m o zon\u0103 mare din Europa am pus \u015fi scutul antirachet\u0103. De aceea, atunci c\u00e2nd face\u0163i \u00een\u0163elegeri cu cei din jur ca s\u0103 le livra\u0163i echipament militar (aluzie la contractele cu Rusia \u2013 n.n.), g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 \u015fi la Rom\u00e2nia\u201c, a mai ad\u0103ugat Diaconescu. \u00cen context, el a mai spus c\u0103 dac\u0103 Occidentul a exportat, de regul\u0103, democra\u0163ie, acum ar trebui s\u0103 fim aten\u0163i cum func\u0163ioneaz\u0103 acest proces de la est la vest, parcursul pe care \u00eel urmeaz\u0103 zona dintre Prut \u015fi Nistru fiind o problem\u0103 de interes european.
\nPrezent \u00een sal\u0103 ca de at\u00e2tea alte ori, fostul politician italian Roberto Luongo a nuan\u0163at pu\u0163in. \u201eEuropa nu-\u015fi poate permite s\u0103 vorbeasc\u0103 despre democra\u0163ie \u015fi despre exportul acesteia cu for\u0163a armelor. Am v\u0103zut asta \u00een Irak, cu scuza armelor chimice\u201c, a spus el, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een 2001, f\u0103r\u0103 s\u0103 practic\u0103m vendetta, cineva a vrut s\u00e3 r\u0103zbune ceea ce n-a reu\u015fit Bush-tat\u0103l. Din nou ne num\u0103r\u0103m mor\u0163ii. Asta este o ipocrizie democratic\u0103, la fel ca ceea ce a fost la Paris. Sper ca popoarele s\u0103 aib\u0103 mai mult respect pentru democra\u0163ie \u015fi aceasta s\u0103 nu fie o hain\u0103 elastic\u0103 ce st\u0103 bine pe to\u0163i\u201c.
\n\u015ei atunci care este solu\u0163ia? Reinterpret\u0103m termenul, \u00eel readapt\u0103m, pentru a fi mai cuprinz\u0103tor, eventual \u00eel numim transdemocra\u0163ie? (prof. dr. Renata Tatomir); a\u015ftept\u0103m solu\u0163ii de la o clas\u0103 politic\u0103 aleas\u0103 prin votul egal al academicienilor \u015fi al analfabe\u0163ilor? (prof. dr. Ucu Mihai Faur); sau accept\u0103m ceea ce a repetat dr. Anca Nicolescu: \u201enu trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u0163api isp\u0103\u015fitori; democra\u0163ia trebuie s\u0103 uneasc\u0103 pentru c\u0103 este o form\u0103 de umanism\u201c.
\nDemocra\u0163ia este un efort <\/strong>
\nde durat\u0103<\/strong>
\nAici \u015fi aiurea solu\u0163iile sunt acelea\u015fi: statul eficient, capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 acest efort, un stat care nu \u00eenseamn\u0103 doar o justi\u0163ie eficient\u0103, ci mai ales func\u0163ionari respecta\u0163i, bine pl\u0103ti\u0163i, care s\u0103 nu fie schimba\u0163i \u00een totalitate c\u00e2nd se schimb\u0103 guvernele. \u015ei mai \u00eenseamn\u0103 instrumente care s\u0103 vin\u0103 \u00een sprijinul unei administra\u0163ii vii, aflate \u00een slujba valorilor democratice. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd o pres\u0103 foarte puternic\u0103 din punct de vedere financiar pentru a-\u015fi asigura independen\u0163a, fapt care i-ar permite nu doar s\u0103 informeze, ci \u015fi s\u0103 propun\u0103 dezbateri, subiecte de reflec\u0163ie care ar accentua rolul educativ pe care orice cotidian de prestigiu trebuie s\u0103 \u015fi-l asume, o pres\u0103 care ar avea astfel mijloace de a verifica informa\u0163ia \u015fi care s\u0103 nu se lase manipulat\u0103; de asemenea, o educa\u0163ie temeinic\u0103, mereu conectat\u0103 la valorile general-umane, programe sociale, politici \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. \u00centrebarea imediat\u0103 este dac\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 cineva ast\u0103zi programe coerente (\u015fi costisitoare) care s\u0103 rezolve problema, pentru c\u0103 \u201eace\u015fti 20-30 de ani \u00een care nu s-a f\u0103cut ceea ce trebuia \u00een privin\u0163a eficien\u0163ei statului a dus la extremism\u201c, a ad\u0103ugat ambasadorul Fran\u0163ei, amintind de evenimentele tragice de la Paris; evenimente care nu avut nimic \u00een comun cu religia, ci doar au fost instrumentate religios, a completat Henri Sylvestre (pre\u015fedinte al Camerei de Comer\u0163 Fran\u0163a \u2013 Cehia, cu peste un deceniu de experien\u0163\u0103 \u00een cadrul Lyonnaise des Eaux); \u015fi \u00een care au fost implicate anumite cercuri financiare care au \u0163intit mai mult dec\u00e2t masacrarea ziari\u015ftilor \u2013 au urm\u0103rit destabilizarea \u0163\u0103rii, \u201epun\u00e2nd \u00een mi\u015fcare o minoritate care se simte neglijat\u0103\u201c.
\nDemocra\u0163ia poate fi consolidat\u0103 dac\u0103 le este transmis\u0103 tinerilor care \u201etrebuie s\u0103 conserve experien\u0163a noastr\u0103. (…) Trebuie s\u0103 ne batem ca libertatea presei, libertatea de g\u00e2ndire \u015fi de exprimare s\u0103 existe, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ofensezi pe cineva. Elve\u0163ia vrea s\u0103 vad\u0103 cum cre\u015fte o democra\u0163ie valabil\u0103 pentru to\u0163i, o democra\u0163ie a colabor\u0103rii, a nonviolen\u0163ei, a non-r\u0103zboiului, iar aceasta poate duce la implicarea tinerilor: pentru c\u0103 activismul e o form\u0103 supl\u0103 de participare\u201c, a amintit Philippe Lang (profesor al Business Management University, cu o experien\u0163\u0103 consistent\u0103 \u00een cadrul Soci\u00e9t\u00e9 de Banque Suisse, ofi\u0163er superior al For\u0163elor Terestre Elve\u0163iene \u015fi fondator al Dialogue et d\u00e9mocratie Suisse), pentru a explica importan\u0163a politicilor sociale, educa\u0163ionale, din s\u0103n\u0103tate, dar \u015fi a celor economice. S-a recunoscut f\u0103r\u0103 ezitare c\u0103, din p\u0103cate, cei r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 serviciu se vor numi (aproape exclusiv) Mohamed \u015fi Mustafa: or, tocmai aceast\u0103 form\u0103 de discriminare duce la atentate, la starea de r\u0103u.
\nConcluzia ar putea fi oferit\u0103 de dr. Anca Nicolescu: \u201ecred c\u0103 prin toate eforturile noastre trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 suntem capabili s\u0103 tr\u0103im \u00eempreun\u0103 \u00een diversitate. \u00cen absen\u0163a educa\u0163iei suntem \u00een pericol s\u0103 vedem \u00eentr-o zi c\u0103 ne num\u0103r\u0103m mor\u0163ii\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Funda\u0163ia \u201eSolidaritatea Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ars XXI\u201c a organizat recent conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 Democra\u0163ia de la vest la est la care au participat, al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii politice \u015fi culturale rom\u00e2ne, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucure\u015fti, precum \u015fi invita\u0163i din Europa, Asia \u015fi America de Sud. A fost oarecum o abatere de la regula… Cite\u0219te mai mult »Democra\u0163ia, \u00eencotro?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13447,13446],"class_list":["post-22330","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-coferinta-democratia-de-la-vest","tag-fundatia-solidaritatea-culturala-romana-ars-xxi"],"views":2581,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22330","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22330"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22330\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22330"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22330"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22330"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}