E pe cale s\u0103 ia foc Uniunea Scriitorilor: ceea ce omene\u015fte se poate prevedea e doar c\u0103 efectele, materiale \u015fi spirituale, ale \u201eincendiului\u201c se vor sparge, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, tot \u00een capul n\u0103p\u0103stuitei bresle! C\u00e2teva reviste, din cele pe care le-am putut citi, \u00eentre\u0163in o polemic\u0103 \u2013 s\u0103-i spun doar a\u015fa! \u2013 vehement\u0103 \u00een jurul unui premiu, \u015fi nu f\u0103r\u0103 motiv. E u\u015for de \u00eenchipuit c\u0103 blogurile, pe care nu le urm\u0103resc, duduie \u015fi ele de at\u00e2ta cr\u00e2ncen\u0103 \u015fi \u00eent\u0103r\u00e2tat\u0103 libertate de expresie: \u201enostalgicii\u201c au de ce s\u0103-\u015fi frece m\u00e2inile. Nostalgic, uneori, eu \u00eensumi, \u00eemi vin brusc \u00een minte celebrele vorbe pe care \u00een preistoria libert\u0103\u0163ii noastre cineva le-a aruncat din v\u00e2rful buzelor pe seama grajdurilor lui Augias dintr-un G.A.S. al vremii. \u00cenchid \u00eens\u0103 repede u\u015fa memoriei tr\u00e2ntind-o \u00een nasul curio\u015filor nepofti\u0163i \u015fi recapitulez, cu pl\u0103cere \u015fi melancolie, certurile de alt\u0103dat\u0103, tradi\u0163ionale \u015fi universale \u00een nelini\u015ftita breasl\u0103: f\u0103r\u0103 ele ar fi mai trist \u015fi, \u00een orice caz, via\u0163a ar trage s\u0103 moar\u0103. Polemicile, cordiale sau nu, \u00eemping lucrurile \u00eenainte. Radicalizarea tinerelor genera\u0163ii este, la r\u00e2ndu-i, un semn (simptom) de maturitate. \u015ei poate mai \u00eenseamn\u0103 \u2013 cum spune unul dintre polemi\u015fti \u2013 \u015fi cristalizarea unei \u201econ\u015ftiin\u0163e protestatare la nivelul lumii literare\u201c. Desigur, cu condi\u0163ia ca aceasta s\u0103 fie chiar o \u201elume\u201c real\u0103, unit\u0103 \u015fi solidar\u0103 \u00een esen\u0163a ei de lume. \u00cencolo, certe-se c\u00e2t pofte\u015fte, dar de dragul solidarit\u0103\u0163ii… L\u0103s\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een seama altora, mai \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u015fi mai autoriza\u0163i, pricina \u201eincendiului\u201c, m\u0103 opresc \u00een treac\u0103t asupra unei simple constat\u0103ri la \u00eendem\u00e2na oricui: e mai mult dec\u00e2t \u00eembucur\u0103tor, e un motiv de mare satisfac\u0163ie s\u0103 consta\u0163i concuren\u0163a acerb\u0103 din jurul unui premiu purt\u00e2nd numele poetului nostru na\u0163ional! Agita\u0163ia concuren\u0163ial\u0103 \u015fi chiar cearta din jurul \u015fi pe seama acord\u0103rii celui mai prestigios premiu literar de la ora actual\u0103, Premiul \u201eMihai Eminescu\u201c pentru poezie de la Boto\u015fani, au darul de a-l \u00een\u0103l\u0163a \u2013 fie \u015fi, paradoxal, prin contrast! \u2013 pe autorul Luceaf\u0103rului acolo de unde l-au cobor\u00e2t scenariile tenebroase despre \u201econspira\u0163ia\u201c contra poetului na\u0163ional pus\u0103 la cale acum 150 de ani de o ceat\u0103 de litera\u0163i \u015fi politicieni \u00een frunte cu Titu Maiorescu! \u00cempreun\u0103 cu instituirea \u201eZilei lui Mihai Eminescu\u201c, inspiratul premiu na\u0163ional de la Boto\u015fani este printre mult prea pu\u0163inele acte majore care, \u00een aceste ultime decenii, cinstesc \u00een chip public a\u015fa cum se cuvine gloria f\u0103r\u0103 moarte a genialului poet \u015fi gazetar din istoria culturii \u015fi a literaturii rom\u00e2ne. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 decernarea unui premiu cu o at\u00e2t de consolidat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103 st\u00e2rne\u015fte, \u00een chip firesc, dorin\u0163a de a-l cuceri. Mijoacele luptei pentru cucerirea lui \u00eel pot, ce-i drept, afecta. Nescuzabile, tentativele de a manipula decernarea lui nu-l pot \u00eens\u0103 atinge \u015fi \u00eenjosi chiar pe cel ce a dat numele lui acestui premiu. Sub numele lui Eminescu nu sunt admisibile t\u00e2rguieli \u015fi complicit\u0103\u0163i neoneste care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se \u00eentorc inevitabil contra cui le practic\u0103. At\u00e2t despre \u201eincendiul\u201c izbucnit \u00een jurul marelui premiu ce poart\u0103 numele poetului na\u0163ional: cum ar privi el \u00eensu\u015fi concuren\u0163a (viermuiala?!) de la poalele statuii \u2013, asta e cu totul alt\u0103 socoteal\u0103. Oricum, sub mantaua lui \u00eencap cu to\u0163ii. \u015ei mai e loc.
\nS\u0103 nu ne dep\u0103rt\u0103m \u00eens\u0103 de piciorul statuii: zarva pe care o men\u0163in revistele \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile din urm\u0103 (Observator cultural, Rom\u00e2nia literar\u0103, Cultura \u015f.a.) \u00een jurul r\u00e2vnitului premiu de la Boto\u015fani are multiple \u015fi importante merite. Las la o parte meritul \u201eincendiului\u201c semnalat mai \u00eenainte, acela de a-i st\u00e2rni pe mul\u0163i s\u0103-\u015fi dea arama pe fa\u0163\u0103 ridic\u00e2nd un pic, voluntar sau involuntar, cortina (ca s\u0103 nu zic fusta!) sub care se zbate s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 noul plod al vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti de dup\u0103 abrogarea legii avortului \u015fi a cenzurii din timpul comunismului. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar l\u00e2ng\u0103 numele premiului care a st\u00e2rnit \u201eincendiul\u201c, s\u0103 ne oprim la\u2026 \u201egreco-bulg\u0103rimea\u201c evocat\u0103 \u00een mai multe locuri \u015fi feluri \u00een scrisul poetului na\u0163ional Mihai Eminescu din Ipote\u015ftii Boto\u015fanilor. Chestiune intens controversat\u0103 \u015fi de-a dreptul \u201eodioas\u0103\u201c \u00een ochii \u201escenari\u015ftilor\u201c care fac din Eminescu o victim\u0103 a lui Titu Maiorescu \u015fi cel mai mare \u201ede\u0163inut politic\u201c din istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti, componenta alogen\u0103, \u201egreco-bulg\u0103reasc\u0103\u201c din produsul indigen brut al spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de-a lungul timpului r\u0103m\u00e2ne \u015fi azi, ca \u015fi ieri, \u00een aten\u0163ia vigilent\u0103 a m\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n \u015fi nimic altceva. \u00cen treac\u0103t fie spus, tr\u00e2mbi\u0163a m\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n nu-i altceva dec\u00e2t fluierul de jale al \u201eru\u015finii de a fi rom\u00e2n\u201c, dar \u00eentors pe dos: ambele sunete r\u0103m\u00e2n la fel de false \u015fi de stupide \u00een raport cu judecarea \u201emeritului\u201c de a te na\u015fte cu ochi alba\u015ftri sau verzi! Studiat\u0103 cu lupa istoric\u0103 a genealogiilor ce au meritul imbatabil de a ne \u00eentoarce acolo de unde am plecat, la \u201eizvor\u201c, cum se zicea pe vremuri, respectiva \u201em\u00e2ndrie\u201c \u00eencepe s\u0103 crape sub presiunea at\u00e2tor impurific\u0103ri \u015fi simbioze cosmopolite c\u00e2te ies la iveal\u0103 din arborii genealogici ai unor rom\u00e2ni celebri, dar \u015fi ai altora mai pu\u0163in sau deloc cunoscu\u0163i. Genealogistul este \u00een genere un detectiv fabulos care plimb\u0103 lupa (oglinda lui Stendhal!) de-a lungul traseului istoric al unor \u015firuri de comunit\u0103\u0163i, familii de oameni ce-\u015fi trec veacul stornicindu-se p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eentr-un loc sau altul. Acest tip de cercetare istoric\u0103 pune \u00een deriziune \u015fi ridicol preten\u0163ia purit\u0103\u0163ii etnice absolute: este unul dintre motivele pentru care mai ales puterile politice bastarde \u015fi ilegitime, cum sunt dictaturile de orice fel, privesc chior\u00e2\u015f dac\u0103 nu le interzic, studiile genealogice. Marginalizarea, relativ\u0103, a unor asemenea cercet\u0103ri este explicabil\u0103: cel mai inteligent rom\u00e2n din toate timpurile, Ion Luca Caragiale, nu se oprea s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de fumurile nobiliare ale odraslei sale amintindu-i c\u0103 poart\u0103 pe cre\u015ftetul capului urma tablei de pl\u0103cintar! Am \u00een fa\u0163\u0103 o nou\u0103 carte a unui istoric genealogist, Mihai Sorin R\u0103dulescu, \u201eun fenomen de erudi\u0163ie ie\u015fit din comun\u201c, cum cu temei \u00eel define\u015fte un reputat specialist \u00een materie, Tudor Teoteoi, el \u00eensu\u015fi probabil pu\u0163in sau deloc cunoscut publicului larg de cititori m\u00e2ndri de a fi rom\u00e2ni. Cartea eminentului genealogist Mihai Sorin R\u0103dulescu se intituleaz\u0103 cu modestie admirabil\u0103 Genealogii greco-rom\u00e2ne (Editura Vremea, Bucure\u015fti, 2014) \u015fi poate fi citit\u0103 \u00een mai multe feluri, dup\u0103 gustul, instruc\u0163ia \u015fi puterea intelectual\u0103 a cititorilor c\u0103rora le pic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103: de la pl\u0103cerea de a se \u201e\u00eenfunda\u201c \u00eentr-o opulent\u0103 poveste f\u0103r\u0103 cap\u0103t din O mie si una de nop\u0163i, trec\u00e2nd prin gustul nara\u0163iunii \u201epoli\u0163iste\u201c \u015fi p\u00e2n\u0103 la nostalgicii stilului cronic\u0103resc al unor Grigore Ureche, Miron Costin sau Ion Neculce, spre a nu-l mai aminti pe ne\u00eentrecutul cronicar \u015fi \u201epovestitor\u201c al istoriei na\u0163ionale, Nicolae Iorga. S\u0103 not\u0103m \u00eent\u00e2i norma de aur care \u00eel conduce \u00een pasionantele sale studii: \u201econcep\u0163ia pe care o profesez asupra cercet\u0103rilor genealogice\u201c revine la ideea c\u0103 \u201eEle nu trebuie s\u0103 constituie un instrument de justificare arhondologic\u0103, spre a ar\u0103ta cine trebuie s\u0103 figureze \u00een cartea de aur \u015fi cine nu, ci pentru genealogie deschiderile sunt largi, spre variate clase sociale, spre aprofundarea documentat\u0103 a istoriei sociale, a culturii, a politicii \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103\u201c. Odat\u0103 exprimat\u0103 aceast\u0103 viziune demofil\u0103 \u015fi liberal\u0103 asupra c\u00e2mpului de cercetare \u015fi ra\u0163iunilor ei, istoricul trece la \u201epovestea\u201c unei mari familii, relativ controversate, celebrul clan Malaxa, originari din Corfu \u015fi ajun\u015fi \u00een Gala\u0163i, clan reunit \u00een carte \u00een jurul ultimului dintre ei, Nicolae, \u00een tinere\u0163e ctitorul Fabricii de ulei \u201eM\u00e2ndra\u201c de la B\u00e2rlad \u015fi apoi industria\u015ful aflat la originea marii industrii rom\u00e2ne\u015fti care a \u00eenceput s\u0103 \u201eduduie\u201c spre m\u00e2ndria rom\u00e2nilor de la \u00eenceputul secolului XX, spre a sf\u00e2r\u015fi la cap\u0103tul aceluia\u015fi veac \u015fi tot spre \u201em\u00e2ndria\u201c lor, a\u015fa cum ne-a aruncat \u00een obraz revolu\u0163ionarul de la Toulouse, ca \u201eun morman de fiare vechi\u201c! Cum s\u0103 nu-i strige din urm\u0103 poetul unui asemenea ins \u015fcolit \u00een Apus: \u201eCe a scos din voi Apusul c\u00e2nd nimic nu e de scos?\u201c. Despre Eminescu \u015fi familia lui, eminentul nostru istoric Mihai Sorin R\u0103dulescu nu spune, cu pruden\u0163\u0103, dec\u00e2t c\u0103 \u201ePrintre str\u0103mo\u015fii lui Nicolae Malaxa apar a\u015fadar familiile Iura\u015fcu, Catargiu \u015fi Gheuca (…) Cu familia Iura\u015fcu, Nicolae Malaxa se \u00eenrudea \u015fi prin alian\u0163\u0103, prin so\u0163ia lui Panait Malaxa, frate cu bunicul s\u0103u patern, Iancu Malaxa, dar despre aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge r\u0103m\u00e2ne a vorbi mai \u00eencolo. Notorietatea Iur\u0103ce\u015ftilor face interesant\u0103 relevarea acestei rudenii\u201c. Nici poetul Gintei Latine, Vasile Alecsandri, nu \u201escap\u0103\u201c neatins de un impur amestec grecesc at\u00e2rnat \u00een arborele genealogic al familiei lui: \u201eO sor\u0103 a lui Vasile Alecsandri, Catinca, a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 \u00eent\u00e2ia oar\u0103 cu sp\u0103tarul Costache Voinescu din aceea\u015fi stirpe. Un frate al lui Costache Voinescu, Iorgu, a \u0163inut \u00een c\u0103s\u0103torie pe Coralia Costache-Negel, str\u0103nepoat\u0103 a mitropolitului Beniamin Costache, urma\u015fii lor purt\u00e2nd numele de Boldur-Voinescu\u201c. Ace\u015fti \u201eVoine\u015fti moldoveni, ca \u015fi Malaxe\u015ftii, erau tot de origine greceasc\u0103, descinz\u00e2nd dintr-un grec, Anastasie, care a de\u0163inut rangul de jicnicer\u201c. Pictorul Eugeniu Voinescu, din aceea\u015fi familie greceasc\u0103, e \u201ec\u0103s\u0103torit cu Florica Sion, sora Maric\u0103i Sion, so\u0163ia lui Mateiu Caragiale…\u201c.<\/p>\n
Rezult\u0103, cum vedem, \u201eimpurificarea\u201c prin crengile \u00eencurcate istoric ale arborelui genealogic, a trei mari familii rom\u00e2ne\u015fti: Eminescu, V. Alecsandri \u015fi I.L. Caragiale au de a face \u00eentr-un fel sau altul (genealogic) cu ramurile copacilor din Corfu sau\/\u015fi Kefallonia! Cum s\u0103 nu ne m\u00e2ndrim cu asemenea rom\u00e2ni?! Nici situa\u0163ia (!) genealogic\u0103 \u015fi arhondologic\u0103 a celui pe drept cuv\u00e2nt supranumit \u201eapostolul neamului\u201c, Nicolae Iorga, nu-i de tot l\u0103murit\u0103 \u015fi, probabil, a\u015fa va \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u015fi e bine c\u0103 r\u0103m\u00e2ne a\u015fa: \u00een ni\u015fte \u201eDate noi de arhiv\u0103 despre familia Iorga\u201c se ad\u00e2nce\u015fte \u2013 \u00een loc s\u0103 se \u201elimpezeasc\u0103\u201c prin purificare \u2013 ambiguitatea ce plute\u015fte asupra \u201e\u00eent\u00e2ilor st\u0103t\u0103tori\u201c ai marelui istoric roman, un Arghiropol \u015fi el! \u201ePrimul str\u0103mo\u015f patern al s\u0103u era cupe\u0163ul Gheorghe sau Iorga Galeongiul, de la Boto\u015fani \u2013 a\u015fadar fost marinar pe un galion \u2013, originar din insula Kefallonia. Aceasta reiese din faptul c\u0103 fiul acestuia, Manolache, semna \u00een grece\u015fte cu numele de familie \u00abGheorghiu\u00bb, iar feciorul lui Manolache, \u00abCostache Gheorghiu\u00bb, era \u00abnatife de Quefalonia\u00bb, potrivit unui act de cet\u0103\u0163enie. Numero\u015fi erau \u00een Principate cei veni\u0163i \u00een secolului XVIII-XIX din Insulele Ionice, astfel c\u0103 aceast\u0103 ob\u00e2r\u015fie nu este deloc neobi\u015fnuit\u0103. Era \u00eens\u0103 \u00eencep\u0103torul familiei grec sau vlah? Iorga opta pentru originea arom\u00e2neasc\u0103 a str\u0103mo\u015fului s\u0103u, pe c\u00e2nd Barbu Theodorescu, fidelul s\u0103u secretar, mai degrab\u0103 pentru cea greceasc\u0103, \u00eentemeindu-se pe elenofonia primilor membri ai familiei, ca \u015fi pe faptul c\u0103 meseria de marinar era des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een r\u00e2ndul grecilor, dar rareori \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de macedo-rom\u00e2ni\u201c. Din aceast\u0103 fertil\u0103 dilem\u0103 nu se poate ie\u015fi dec\u00e2t prin liberul arbitru al istoricului care, suspend\u00e2nd echivocul ce d\u0103inuie, a optat pentru \u201eo ob\u00e2r\u015fie patern\u0103 arom\u00e2neasc\u0103\u201c. Cu toate acestea, \u201eel pre\u0163uia \u00een mod deosebit ascenden\u0163a sa elenic\u0103 pe linie matern\u0103\u201c, ne atrage aten\u0163ia genealogistul. \u201eProblema originei lui Iorga cupe\u0163ul r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103\u201c \u2013 \u00eenchide (!) discu\u0163ia fidelul secretar al istoricului Barbu Theodorescu. Nerezolvat\u0103, dilema \u00eent\u0103re\u015fte \u00eens\u0103 ideea despre creuzetul etnic al spi\u0163ei sale: \u201eInteresul pentru str\u0103mo\u015fii \u015fi leg\u0103turile de familie ale istoricului \u2013 scrie comprehensiv \u015fi cu admirabil bun sim\u0163 istoric Mihai Sorin R\u0103dulescu \u00een fabuloasa lui carte de \u00abpove\u015fti\u00bb genealogice \u2013 este relevant din multe puncte de vedere \u015fi transcende cu certitudine hazardul na\u015fterilor. Ascenden\u0163a lui
\nN. Iorga evoc\u0103 pluriculturalitatea autentic\u0103 a societ\u0103\u0163ii tradi\u0163ionale din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, a \u00eentrep\u0103trunderilor dintre clasele sociale, permeabilitatea \u015fi mobilitatea acestora. Lungi \u015firuri de boieri rom\u00e2ni \u015fi greci, din Fanar, din Insulele Ionice \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale R\u0103s\u0103ritului ortodox, s-au \u00eent\u00e2nit \u015fi s-au \u00eencuscrit \u00een foarte cosmopolitul Boto\u015fani, aflat nu departe de grani\u0163a cu Imperiul austriac \u015fi cu cel Rus. Un ora\u015f care uime\u015fte \u015fi ast\u0103zi prin zestrea sa arhitectural\u0103 \u00een materie de case boiere\u015fti somptuoase \u015fi de biserici cu influen\u0163e neoclasice, aproape palladiene. Armeni, greci, evrei, polonezi, ruteni, dar \u015fi etnii apusene au convie\u0163uit aici \u015fi poate c\u0103 at\u00e2t de largile deschideri ale lui N. Iorga nu sunt str\u0103ine de copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00eentr-un astfel de ora\u015f. Nu putea de fapt avea aer provincial o urbe \u00een care existau biserici ortodoxe al\u0103turi de o biseric\u0103 romano-catolic\u0103, de una armeneasc\u0103 \u015fi de c\u00e2teva sinagogi\u201c. Din acest \u201ecreuzet\u201c aluvionar \u015fi multietnic vin ace\u015fti mari rom\u00e2ni \u015fi tot de aici vine \u015fi premiul care at\u00e2ta a \u00eencins spiritele, Premiul na\u0163ional de poezie \u201eMihai Eminescu\u201c.
\nS\u0103 nu uit: din cartea minunat\u0103 a lui Mihai Sorin R\u0103dulescu am mai aflat c\u0103 \u201egrecul\u201c Nicolae Malaxa, n\u0103scut la Hu\u015fi \u00een 1884, unul din v\u00e2rfurile camarilei lui Carol al II-lea, dar \u015fi ctitorul uria\u015fului imperiu industrial interbelic pus la p\u0103m\u00e2nt dup\u0103 eliberarea din 1944, este socrul laureatului rom\u00e2n al Nobelului, George Emil Palade, c\u0103s\u0103torit cu Irina, fiica industria\u015fului rom\u00e2n de origine greceasc\u0103. Cu nou\u0103 ani \u00eenainte ca ginerele s\u0103 primeasc\u0103 prestigiosul premiu suedez, Nicolae Malaxa \u00eei d\u0103ruia viitorului laureat volumul Physics And Philosophy al lui Werner Heisenberg pe care i-a scris urm\u0103toarea dedica\u0163ie: \u201eDoctorului George Palade, anticipare la Premiul Nobel, Cr\u0103ciun, 24 Decembrie 1958, New York, N.M\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
E pe cale s\u0103 ia foc Uniunea Scriitorilor: ceea ce omene\u015fte se poate prevedea e doar c\u0103 efectele, materiale \u015fi spirituale, ale \u201eincendiului\u201c se vor sparge, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, tot \u00een capul n\u0103p\u0103stuitei bresle! C\u00e2teva reviste, din cele pe care le-am putut citi, \u00eentre\u0163in o polemic\u0103 \u2013 s\u0103-i spun doar a\u015fa! \u2013 vehement\u0103… Cite\u0219te mai mult »La poalele statuii…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13435,1278],"class_list":["post-22321","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-premiul-mihai-eminescu-pentru-poezie","tag-uniunea-scriitorilor"],"views":1282,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22321","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22321"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22321\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}