{"id":2232,"date":"2010-04-08T10:56:42","date_gmt":"2010-04-08T08:56:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2232"},"modified":"2010-04-08T11:00:43","modified_gmt":"2010-04-08T09:00:43","slug":"%e2%80%9elos-angeles-times%e2%80%9c-cina-cea-de-taina-si-mancatul-fara-cap","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9elos-angeles-times%e2%80%9c-cina-cea-de-taina-si-mancatul-fara-cap\/","title":{"rendered":"\u201eLos Angeles Times\u201c: Cina cea de taina si mancatul fara cap"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Tendinta oamenilor de a manca din ce in ce mai mult nu este doar un simptom al consumerismului postindustrial; portiile de mancare ale occidentalilor au crescut in mod constant in ultimul mileniu. Aceasta e, cel putin, concluzia unui studiu publicat de doi cercetatori americani in \u201eThe International Journal of Obesity\u201c si comentat de \u201eLos Angeles Times\u201c.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Brain Wansink e directorul Laboratorului Pentru Mancare si Branduri de la Universitatea Cornell si a scris o carte intitulata \u201eMancatul fara cap: de ce mancam mai mult decat gandim\u201c. Fratele sau, Craig Wansink, e specialist in studii biblice la Virginia Wesleyan College. Interesele lor puse laolalta au dus la urmatoarea idee: ce am afla daca am compara evolutia portiilor de mancare dintr-o serie de picturi ce infatiseaza o tema biblica celebra, in ultimii 1000 de ani?<br \/>\nTema aleasa a fost \u201eCina cea de taina\u201c, iar pentru studierea ei fratii Wansink au selectat 52 de tablouri, pictate intre anii 1000 si 2000. Reperul comun a fost reprezentat de capetele apostolilor, cu care au fost comparate gustarile, farfuriile si painile pictate pe masa. Presupunand ca marimea capetelor apostolilor ramane aceeasi, comparatiile, realizate cu ajutorul calculatorului, au aratat urmatoarele: in ultimul mileniu, gustarile de pe farfurii au crescut cu 70%, iar painile cu 23%. Farfuriile au crescut, si ele, odata cu gustarile \u2013 cu 65.6%.<br \/>\nDaca apostolii pictati la inceputul Evului Mediu erau asceti, asa cum ii prezinta traditia, pana in 1498, cand Leonardo da Vinci si-a incheiat faimoasa lui \u201eCina\u201c, adunarea apostolilor a inceput sa se bucure de bucate mai opulente; cu aproape un secol mai tarziu, comenteaza \u201eLos Angeles Times\u201c, pictorul manierist Jacobo Tintoretto a marit chiar mai mult gramezile de mancare de pe farfuriile apostolilor.<br \/>\nLisa R. Young, cercetatoare in domeniul nutritiei la New York University si autoare a unui studiu despre marimea portiilor de mancare de-a lungul secolului 20, sustine ca nu exista dovezi concludente care ar arata cum indicii de masa corporala a populatiilor din societatile dezvoltate au urcat spre valori nesanatoase in ultimii 1000 de ani. Insa epoca de cotitura, cand s-a instalat obezitatea, sunt 1970, 1980 si 1990, perioada in care si portiile de mancare s-au marit dramatic.<br \/>\nFratii Wansink sunt insa de parere ca marirea portiilor de mancare a inceput cu mult inaintea agriculturii industrializate si a economiei fast-food-urilor. Ei cred ca aceasta crestere e o \u201econsecinta naturala a dezvoltarii dramatice a productiei, disponibilitatii, sigurantei si accesibilitatii mancarii\u201c in ultimul mileniu. Descoperirea ca portiile de mancare ale contemporanilor sunt in continua crestere ar trebui sa se extinda, sustin ei, cu mult inainte de era industriala, pana la anul 1000 d. Chr.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tendinta oamenilor de a manca din ce in ce mai mult nu este doar un simptom al consumerismului postindustrial; portiile de mancare ale occidentalilor au crescut in mod constant in ultimul mileniu. Aceasta e, cel putin, concluzia unui studiu publicat de doi cercetatori americani in \u201eThe International Journal of Obesity\u201c si comentat de \u201eLos Angeles&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9elos-angeles-times%e2%80%9c-cina-cea-de-taina-si-mancatul-fara-cap\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eLos Angeles Times\u201c: Cina cea de taina si mancatul fara cap<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1839,1837,1840,1841,807,1838],"class_list":["post-2232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cina-cea-de-taina","tag-los-angeles-times","tag-nutritie","tag-portii-de-mancare","tag-presa-internationala","tag-tendinta-de-a-manca-din-ce-in-ce-mai-mult"],"views":2433,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2232\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}