Dup\u0103 interesanta solu\u0163ionare a perpetu\u0103rii vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prin retragerea popula\u0163iei autohtone \u00een cuibul mun\u0163ilor, de-a lungul
\n\u00eentunecatului mileniu \u2013 tratat\u0103 \u00een volumul I al Istoriei rom\u00e2nilor din Dacia traian\u0103 \u2013, A. D. Xenopol abordeaz\u0103 o alt\u0103 chestiune viu
\ndisputat\u0103 a istoriografiei na\u0163ionale \u2013 aceea a fund\u0103rii principatelor rom\u00e2ne.
\nAdept al desc\u0103lec\u0103rii de peste Carpa\u0163i, ce contravine, de pild\u0103, par\u0163ial, teoriei hasdeene a expansiunii rom\u00e2ne spre mare \u015fi de-a lungul Dun\u0103rii, istoricul o argumenteaz\u0103 admirabil, sus\u0163in\u00e2nd-o prin documente, cronici \u015fi tradi\u0163ie.
\nEl consider\u0103, astfel, c\u0103, \u00een urma opresiunilor religioase de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIII-lea (1290-1292), rom\u00e2nii se revolt\u0103 \u015fi trec mun\u0163ii c\u0103tre c\u00e2mpia dun\u0103rean\u0103, sub conducerea lui Radu Negru, voievodul F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi al Amla\u015fului, cu multe gloate, profit\u00e2nd de criza creat\u0103 la curtea budapestan\u0103 de moartea regelui Vladislav Cumanul.
\nDocumentele avute la \u00eendem\u00e2n\u0103 de A. D. Xenopol, coroborate cu cronicile \u015fi cu tradi\u0163ia oral\u0103, par s\u0103 lumineze ipoteza istoricului chiar atunci c\u00e2nd aparent se contrazic \u2013 cazul documentului semnat de voievodul Mihail, fiul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u00een timpul domniei tat\u0103lui, c\u0103ruia chiar i-a \u0163inut locul pe timpul deten\u0163iei sale la Brusa.
\nIstoricii ulteriori au contrazis opinia lui Xenopol, aduc\u00e2nd multiple argumente, \u00eentre care mai \u00eensemnate sunt trei:
\n1. Rom\u00e2nii transilv\u0103neni au trecut mereu Carpa\u0163ii \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi \u00eenainte, \u015fi dup\u0103 a\u015fa-zisul desc\u0103lecat;
\n2. Opresiunea religioas\u0103 maghiar\u0103 ar fi atins apogeul \u00een 1310, deci n-ar justifica trecerea masiv\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een Muntenia \u00een 1290-1292;
\n3. Negru Vod\u0103, venit cu pu\u0163ini \u00eenso\u0163itori, nu p\u0103trundea \u00eentr-un gol demografic, arheologia descoperind aici a\u015fez\u0103ri rom\u00e2ne cu mult mai vechi de 1290-1292, \u00een plus, la Curtea de Arge\u015f erau deja voievozi care st\u0103p\u00e2neau \u0163ara. Dup\u0103 unii istorici, chiar ei sunt Basarabii. Al\u0163ii invoc\u0103 pe Seneslau, care \u015fi-ar fi avut curtea acolo.
\nDe\u015fi s-au adus \u00een discu\u0163ie mult mai multe documente \u2013 a se vedea \u015fi opinia lui D. Onciu, care pune \u00een leg\u0103tur\u0103 \u00eentemeierea cu sf\u00e2r\u015fitul dinastiei As\u0103ne\u015ftilor \u2013, speciali\u015ftii ulteriori nu au putut l\u0103sa nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o ipotez\u0103 clar\u0103, necontroversat\u0103, asupra fund\u0103rii statului muntean.
\nAm ad\u0103uga la lungul \u015fir de contraargumente faptul cert etnologic al p\u00e2nzei de sate \u201eungure\u015fti\u201c ale rom\u00e2nilor de dincolo, r\u0103sp\u00e2ndite pe toat\u0103 \u00eentinderea subcarpatic\u0103 din jude\u0163ele V\u00e2lcea, Gorj, Mehedin\u0163i \u2013 nu \u00eens\u0103 \u015fi din Arge\u015f, Prahova \u015fi Buz\u0103u.
\nDe asemenea, faptul c\u0103 numai existen\u0163a unei popula\u0163ii relativ masive rom\u00e2ne\u015fti dincoace de Carpa\u0163i a putut da o\u015ftirea care a biruit \u2013 chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile ambuscadei de la Posada \u2013 armatele maghiare \u00een 1330.
\n\u015ei totu\u015fi, chiar dac\u0103 nu a trecut mun\u0163ii cu mul\u0163i \u00eenso\u0163itori, Voievodul \u2013 nu-i \u015ftim exact numele \u2013 pe care poporul \u00eel re\u0163ine drept Negru Vod\u0103 ar fi putut fi \u2013 \u00een condi\u0163iile iar\u0103\u015fi necunoscute de la Curtea Arge\u015fan\u0103 \u2013 ini\u0163iatorul expansiunii rom\u00e2ne\u015fti c\u0103tre mare \u015fi Nistru, unde nu a aflat nicio \u00eempotrivire, dup\u0103 cum relev\u0103 istoricul \u015fi unde rom\u00e2nii s-au \u00eentins aproape instantaneu. Poate s\u0103 fi fost chiar chemat Negru Vod\u0103 de voievozii arge\u015feni, \u00een mod special? Nu se \u015ftie \u00eenc\u0103 nimic precis.
\nSingura certitudine o constituie faptul c\u0103 Banatul Craiovei era de mult constituit \u2013 Xenopol pare a da credit teoriei lui Hasdeu \u2013 \u015fi, prin actul formal de supunere din partea Banului, acesta cap\u0103t\u0103 nu numai privilegii multiple de simpl\u0103 vasalitate, dar este considerat, de-a lungul \u00eentregii istorii, cel mai important demnitar al \u0163\u0103rii dup\u0103 voievod.
\nDac\u0103 desc\u0103lecatul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a generat \u015fi va genera \u00eenc\u0103 dispute, \u00een privin\u0163a celuilalt desc\u0103lecat, al Moldovei, A. D. Xenopol deschide, prin confruntarea cronicilor \u015fi a documentelor cu tradi\u0163ia, mai precise de data aceasta, o cale definitiv trasat\u0103, urmat\u0103 de to\u0163i istoricii ulteriori, indiferent de anii pe care \u00eei consider\u0103 fiecare\u00a0 \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i a figura ca dat\u0103 oficial\u0103. El restituie lui Drago\u015f dreptul de a fi \u00eentemeiat dincoace de Carpa\u0163i o st\u0103p\u00e2nire restr\u00e2ns\u0103 spa\u0163ial, de grani\u0163\u0103, sub vasalitatea ungar\u0103 \u2013 ceea ce a provocat anume confuzii \u00een cronicile vremii \u2013 \u015fi lui Bogdan \u00eei atribuie fondarea statului independent moldovenesc, \u00eentins de la Carpa\u0163i p\u00e2n\u0103 la Nistru, pentru care s-a luptat aproape an de an cu ungurii, b\u0103t\u00e2ndu-i de fiecare dat\u0103. \u00centruc\u00e2t el ar fi venit cu mul\u0163i curteni \u015fi osta\u015fi din Maramure\u015f, A. D. Xenopol consider\u0103 c\u0103 tovar\u0103\u015fii s\u0103i de arme ar fi avut un cu totul alt tratament din partea voievodului \u015fi a cur\u0163ii, fa\u0163\u0103 de locuitorii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Primit cu entuziasm de tot poporul \u015fi ajutat \u00een luptele sale de ap\u0103rare a independen\u0163ei, Bogdan i-ar fi socotit pe ceilal\u0163i egali, iar celor care dec\u0103deau \u00een drepturi, devenind \u015ferbi, le-a spus \u201evecini\u201c, \u00een timp ce \u00een Muntenia acestora de pe urm\u0103 li s-a spus \u201erum\u00e2ni\u201c, \u00eent\u00e2i cu \u00een\u0163elesul ne\u00eenjositor, de \u201esupu\u015fi\u201c, iar mai apoi cu acela de discreditare.
\nChiar dac\u0103 observa\u0163iile comparative ale lui Xenopol au fost respinse, amintindu-se c\u0103 p\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu \u015ferbii erau numi\u0163i tot \u201evecini\u201c \u015fi \u00een Muntenia, chiar dac\u0103 denominarea \u201erum\u00e2ni\u201c a \u015ferbilor nu cheam\u0103 neap\u0103rat \u00een minte desc\u0103lecarea, cum afirm\u0103 istoricii, e totu\u015fi tulbur\u0103tor c\u0103 celor mai de jos locuitori ai \u0163\u0103rii li se spunea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u201erum\u00e2ni\u201c, deci autohtoni, utiliz\u00e2ndu-se numele lor etnic.
\n\u0162inem s\u0103 relev\u0103m \u2013 \u00e0 propos de \u201evecini\u201c\/\u201erum\u00e2ni\u201c \u2013 c\u0103 A. D. Xenopol eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 cel pu\u0163in \u0163\u0103ranii c\u0103zu\u0163i \u00een robie nu-\u015fi pierdeau averea lor, \u00eendeosebi p\u0103m\u00e2ntul, \u201epartea lor de patrie\u201c, pe care o rec\u0103p\u0103tau c\u00e2nd puteau s\u0103-\u015fi achite datoriile fa\u0163\u0103 de boieri.
\nE de observat c\u0103, de\u015fi teoretic, A. D. Xenopol dezbate problema \u201edesc\u0103lec\u0103rii\u201c celor dou\u0103 principate doar \u00een prima parte a volumului, el revine \u00een mod repetat la aceast\u0103 chestiune ori de c\u00e2te ori i se ive\u015fte prilejul, at\u00e2t \u00een volumul II, c\u00e2t \u015fi \u00een volumul III, \u00eentruc\u00e2t aici i se pare c\u0103 se afl\u0103 dezlegarea celor mai multe fire \u00eencurcate ale viitorului.
\nAmintim, de pild\u0103, dou\u0103 atitudini ale osta\u015filor rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 de unguri \u00een luptele \u00eempotriva turcilor, pe care Xenopol le pune pe seama r\u0103bufnirii urii \u015fi repulsiei lor fa\u0163\u00e3 de cei care-i \u00eenrobiser\u0103, c\u00e2t st\u0103tuser\u0103 \u00een Transilvania. Astfel, \u00een b\u0103t\u0103lia de la Varna, c\u00e2nd cump\u0103na \u00eenclin\u0103 c\u0103tre victoria turcilor, c\u00e2\u0163iva rom\u00e2ni prad\u0103 cortul regelui ungur, iar \u00een luptele de la C\u00e2mpul Mierlei, 8.000 de rom\u00e2ni \u00eel las\u0103 pe domn cu ungurii \u015fi trec de partea turcilor.
\nTrec\u00e2nd la derularea istoriei propriu-zise din \u201eperioada eroic\u0103\u201c, medieval\u0103, a rom\u00e2nilor, de la dinastia Negrilor Voievozi \u015fi p\u00e2n\u0103 la Petru Rare\u015f (\u00een volumul II) \u015fi mai departe p\u00e2n\u0103 la Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu (\u00een volumul III), din a\u015fa-zisa \u201eepoc\u0103 a slavonismului\u201c, A. D. Xenopol urm\u0103re\u015fte \u201e\u00eempotrivirea contra cople\u015firii str\u0103ine\u201c, exemplificat\u0103, dup\u0103 el, doar de dou\u0103 figuri \u00een care geniul omului chemat de moment s-a \u00eent\u00e2lnit cu elanul poporului \u2013 sub Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi mai ales sub \u015etefan cel Mare, punctul maxim atins de rom\u00e2ni istorice\u015fte \u2013 \u015fi apoi expune partea cobor\u00e2toare, a \u201e\u00eengenuncherii\u201c \u201etot mai ad\u00e2nci\u201c a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri sub turci \u2013 c\u00e2nd principatele \u00ee\u015fi pierd, cum spune, calitatea de \u201esubiect istoric\u201c, \u201edevenind simple instrumente pentru mul\u0163umirea ambi\u0163iilor personale\u201c.
\nTotu\u015fi, chiar \u00een aceast\u0103 lung\u0103 perioad\u0103 de alunecare spre inexisten\u0163\u0103, istoricul semnaleaz\u0103 \u201eopintirile uria\u015fe f\u0103cute de doi eroi ai neamului rom\u00e2nesc \u2013 Ioan Vod\u0103 cel Cumplit \u015fi Mihai Viteazul \u2013 spre a-l smulge din aceast\u0103 c\u0103dere\u201c. De aceea \u015fi acord\u0103 un spa\u0163iu a\u015fa de mare \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii vie\u0163ii \u015fi faptelor lui Mihai Viteazul, de dimensiunile unei largi monografii, \u00een cadrul trat\u0103rii totu\u015fi echilibrate a personalit\u0103\u0163ilor \u015fi evenimentelor istoriei noastre. Mihai reprezenta \u00eens\u0103 pentru el o figur\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, at\u00e2t prin ideea unirii tuturor rom\u00e2nilor, c\u00e2t mai ales prin rolul lui pentru prima dat\u0103 cu adev\u0103rat european, de excep\u0163ie.
\nPe acest fundal al cre\u015fterii \u015fi descre\u015fterii stelei destinului rom\u00e2nesc, istoricul trece \u00een revist\u0103 pe to\u0163i voievozii, \u00een ordine cronologic\u0103 \u2013 chiar \u015fi pe cei care n-au apucat s\u0103 domneasc\u0103, fiind \u00eenl\u0103tura\u0163i chiar de la tentativa de a se urca pe tron \u2013 revenind asupra lor ori de c\u00e2te ori au reluat puterea \u00een stat.
\nEvident, spa\u0163iul acordat difer\u0103 \u00een func\u0163ie de importan\u0163a faptelor s\u0103v\u00e2r\u015fite de fiecare domnitor, de la c\u00e2teva r\u00e2nduri p\u00e2n\u0103 la zeci de pagini, precum \u00een cazul lui \u015etefan cel Mare, c\u0103ruia \u00eei schi\u0163eaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 monografie analitic\u0103 de propor\u0163ii, oric\u00e2nd deta\u015fabil\u0103 ca o lucrare de sine st\u0103t\u0103toare. El constituie, de altfel, domnitorul- simbol al vastei sale panorame, \u00een func\u0163ie de care sunt judeca\u0163i to\u0163i ceilal\u0163i. E steaua polar\u0103 a lucr\u0103rii, la care, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu-\u015fi exprim\u0103 g\u00e2ndurile \u00een cuvinte, face implicit aluzii.
\nCritic obiectiv al faptelor, judec\u00e2nd totodat\u0103 din multiple perspective personalit\u0103\u0163ile celor care s-au ridicat \u00een fruntea celor dou\u0103 \u0163\u0103ri, inclusiv marile figuri rom\u00e2ne ale Transilvaniei, A. D. Xenopol nu se las\u0103 influen\u0163at de nicio opinie anterioar\u0103 sau contemporan\u0103.
\nVerdictele sale sunt ne\u00eendur\u0103toare. A se vedea, de pild\u0103, aser\u0163iunile asupra lui Radu cel Mare al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, care, de fapt, n-ar fi fost deloc mare prec\u00e2t s-a zis, \u00een special de Biseric\u0103. Sau mai ales cele despre Neagoe Basarab \u2013 a c\u0103rui contribu\u0163ie cultural\u0103 o apreciaz\u0103 \u2013, dar nu poate trece cu vederea risipa imens\u0103 de bani f\u0103cut\u0103 \u00een folosul str\u0103inilor, prin construc\u0163iile \u00eempov\u0103r\u0103toare de la Constantinopole \u015fi Muntele Athos sau chiar din \u0163ar\u0103 \u015fi prin iubirea sa de fast, at\u00e2t de greu suportat\u0103 de popor. \u00cenc\u00e2t, dup\u0103 \u00een\u015firuirea lungilor liste de danii oferite din profundul sentiment de religiozitate al Domnului, nu se poate ab\u0163ine s\u0103 nu rosteasc\u0103: \u201eRezultatul domniei lui Neagoe fu fatal Munteniei. Cheltuielile exagerate f\u0103cute cu trebile biserice\u015fti s\u0103r\u0103ceau poporul, pe c\u00e2nd, \u00een privin\u0163a politic\u0103, \u0163ara era \u00eentr-o mare \u00eenjosire. Tributul de s\u00e2nge urma \u00eenainte a se lua din \u0163ar\u0103, iar acel de bani se sporea mereu. C\u0103tre turci slug\u0103rie \u00eenjositoare, c\u0103tre unguri \u00eenchinare, dup\u0103 principiul bisericesc pe care-l practica cu toat\u0103 os\u00e2rdia evlaviosul Neagoe: \u00abcapul plecat sabia nu-l taie\u00bb\u201c. \u00cel critic\u00e3 mai ales pentru c\u0103, dup\u0103 Radu cel Mare, el deschise \u015fi mai larg por\u0163ile p\u0103trunderii grecilor \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 ca \u00eenr\u00e2urire multipl\u0103 \u015fi exploatare a na\u0163iunii. \u201eRezultatul \u00eens\u0103 cel mai fatal al acestei domnii \u2013 scrie el \u2013 fu sporirea nem\u0103surat\u0103 a \u00eenr\u00e2uririi grece\u015fti, \u015fi anume pe calea aceea, prin care acest element se putea mai u\u015for alipi de s\u00e2nul \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne, aceea religioas\u0103\u201c.
\nSpre a nu mai vorbi despre urma\u015fii lui \u015etefan cel Mare, ale c\u0103ror domnie \u015fi persoan\u0103 sunt aspru comparate cu personalitatea \u015fi lunga st\u0103p\u00e2nire a p\u0103rintelui sau bunicului lor. Cit\u0103m, de pild\u0103, caracterizarea final\u0103 a lui Bogdan Voievod: \u201ePoate c\u0103 dac\u0103 ar fi domnit mai mult, v\u00e2rsta ar fi dezvoltat \u00een el \u00eensu\u015firi mai de pre\u0163. Astfel, \u00eens\u0103, precum \u00eel cunoa\u015ftem, era un principe-n care ambi\u0163ia predomnea atotputernic\u0103. El era \u00een stare s\u0103 jertfeasc\u0103 \u0163ara lui \u00eentreag\u0103; at\u00e2t de deosebit \u00een aceasta de marele s\u0103u n\u0103sc\u0103tor, care punea interesul s\u0103u ob\u015ftesc chiar deasupra celor mai m\u00e2ndre sim\u0163\u0103minte personale. C\u00e2t de mic ne pare Bogdan dup\u0103 m\u0103rea\u0163a figur\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u.\u201c
\n\u00cenc\u0103 \u015fi mai critic\u0103 e caracterizarea lui \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 Vod\u0103, mort la 21 de ani, care-l ucisese nevinovat, nu numai pe Luca Arbore, portarul Sucevei, ci \u015fi pe cei doi fii ai lui, Toader \u015fi Nechita.
\nNici chiar marele \u015etefan nu scap\u0103, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, de critici aspre, \u00eendeosebi \u00een ce prive\u015fte ac\u0163iunea cu totul nefireasc\u0103 \u015fi necugetat\u0103, de la \u00eenceputul domniei sale, \u00eempotriva lui Vlad \u0162epe\u015f, care \u00eel ajutase la nevoie, g\u0103zduindu-l, dup\u0103 uciderea tat\u0103lui s\u0103u de c\u0103tre Aron Vod\u0103, \u015fi-i acordase ajutor militar spre a se \u00eensc\u0103una. Ne\u0163in\u00e2nd seama de nimic, dar mai ales de sprijinul pe care domnul muntean i l-ar fi putut da \u00een viitor, \u00een luptele contra turcilor, el asediaz\u0103 Chilia \u2013 e drept, cetate moldoveneasc\u0103 \u00een timpul lui Alexandru cel Bun \u2013, iar \u00een r\u0103zboiul cu \u0162epe\u015f, pe care-l provoac\u0103, \u00eel bate pe proteguitorul s\u0103u, determin\u00e2nd nu numai \u00eenfr\u00e2ngerea armatelor muntene de c\u0103tre turci, prin plecarea voievodului spre a ap\u0103ra Chilia, dar \u015fi pierderea domniei de c\u0103tre acesta.
\nCuvintele istoricului sunt dure: \u201eel a urmat \u00een acest atac al Chiliei mai mult \u00eemboldirea \u015fi neast\u00e2mp\u0103rul ce-l fr\u0103m\u00e2nta \u015fi-l arunca \u00een r\u0103zboaie, dec\u00e2t un plan copt \u015fi cugetat\u201c. \u201eNumai astfel ne putem explica aceast\u0103 mare gre\u015feal\u0103 politic\u0103 a lui \u015etefan cel Mare, f\u0103cut\u0103 chiar la \u00eenceputul carierei sale, de a contribui la c\u0103derea unui domn, care \u00ee\u015fi pusese ca \u0163int\u0103 respingerea tiraniei turce\u015fti\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 interesanta solu\u0163ionare a perpetu\u0103rii vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prin retragerea popula\u0163iei autohtone \u00een cuibul mun\u0163ilor, de-a lungul \u00eentunecatului mileniu \u2013 tratat\u0103 \u00een volumul I al Istoriei rom\u00e2nilor din Dacia traian\u0103 \u2013, A. D. Xenopol abordeaz\u0103 o alt\u0103 chestiune viu disputat\u0103 a istoriografiei na\u0163ionale \u2013 aceea a fund\u0103rii principatelor rom\u00e2ne. Adept al desc\u0103lec\u0103rii de peste Carpa\u0163i, ce… Cite\u0219te mai mult »O istorie critic\u0103 a rom\u00e2nilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10622,10623],"class_list":["post-22309","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-a-d-xenopol","tag-istoria-romanilor-din-dacia-traiana"],"views":1299,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22309"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22309\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}