{"id":22307,"date":"2015-02-04T20:41:30","date_gmt":"2015-02-04T18:41:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22307"},"modified":"2015-02-04T20:41:30","modified_gmt":"2015-02-04T18:41:30","slug":"nasterea-in-traditia-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nasterea-in-traditia-romaneasca\/","title":{"rendered":"Na\u015fterea \u00een tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Despre na\u015ftere, ca secven\u0163\u0103 a riturilor de trecere asupra c\u0103reia m\u0103 opresc \u00een acest articol, se pot spune multe, dar, din considerente lesne de b\u0103nuit, din vastul material pe care terenul l-a oferit cu at\u00e2ta generozitate, re\u0163in doar esen\u0163a. Dintru \u00eenceput, pun \u00een eviden\u0163\u0103 tradi\u0163ia premerg\u0103toare na\u015fterii care impunea ca femeia s\u0103 citeasc\u0103 zilnic rug\u0103ciuni \u015fi s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 des, pentru a na\u015fte u\u015for \u015fi pentru a avea copii s\u0103n\u0103to\u015fi. Aproape de neconceput \u00een zilele noastre apare vechiul obicei, relevat cu insisten\u0163\u0103 \u00een r\u0103spunsurile primite, ca femeile s\u0103 nasc\u0103 direct pe p\u0103m\u00e2nt sau l\u00e2ng\u0103 vatra focului, st\u00e2nd \u00een genunchi, toate acestea \u00een contextul unei asisten\u0163e medicale, la sate, extrem de limitate \u2013 \u00een zilele noastre, na\u015fterile au loc la maternitate, sub supravegherea personalului medico-sanitar&#8230;<br \/>\n\u00cen spa\u0163iul investigat, vestul, estul \u015fi nordul Transilvaniei, la data anchetei, momentul na\u015fterii nu mai ocazioneaz\u0103 oficierea vechilor rituri menite s\u0103 u\u015fureze na\u015fterea. Cu toate acestea, d\u0103inuie anumite prescrip\u0163ii ce variaz\u0103, \u00eens\u0103, de la o localitate la alta; din suita de practici uzitate cu scopul \u201ena\u015fterii u\u015foare de prunci s\u0103n\u0103to\u015fi\u201c \u2013 laitmotiv \u00een m\u0103rturiile participan\u0163ilor la dialog, multe sunt p\u0103trunse pe filier\u0103 cre\u015ftin\u0103, mo\u015ftenite prin tradi\u0163ie, \u00een spa\u0163iul c\u0103reia preotul este cel care de\u0163ine rolul cel mai important. Femeile \u0163in posturi, se roag\u0103, las\u0103 pomelnice la biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri, se spovedesc \u015fi se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc des, fac sfe\u015ftanie, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u201epericolul\u201c de a nu avea urma\u015fi este generator de credin\u0163e, spaime, temeri. Simptomele ap\u0103rute \u00een perioada celor nou\u0103 luni erau explicate \u00een cheie magic\u0103, \u201ef\u0103c\u0103turi\u201c din partea celor de rea-credin\u0163\u0103. De acee se \u00eencercau anumite gesturi pentru contracararea acestora, \u00een principal \u201ecur\u0103\u0163\u00e2re prin post \u015fi rug\u0103ciune\u201c.<br \/>\nSt\u0103ruim asupra faptului c\u0103, \u00een satul tradi\u0163ional, p\u00e2n\u0103 la extinderea re\u0163elei spitalice\u015fti \u015fi a caselor de na\u015ftere, femeile n\u0103\u015fteau acas\u0103; t\u0103ierea cordonului ombilical cerea o anume \u00eendem\u00e2nare \u015fi semnifica ruperea simbolic\u0103 a leg\u0103turii copilului cu mama sa, precum \u015fi aderen\u0163a la comunitatea social\u0103. Moa\u015fa f\u0103cea primul ciup\u0103it sau prima scald\u0103, cu ap\u0103 adus\u0103 dup\u0103 r\u0103s\u0103rit, din f\u00e2nt\u00e2n\u0103 sau de la izvor, \u00eentr-un vas nou, folosit doar pentru \u00eemb\u0103iere. Obiectele puse \u00een prima ciup\u0103 difer\u0103 de la sat la sat, \u00eens\u0103 \u201eapa sluj\u00e2t\u0103\u201c nu lipsea niciodat\u0103. Tot moa\u015fa aducea primele h\u0103ini\u0163e noi, preg\u0103tea leag\u0103nul, l\u00e2ng\u0103 copil, punea carte de rug\u0103ciuni, t\u0103m\u00e2ie, busuioc. Copilului \u00eei d\u0103dea s\u0103 bea ap\u0103 din clopo\u0163el, pentru a avea glas frumos. Lu\u0103m \u00een discu\u0163ie \u00eendatorirea moa\u015fei\u00a0 de a se ocupa de copil \u015fi de mam\u0103, preocup\u0103ri ce acopereau o perioad\u0103 care varia de la o zi la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: ea aducea de m\u00e2ncare, f\u0103cea cur\u0103\u0163enie, stropea, pentru purificare, cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103 prin cas\u0103.<br \/>\nDac\u0103 pruncul era pe moarte, frica mare era ca acesta s\u0103 nu moar\u0103 nebotezat. I se da un nume \u015fi moa\u015fa rostea deasupra capului copilului formula de botez, stropindu-l cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103. Cele trei zile dup\u0103 na\u015ftere, mai ales, erau considerate decisive pentru copil \u015fi se efectuau acte menite s\u0103-i asigure protec\u0163ia. Moa\u015fa l\u0103sa copilul \u00een grija mamei, gest marcat simbolic, lua de pe propria hain\u0103 un fir, o scam\u0103, zic\u00e2nd \u201e\u00ee\u0163i las somnu \u015fi \u0163\u00e2\u0163a\u201c \u015fi punea scama \u00een leag\u0103n. Acest gest era f\u0103cut de to\u0163i cei care veneau s\u0103 vad\u0103 copilul.<br \/>\nSchi\u0163ez contextul vie\u0163ii tradi\u0163ionale: femeile b\u0103tr\u00e2ne erau cele care aduceau la cuno\u015ftin\u0163a viitoarelor mame interdic\u0163iile la care erau supuse, \u00een credin\u0163a c\u0103, dac\u0103 sunt respectate, via\u0163a copilului nu este \u00een pericol. \u00cen acest cadru, moa\u015fa, care \u015fi ea era, \u00een general, o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, asista na\u015fterea \u015fi toat\u0103 desf\u0103\u015furarea ritualurilor legate de aceasta \u015fi de \u00eencadrarea copilului \u00een familie, neam, comunitatea s\u0103teasc\u0103. Perioada de l\u0103uzie se consider\u0103 intervalul de patruzeci de zile de la na\u015ftere, guvernat de o seam\u0103 de restric\u0163ii: l\u0103uza s\u0103 nu ias\u0103 din curte, s\u0103 nu treac\u0103 peste ap\u0103, \u00een caz contrar \u00ee\u015fi pierde laptele, s\u0103 nu aduc\u0103 nici ap\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103, s\u0103 nu coac\u0103, s\u0103 nu mearg\u0103 la biseric\u0103, pentru c\u0103 e \u201enecurat\u0103\u201c. Tot acum ac\u0163ioneaz\u0103 o seam\u0103 de interdic\u0163ii cu referire la conduit\u0103: hainele copilului s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 afar\u0103 dup\u0103 apusul soarelui, apa de la \u00eemb\u0103iere s\u0103 nu se arunce dup\u0103 asfin\u0163itul soarelui, mama s\u0103 arunce surplusul de lapte doar pe flori, \u201ela di\u0163\u0103 \u015fde vie\u0163\u201c sau la un pom, pentru a nu-\u015fi \u201epierde \u0163\u00e2\u0163a\u201c, s\u0103 nu se apropie de copil femeia aflat\u0103 la menstrua\u0163ie, pentru c\u0103-l \u201espurc\u0103\u201c, s\u0103 nu fie l\u0103sat singur, s\u0103 nu se sperie.<br \/>\n\u00cen leag\u0103n e bine s\u0103 se pun\u0103, dup\u0103 cum ne accentueaz\u0103 informatoarele, t\u0103m\u00e2ie, cruce, carte de rug\u0103ciuni \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru a adormi mai u\u015for, \u201es\u0103 i s\u0103 spun\u0103 pove\u015fti sau s\u0103 i s\u0103 c\u00e2nte\u201c. Era respectat\u0103, \u00een general, recomandarea bisericii de a da un singur nume, \u015fi acela, preferabil s\u0103 fie nume de sf\u00e2nt, apostol, mucenic sau cuvios, pe considerentul c\u0103 sfin\u0163ii aveau doar unul singur, \u015fi c\u0103, la Judecat\u0103, Iisus Hristos \u00eel va striga pe fiecare pe un nume de botez, care, de altfel, nici nu poate fi schimbat, dec\u00e2t \u00een cazul trecerii la monahism. Se consider\u0103 c\u0103 numele este \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu destinul omului \u015fi c\u0103 a-l schimba echivaleaz\u0103 cu o provocare, cu o activare a for\u0163elor latente ale norocului, care se pot \u00eentoarce astfel \u00eempotriva omului. Tradi\u0163ia spune c\u0103 numele copilului trebuie fixat \u00een ziua a opta de la na\u015ftere; numirea copilului este orientat\u0103 nu numai \u00eenspre individualizare, ci \u015fi \u00eenspre integrarea acestuia \u00een societate. Criteriile de alegere se dovedeau destul de rigide, dar, \u00een primul se \u0163inea cont de s\u0103rb\u0103toarea cea mai apropiat\u0103 de momentul na\u015fterii; copilul primea numele \u015fi ocrotirea sf\u00e2ntului respectiv, plas\u00e2ndu-se astfel sub protec\u0163ia unui model de virtute. \u00cen ceea ce prive\u015fte p\u0103strarea numelui din familie, copilul primea fie numele tat\u0103lui, al bunicului, al str\u0103bunicului, al na\u015fului, sau numele unui gospodar din sat, admirat pentru calit\u0103\u0163ile sale sau pentru bun\u0103starea sa material\u0103, ca pruncul s\u0103-i semene. Vechile criterii nu mai func\u0163ioneaz\u0103 \u00een zilele noastre cu at\u00e2ta consecven\u0163\u0103, cu toate c\u0103 se cunoa\u015fte recomandarea tradi\u0163iei ca numele copilului s\u0103 aib\u0103 rezonan\u0163\u0103 spiritual\u0103, nume de sfin\u0163i, din calendarul ortodox \u2013 sub al c\u0103ror patronaj se pune de \u00eendat\u0103 ce i s-a fixat numele, adic\u0103 \u00een ziua a opta, dup\u0103 na\u015ftere \u2013 aspect subliniat \u00een mod constant \u00een r\u0103spunsurile chestionarelor noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Despre na\u015ftere, ca secven\u0163\u0103 a riturilor de trecere asupra c\u0103reia m\u0103 opresc \u00een acest articol, se pot spune multe, dar, din considerente lesne de b\u0103nuit, din vastul material pe care terenul l-a oferit cu at\u00e2ta generozitate, re\u0163in doar esen\u0163a. Dintru \u00eenceput, pun \u00een eviden\u0163\u0103 tradi\u0163ia premerg\u0103toare na\u015fterii care impunea ca femeia s\u0103 citeasc\u0103 zilnic rug\u0103ciuni&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nasterea-in-traditia-romaneasca\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Na\u015fterea \u00een tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13417,13418],"class_list":["post-22307","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-nasterea-traditionala","tag-vechi-tehnici-de-nastere"],"views":3092,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22307","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22307"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22307\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}