Cultura est-asiatic\u0103 \u015fi \u00een special cea japonez\u0103 au un public consacrat \u00een Rom\u00e2nia. Romanele \u00ee\u015fi g\u0103sesc aici succesul, tocmai pentru c\u0103 au un public \u0163int\u0103 c\u0103ruia s\u0103 i se adreseze. Iat\u0103 de ce cultura japonez\u0103 nu mai \u00eempr\u0103\u015ftie cea\u0163a. Ea \u00eencepe s\u0103 se ridice pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, iar ceea ce era mister \u00eencepe s\u0103 fie elucidat. Mentalitatea japonezilor este diferit\u0103 de a noastr\u0103: au tradi\u0163ii diferite, s\u0103rb\u0103tori diferite, un mod de trai diferit, vorbirea \u015fi scrierea sunt total diferite. Au reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 trezeasc\u0103 interesul occidentalilor, pun\u00e2nd accent tocmai pe aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 enorm\u0103 dintre cele dou\u0103 tipuri de cultur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t romane arhicunoscute precum Memoriile unei Ghei\u015fe de Arthur Golden, Adev\u0103rata via\u0163\u0103 de ghei\u015f\u0103 de Mineko Iwasaki \u015fi altele asemenea au avut un\u00a0 succes de propor\u0163ii.
\nTimp de mul\u0163i ani, ghei\u015fele au fost stigmatizate drept ni\u015fte prostituate, de\u015fi judecata este nedreapt\u0103. Occidentalii nu \u015ftiau, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceste c\u0103r\u0163i nu au ap\u0103rut, c\u0103 via\u0163a de ghei\u015f\u0103 \u00eencepe de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, implic\u00e2nd ani mul\u0163i de studiu \u00een diferite discipline (muzica, dansul), care le fac at\u00e2t de fermec\u0103toare. O via\u0163\u0103 dificil\u0103 care necesit\u0103 r\u0103bdare \u015fi dedica\u0163ie. Cel pu\u0163in a\u015fa se descrie o ghei\u015f\u0103 tradi\u0163ional\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd practica a fost distorsionat\u0103 \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi, contamin\u00e2ndu-se de cea occidental\u0103.
\nGhei\u015f\u0103, \u00een traducere, \u00eenseamn\u0103 \u201eartist\u0103\u201c sau \u201epersoan\u0103 a artelor\u201c, numit\u0103 uneori \u015fi geiko, maiko sau geigi. O ghei\u015f\u0103 \u00eendepline\u015fte rolul de femeie care acompaniaz\u0103 o petrecere sau un domn care o solicit\u0103, \u00een acela\u015fi timp fiind dansatoare \u015fi interpret\u0103 de art\u0103 tradi\u0163ional\u0103 japonez\u0103. Motivul pentru care ghei\u015fele au o reputa\u0163ie \u00eendoielnic\u0103 se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 prostituatele au adoptat acela\u015fi nume pentru a putea atrage mai mul\u0163i clien\u0163i. Diferen\u0163a, \u00eens\u0103, este evident\u0103: ambele poart\u0103 kimono, iar peste kimono, un obi; ghei\u015fele poart\u0103 acest obi legat \u00een spate, pe c\u00e2nd prostituatele \u00eel leag\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Le este imposibil s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een spate, meseria oblig\u00e2ndu-le s\u0103-l lege \u015fi dezlege de multe ori de-a lungul zilei. Ghei\u015fele nu practic\u0103 sexul pl\u0103tit. Sunt curtezane? Nu, nu sunt nici curtezane. De\u015fi unele ghei\u015fe au un danna, adic\u0103 un fel de patron, asta nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat c\u0103 ele trebuie s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 rela\u0163ii cu ei, chiar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 des. Un danna pl\u0103te\u015fte pentru cheltuielile ghei\u015fei pe care o are \u00een grij\u0103, dar rela\u0163iile dintre cei doi nu sunt \u00een\u0163elese foarte bine.
\nCum devine o fat\u0103 ghei\u015f\u0103? Nu se \u00eent\u00e2mpla foarte des, mai ales \u00een districtele cunoscute, dar existau fete care erau v\u00e2ndute unei okiya, cas\u0103 de ghei\u015fe. De asemenea, majoritatea fiicelor de ghei\u015fe hot\u00e2rau s\u0103 se fac\u0103 \u015fi ele, la r\u00e2ndul lor, ghei\u015fe, devenind mo\u015ftenitoarele casei de ghei\u015fe. \u00cen timpul primei etape de preg\u0103tire, numite shikomi, fetele erau puse s\u0103 lucreze pe post de servitoare \u015fi erau nevoite s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce li se cerea. Cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre cele mai noi trebuia s\u0103 a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ultima ghei\u015f\u0103 se \u00eentorcea acas\u0103, chiar la dou\u0103 sau trei diminea\u0163a, \u015fi s\u0103 o ajute s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de culcare. \u00cen acela\u015fi timp, fetele trebuiau s\u0103 urmeze \u015fcoala de ghei\u015fe, unde \u00eenv\u0103\u0163au tradi\u0163iile, dialectele \u015fi kimonoul, obicei p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.
\nDup\u0103 prima etap\u0103, absolvit\u0103 printr-un examen care const\u0103 \u00eentr-un dans, fata este eliberat\u0103 de datoriile de servitoare \u015fi trece la cea de-a doua etap\u0103, minarai. \u00cencepe activitatea pe teren, chiar dac\u0103 nu are voie s\u0103 vorbeasc\u0103. Ceea ce occidetalii au importat este forma din etapa minarai a imaginii de ghei\u015f\u0103 \u015fi a kimonoului, fiind cea mai expresiv\u0103. Kimonoul are cel mai impresionant design, pentru c\u0103 acesta se presupune c\u0103 \u201evorbe\u015fte\u201c \u00een locul ghei\u015fei. Tot acum, fata \u00ee\u015fi alege o sor\u0103 mai mare, onee-san, pe care o asist\u0103 la evenimente, observ\u00e2nd cum se desf\u0103\u015foar\u0103 lucrurile \u015fi servind ceai. Mai are posibilitatea de a lucra \u00eendeaproape cu proprietara casei de ghei\u015fe de la care \u00eenva\u0163\u0103 arta conversa\u0163iei \u015fi cum s\u0103 participe la diferite jocuri.
\nUrmeaz\u0103 a treia etap\u0103, \u00een care fata devine o ucenic\u0103 ghei\u015f\u0103 sau maiko. Aceast\u0103 etap\u0103 poate dura p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0163iva ani, spre deosebire de primele dou\u0103, care cumuleaz\u0103 cel mult un an. Ucenica \u00ee\u015fi va urma sora cea mare peste tot, iar acum poate participa \u015fi ea efectiv la evenimente, cu acordul surorii mai mari. Onee-san (sora mai mare) o \u00eenva\u0163\u0103 pe maiko (ucenica) cum s\u0103 devin\u0103 o adev\u0103rat\u0103 ghei\u015f\u0103, ceremonia ceaiului, aranjamentul florilor, caligrafia, s\u0103 c\u00e2nte la shamisan (instrument cu trei corzi), dansul, arta conversa\u0163iei. De asemenea, maiko este ajutat\u0103 de c\u0103tre onee-san s\u0103-\u015fi aleag\u0103 un nou nume, un nume profesionist \u015fi s\u0103-\u015fi perfec\u0163ioneze modul \u00een care-\u015fi aranjeaz\u0103 p\u0103rul \u015fi machiajul. P\u0103rul trebuie sp\u0103lat o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar complicata coafur\u0103 este realizat\u0103 de un profesionist. C\u00e2t despre machiaj, acesta const\u0103 \u00een aplicarea unui fond alb pe fa\u0163\u0103, g\u00e2t \u015fi piept, l\u0103s\u00e2nd o linie necompletat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 linia p\u0103rului pentru a crea impresia de masc\u0103. La spatele g\u00e2tului se creeaz\u0103 prin aceea\u015fi tehnic\u0103 dou\u0103 dungi cu v\u00e2rf \u00een jos. Urmeaz\u0103 s\u0103 traseze o linie neagr\u0103 \u00een jurul ochilor \u015fi pe spr\u00e2ncene, iar interiorul buzelor sunt colorate cu ro\u015fu.
\nO maiko devine o ghei\u015f\u0103 cu drepturi depline atunci c\u00e2nd sora mai mare consider\u0103 c\u0103 este preg\u0103tit\u0103. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de ghei\u015fe: tachikata, fetele mai tinere, care danseaz\u0103, \u015fi jikata, ghei\u015fele cu o anumit\u0103 experien\u0163\u0103 care, cel mai adesea, c\u00e2nt\u0103 vocal \u015fi la instrumente. Odat\u0103 devenite adev\u0103rate ghei\u015fe, acestea particip\u0103 la petreceri \u015fi case ale ceaiului, unde au grij\u0103 ca invita\u0163ii s\u0103 se distreze: toarn\u0103 ceai, c\u00e2nt\u0103, danseaz\u0103, c\u00e2nt\u0103 la instrumente \u015fi discut\u0103 cu lumea.
\nA fi ghei\u015f\u0103 e mai mult dec\u00e2t a \u00eendeplini un rol, c\u0103ci totul se integreaz\u0103 \u00een via\u0163a lor. Printre artele pe care o ghei\u015f\u0103 le studiaz\u0103 se num\u0103r\u0103, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, arta seduc\u0163iei. Percep\u0163ia occidental\u0103, deja men\u0163ionat\u0103, vede \u00een aceast\u0103 art\u0103 un mod al ghei\u015felor de a atrage b\u0103rba\u0163ii \u00een pat. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, ghei\u015fa doar \u015ficaneaz\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 b\u0103rbatul s\u0103 se simt\u0103 c\u00e2t mai bine, \u00eei stimuleaz\u0103 ego-ul, se comport\u0103 ca \u015fi cum orice cuv\u00e2nt ar spune acesta ar fi al celui mai \u00eendr\u0103git \u015fi romantic scriitor. Ele v\u00e2nd vise.
\nO ghei\u015f\u0103 deja format\u0103 nu-\u015fi \u00eencheie niciodat\u0103 antrenamentul; trebuie s\u0103-\u015fi dezvolte abilit\u0103\u0163ile \u015fi talentele continuu pentru ca invita\u0163ii petrecerilor s\u0103 fie \u00eentotdeauna mul\u0163umi\u0163i. Uneori, o zi din via\u0163a unei ghei\u015fe este foarte \u00eenc\u0103rcat\u0103: \u00eencep de diminea\u0163a cu antrenamentul, iar seara fug s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru o petrecere \u015fi, oric\u00e2t ar fi de obosite, nu trebuie niciodat\u0103 s\u0103 arate acest lucru.
\nDar minunata tradi\u0163ie este fragil\u0103. Japonia se schimb\u0103: cultura antic\u0103 moare \u015fi, \u00een ciuda frumuse\u0163ii ei, la fel \u015fi ghei\u015fa. \u00cenc\u0103 din 1868, Kyoto este capitala culturii ghei\u015felor. Tinerele fete vin aici, \u00ee\u015fi las\u0103 familia \u015fi se dedic\u0103 complet misiunii lor. Nu doar educa\u0163ia este strict\u0103, ci \u00eentregul stil de via\u0163\u0103: nu au voie s\u0103-\u015fi vopseasc\u0103 p\u0103rul, nu au voie s\u0103-\u015fi g\u0103ureasc\u0103 urechile, folosirea telefonului este interzis\u0103, contact\u00e2ndu-\u015fi familia doar prin scrisori.
\nAst\u0103zi num\u0103rul ghei\u015felor este \u00eentr-o continu\u0103 sc\u0103dere din cauza rigorii pe care o presupune formarea lor \u015fi a timpului \u00eendelungat. Ghei\u015fele sunt artiste, sunt femei ale disciplinei de sine, altruiste \u015fi demne. Inspir\u0103 delicate\u0163e \u015fi fine\u0163e.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cultura est-asiatic\u0103 \u015fi \u00een special cea japonez\u0103 au un public consacrat \u00een Rom\u00e2nia. Romanele \u00ee\u015fi g\u0103sesc aici succesul, tocmai pentru c\u0103 au un public \u0163int\u0103 c\u0103ruia s\u0103 i se adreseze. Iat\u0103 de ce cultura japonez\u0103 nu mai \u00eempr\u0103\u015ftie cea\u0163a. Ea \u00eencepe s\u0103 se ridice pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, iar ceea ce era mister \u00eencepe s\u0103 fie… Cite\u0219te mai mult »Cultura ghei\u015felor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13414,13415,13413],"class_list":["post-22303","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-cultura-est-asiatica","tag-gheisa-traditionala","tag-mentalitatea-japonezilor"],"views":6253,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22303","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22303"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22303\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}