{"id":22289,"date":"2015-02-04T20:26:49","date_gmt":"2015-02-04T18:26:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22289"},"modified":"2015-02-04T20:26:49","modified_gmt":"2015-02-04T18:26:49","slug":"ghiduri-istorice-si-estetice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ghiduri-istorice-si-estetice\/","title":{"rendered":"Ghiduri istorice \u015fi estetice"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Dorina Gr\u0103soiu, <em>Texte reg\u0103site, texte reg\u00e2ndite,<\/em> Editura Bibliotheca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>O distins\u0103 specialist\u0103 \u00een istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103, doamna Dorina Gr\u0103soiu, \u00ee\u015fi public\u0103 cel de-al cincilea volum de autor, pe l\u00e2ng\u0103 cele mai numeroase ap\u0103rute \u00een colaborare cu al\u0163ii. Primele patru purtau aceste titluri: B\u0103t\u0103lia Arghezi (edi\u0163ia I, 1984, edi\u0163ia a II-a, 2010); Mihail Sebastian sau ironia unui destin, 1980; Caragiale \u00een presa vremii, 2003; Via\u0163a c\u0103r\u0163ilor cu Ovidiu Papadima, 2004.<br \/>\nRemarcabile sunt \u015fi volumele la care a colaborat: Dic\u0163ionar cronologic. Literatura rom\u00e2n\u0103, 1979; Literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, I, Poezia, 1980; Literatur Rum\u00e4niens 1944 bis 1980, 1983; Atitudini \u015fi polemici \u00een presa literar\u0103 interbelic\u0103, 1984; Sinteze \u015fi comentarii pentru bacalaureat, 1992; Bibliografia I. L. Caragiale, dou\u0103 volume, 1997; Bibliografia esen\u0163ial\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. Scriitori \/ Reviste \/ Concepte, 2003; Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, I-VII, 2004-2009.<br \/>\nSimpla enumerare a acestor titluri vorbe\u015fte de la sine despre pasiunea cercet\u0103torului de specialitate \u015fi vastele orizonturi \u00een care se mi\u015fc\u0103. De-a lungul anilor, am parcurs o parte din aceste mii de pagini ispititoare, necesare oric\u0103rui scriitor care dore\u015fte s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi \u00een\u0163eleag\u0103 locul \u015fi rostul \u00een cetatea literelor. A\u015fadar, c\u0103r\u0163i cu caracter de ghid istoric \u015fi estetic, scrise cu acribie \u015ftiin\u0163ific\u0103, dar \u015fi cu un condei inspirat.<br \/>\nAceast\u0103 nou\u0103 culegere de texte mai noi \u015fi mai vechi, publicate \u00een harnica \u015fi prestigioasa editur\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte, este deschis\u0103 prin aceste \u201eCuvinte pro-domo\u201c:<br \/>\n\u201eNu \u015ftiu pe cine mai intereseaz\u0103 ast\u0103zi gustul publicului rom\u00e2nesc din secolul al XIX-lea, at\u00e2ta timp c\u00e2t nici cel contemporan nu st\u00e2rne\u015fte frisoane de curiozitate. Nu m\u0103 autoiluzionez c\u0103 mul\u0163i dintre cititori cunosc eforturile depuse de romanticii no\u015ftri pentru definirea \u015fi impunerea conceptului de na\u0163iune \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd ideea plutea \u00eenc\u0103 \u00een vag. Nu \u015ftiu, de asemenea, pe c\u00e2\u0163i dintre receptori \u00eei mai preocup\u0103 b\u0103t\u0103lia dintre genera\u0163iile interbelice, dintre tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, dintre \u00abnou\u00bb \u015fi \u00abvechi\u00bb.<br \/>\nPoate doar \u00een m\u0103sura \u00een care azi se mai dau altfel de firave b\u0103t\u0103lii al c\u0103ror suport estetic r\u0103m\u00e2ne adesea neconving\u0103tor\u201c.<br \/>\nS\u0103-i urm\u0103m \u00eempreun\u0103 liniile directoare ale celor cinci capitole: Cititorii altui secol; Na\u0163iunea \u00een g\u00e2ndirea romanticilor rom\u00e2ni; Via\u0163a c\u0103r\u0163ilor lui Ovidiu Papadima; Campania \u201egenera\u0163ionist\u0103\u201c \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103; Addenda.<br \/>\nPrimul capitol apare ca un studiu despre sociologia crea\u0163iei literare \u015fi sociologia recept\u0103rii acesteia, cu aplicare la democratizarea publicului cititor rom\u00e2nesc, \u00eencep\u00e2nd de la anul 1830, c\u00e2nd apar \u015fi la noi primele \u201eCabinete de lectur\u0103\u201c. Dincolo de am\u0103nuntele evolu\u0163iei acestora, foarte semnificative ne apar datele statistice sintetizate de autoare, din jurul anului 1850, datorate lui C.A. Rosetti. Astfel, num\u0103rul total de opere cuprinse \u00een cataloage\u00a0 era de 4.779.\u00a0 Limbile din care se citea: francez\u0103, 4.048 titluri; englez\u0103, 481; german\u0103, 88; italian\u0103 23; rus\u0103 13; spaniol\u0103, arab\u0103, turc\u0103 29. Deci, evident, franceza era dominant\u0103!<br \/>\n\u00cen clasamentul autorilor, H. Balzac avea 68 titluri; Al. Dumas, 66; George Sand, 36; Chateaubriand, 18.<br \/>\nReparti\u0163ia c\u0103r\u0163ilor pe genuri:\u00a0 romane \u2013 3.712; memorii \u015fi coresponden\u0163\u0103 \u2013 265; nuvele \u015fi povestiri \u2013 191; studii literare (de tipul Sainte Beuve) \u2013 174; note de c\u0103l\u0103torie \u2013 131; teatru \u2013 115; poezie \u2013 54;\u00a0 fabule \u015fi proverbe \u2013 20. Evident, s\u0103rmana poezie se afl\u0103 la coad\u0103, cum se afl\u0103 \u015fi \u00een prezent!<br \/>\nAutoarea ofer\u0103 ample aplica\u0163ii tuturor acestor interesante am\u0103nunte, caracteristice form\u0103rii \u015fi orient\u0103rii cititului la rom\u00e2ni, dar \u015fi sensului original, \u00een toate genurile literare.<br \/>\n\u201eNa\u0163iunea \u00een g\u00e2ndirea romanticilor rom\u00e2ni\u201c este o tem\u0103 de care al\u0163ii se cam feresc, sau o trateaz\u0103 \u00een chip restrictiv, de parc\u0103 le-ar fi ru\u015fine c\u00e2t mai exist\u0103m \u015fi noi, rom\u00e2nii, \u00een Europa.<br \/>\nDorina Gr\u0103soiu a\u015faz\u0103 tema la locul ei: \u201eDespre conceptul de na\u0163iune \u015fi na\u0163ionalitate a \u00eenceput s\u0103 se vorbeasc\u0103 insistent la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, odat\u0103 cu ocuparea arenei istorice de c\u0103tre burghezie. Dar sentimentul na\u0163ional, ca sentiment \u015fi nu con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine, a existat din timpuri str\u0103vechi. B\u0103lcescu atribuindu-l rom\u00e2nilor \u00eenc\u0103 din vremea domniei lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n: \u00abNa\u0163ionalitatea, de\u015fi avea atunci acel caracter reflexiv \u015fi ideal ce a dob\u00e2ndit \u00een zilele noastre, dar era mult mai \u00eentins\u0103 \u015fi mai puternic\u0103, ca sim\u0163\u0103m\u00e2nt\u00bb.<br \/>\nCon\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 se ive\u015fte la noi mai \u00eent\u00e2i \u00een Transilvania, unde poporul rom\u00e2n suferea ca \u00abna\u0163ionalitate\u00bb \u2013 respins \u015fi oprimat de celelalte grupuri etnice conlocuitoare. \u00ab\u00cen genere, cu c\u00e2t frustra\u0163ia este mai mare, cu at\u00e2t ideea na\u0163ional\u0103 cap\u0103t\u0103 un caracter mai dramatic \u015fi o energie propulsiv\u0103 mai viguroas\u0103\u00bb. \u00cen Principate, ideea na\u0163ional\u0103 devine arm\u0103 politic\u0103 a emancip\u0103rii dup\u0103 mi\u015fcarea lui Tudor Vladimirescu\u201c. Iar ca justificare obiectiv\u0103, lectorul este trimis la 15 c\u0103r\u0163i importante, semnate de B\u0103lcescu, B\u0103rnu\u0163iu, Bari\u0163,<br \/>\nAl. Russo, I. Ghica \u015fi M. Kog\u0103lniceanu.<br \/>\n\u00cen Via\u0163a c\u0103r\u0163ilor lui Ovidiu Papadima autoarea reu\u015fe\u015fte un amplu portret evocator, urm\u0103rind un destin de scriitor \u015fi de om supus capriciilor istoriei, care devine, astfel, exemplar. Iat\u0103 doar una dintre tu\u015fele dominante ale acestui portret: \u201e\u00cen perioada interbelic\u0103 criticul f\u0103cea o figur\u0103 aparte marc\u00e2nd dac\u0103 nu chiar o not\u0103 discordant\u0103, \u00een orice caz una disonant\u0103 cu linia estetic\u0103 impus\u0103 de G. C\u0103linescu, \u015eerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu \u00een valorificarea operei de art\u0103. A pedala pe etnic \u015fi etic \u00eentr-un moment \u00een care mai era nevoie \u00eenc\u0103 de justific\u0103ri pentru ap\u0103rarea autonomiei esteticului (dovad\u0103 centenarul Maiorescu 1940) \u00eensemna a-\u0163i asuma, din capul locului, toate riscurile ce puteau decurge dintr-un asemenea act. \u015ei Ovidiu Papadima \u015fi le-a asumat. F\u0103r\u0103 s\u0103 ignore criteriul estetic (ba, dimpotriv\u0103, consider\u00e2ndu-l implicit \u015fi, ca atare, indispensabil judec\u0103rii oric\u0103rei opere de art\u0103), el a \u0163inut s\u0103 reliefeze, totu\u015fi, alte aspecte, mai pu\u0163in eviden\u0163iate de c\u0103tre ceilal\u0163i confra\u0163i\u201c.<br \/>\n\u00cenchin\u00e2ndu-\u015fi o bun\u0103 parte din eforturile critice studiului operei lui Octavian Goga, precum \u015fi folclorului ca O viziune rom\u00e2neasc\u0103 a lumii, Ovidiu Papadima a intrat \u00een polemici cu unii litera\u0163i ai vremii, iar pentru colaborarea sa la revista G\u00e2ndirea a suportat \u00eenchisori \u015fi lag\u0103re.<br \/>\nDup\u0103 un hiatus de 19 ani s-a reintegrat \u00een activitatea literar\u0103, d\u00e2nd la iveal\u0103 o admirabil\u0103 antologie a poeziei populare (\u00een 1963) intitulat\u0103 Cu c\u00eet c\u00eent, at\u00eeta s\u00eent, pe care un alt specialist \u00een materie, Ion Dodu B\u0103lan, avea s-o aprecieze ca pe \u201eo adev\u0103rat\u0103 monografie liric\u0103 a poporului nostru, a istoriei sale multiseculare, ori a vie\u0163ii individului din leag\u0103n p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt\u201c.<br \/>\n\u015ei aici, autoarea ne invit\u0103 la 25 de izvoare bibliografice.<br \/>\nCampania \u201egenera\u0163ionist\u0103\u201c \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 este capitolul cel mai vast. Se deschide cu aceste observa\u0163ii:<br \/>\n\u201eDar iat\u0103 c\u0103 \u00een 1927, sub obl\u0103duirea\u00a0 G\u00e2ndirii \u015fi a Cuv\u00e2ntului (mai corect spus, a lui Nichifor Crainic \u015fi, respectiv, Nae Ionescu), o nou\u0103 genera\u0163ie \u00ee\u015fi face apari\u0163ia, cu o vehemen\u0163\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, un tir continu \u00eempotriva \u00abb\u0103tr\u00e2nilor\u00bb, respectiv a tuturor autorit\u0103\u0163ilor, culturale \u015fi politice anterioare. Ace\u015fti \u00abtineri furio\u015fi\u00bb (mai to\u0163i proasp\u0103t absolven\u0163i de liceu, \u00een jurul v\u00e2rstei de 19-20 de ani) nu numai c\u0103 le contest\u0103 \u00abb\u0103tr\u00e2nilor\u00bb (care uneori nu num\u0103r\u0103 mai mult de trei decenii) orice merit, dar \u00eencearc\u0103 s\u0103-i \u00eenl\u0103ture din arena literar\u0103 ca pe ni\u015fte fosile ancorate \u00een vremuri iremediabil apuse, \u00eentr-o mentalitate \u00eenvechit\u0103, desuet\u0103 \u015fi, deci, implicit, d\u0103un\u0103toare.<br \/>\nErij\u00e2ndu-se \u00een reprezentan\u0163i ai unei \u00abnoi spiritualit\u0103\u0163i\u00bb, intransigen\u0163i \u015fi justi\u0163iari, ei se cred \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i, \u00een numele noilor idealuri pe care le proclam\u0103 b\u0103t\u0103ios, s\u0103 arunce un teribil \u00ab\u00een l\u0103turi\u00bb exponen\u0163ilor \u00abgenera\u0163iei r\u0103zboiului\u00bb, printre ace\u015ftia num\u0103r\u00e2ndu-se \u00abramoli\u0163i\u00bb de tipul Nicolae Iorga, G. Ibr\u0103ileanu, E. Lovinescu, C. R\u0103dulescu-Motru, Mihail Dragomirescu, P. P. Negulescu, dar \u015fi scriitori \u00abcompromi\u015fi\u00bb precum T. Arghezi, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Ion Pillat, Adrian Maniu etc.\u201c.<br \/>\nParc\u0103 din acest trist exemplu s-au inspirat \u015fi unii dintre \u201eprocurorii\u201c \u015fi \u201erevizioni\u015ftii\u201c literari postdecembri\u015fti. Numai c\u0103 ei nu aveau deloc valoarea unora din acea genera\u0163ie turbulent\u0103, care se numeau Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Constantin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulc\u0103nescu. Lor li se afiliaser\u0103 \u015fi semnatarii virulen\u0163i ai Manifestului \u201eCrinului alb\u201c, Petru Marcu Bal\u015f, Sorin Pavel \u015fi Ion Nestor.<br \/>\nMulte \u015fi \u00eentortocheate sunt paginile prin care Dorina Gr\u0103soiu urm\u0103re\u015fte confruntarea ideologic\u0103 \u015fi literar\u0103 dintre to\u0163i ace\u015ftia \u015fi criticii de la revista Kalende, \u015eerban Cioculescu, Vladimir Streinu \u015fi Pompiliu Constantinescu, reprezentan\u0163ii pozi\u0163iilor ra\u0163ionaliste, anti-ortodoxiste. Al\u0103turi de cei trei, dar pe o pozi\u0163ie mai tolerant\u0103, s-a situat G. C\u0103linescu, prin articolul din Via\u0163a literar\u0103 intitulat simbolic\u00a0 \u201eCrinul alb\u201c \u015fi \u201eLaurul negru\u201c.<br \/>\nAutoarea \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 toate aser\u0163iunile pe citatele din lucr\u0103rile vajnicilor preopinen\u0163i \u015fi polemi\u015fti, reproduse \u00een extrase largi \u00een\u00a0 Addenda. Este vorba de Mircea Eliade, cu Itinerariu spiritual (1927) \u015fi Sensul Itinerariului spiritual (1928); de \u015eerban Cioculescu, cu Un Itinerar Spiritual (1928); de G. C\u0103linescu, cu Genera\u0163ia bombastic\u0103 (1928); de Petru Comarnescu, cu Actualit\u0103\u0163i (1928) \u015fi Semnaliz\u0103ri. \u00centre estetism \u015fi experien\u0163ialism, dou\u0103 fenomene ale culturii tinere rom\u00e2ne\u015fti (1932); de Alexandru Sahia, cu O genera\u0163ie fal\u015fe; de Zaharia Stancu, cu Genera\u0163ia \u00een pulbere (1936).<br \/>\nBravo, doamn\u0103 Dorina Gr\u00e3soiu! A\u015fa lecturi s\u0103 ne tot oferi\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dorina Gr\u0103soiu, Texte reg\u0103site, texte reg\u00e2ndite, Editura Bibliotheca, 2014 &nbsp; O distins\u0103 specialist\u0103 \u00een istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103, doamna Dorina Gr\u0103soiu, \u00ee\u015fi public\u0103 cel de-al cincilea volum de autor, pe l\u00e2ng\u0103 cele mai numeroase ap\u0103rute \u00een colaborare cu al\u0163ii. Primele patru purtau aceste titluri: B\u0103t\u0103lia Arghezi (edi\u0163ia I, 1984, edi\u0163ia a II-a, 2010); Mihail Sebastian&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ghiduri-istorice-si-estetice\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ghiduri istorice \u015fi estetice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13407,13409,13408],"class_list":["post-22289","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dorina-grasoiu","tag-texte-regandite","tag-texte-regasite"],"views":2544,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22289","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22289"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22289\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22289"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22289"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22289"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}