Cum s-a vorbit \u2013 c\u00e2nd s-a vorbit \u2013 despre ceea ce azi consider\u0103m literatur\u0103, specii, genuri, fenomene, artefacte ale literarului? Nu m\u0103 refer strict la discursul criticii, istoriei sau teoriei literare \u2013 care e relativ recent, de vreo dou\u0103 secole. A avut vorbitul despre artefactele literarului vreo tradi\u0163ie a lui, un vocabular care s\u0103 nu fie revendicat de alte domenii ale intelectului, un jargon \u015fi o tabl\u0103 de concepte pur literare cum au, bun\u0103oar\u0103, matematicile \u2013 ceva de tipul punctului, liniei, al teoremei lui Pitagora sau al geometriei lui Euclid? Au fost oratoria sau retorica \u2013 arte ale discursului ornat \u015fi \u00eenfocat \u2013 altceva dec\u00e2t travestiuri ale \u015ftiin\u0163elor juridice, \u00een special ale avocaturii \u2013 croite s\u0103 conving\u0103 (cite\u015fte subjuge) publicul? Au fost tragedia lui Sofocle \u015fi Aristotel, vorbele de sorginte stratosferic\u0103 ale poetului platonician sau ultimul panseu teosofic altceva dec\u00e2t ascensoare c\u0103tre esen\u0163ele divine, \u00eencerc\u0103ri de a legitima arta prin transcendent \u015fi viceversa? Filosofia a fost, de fapt, primul bazin de inspira\u0163ie a vorbitului despre literatur\u0103. Totul \u2013 de la Aristotel la Heidegger \u2013 \u015fi-a g\u0103sit copia, mai mult sau mai pu\u0163in perfect\u0103, \u00een vorbitul despre literatur\u0103. Vine la r\u00e2nd estetica, cu iconografia (variabil\u0103) a frumosului \u015fi al s\u0103u cuv\u00e2nt de ordine: opera (de art\u0103). Iar opera literar\u0103 devine \u015fi ea o art\u0103, adic\u0103 obiect al esteticii valorizat \u00een func\u0163ie de grila categoriilor estetice. Cumva lipse\u015fte muzica? Dar ce e arta sonetului sau critica simbolist\u0103 f\u0103r\u0103 recursul la combinatorici sau st\u0103ri muzicale? Lipsesc artele plastice? Dar ce e romanul \u2013 dac\u0103 nu marea \u201efresc\u0103\u201c sau \u201eoglinda plimbat\u0103 de-a lungul drumului\u201d? S\u0103 vedem cum stau lucrurile cu economia. De la determini\u015ftii marxi\u015fti de secol XIX la anali\u015ftii sistemelor-lume de azi, artefactul literar r\u0103m\u00e2ne ce-a fost: un \u201eprodus\u201d. Cu actori, pia\u0163\u0103 \u015fi cuantificatori de valoare \u00een func\u0163ie de regulile pie\u0163ei \u015fi\/ sau ale rela\u0163iilor de produc\u0163ie care dicteaz\u0103 \u015fi parametrii societ\u0103\u0163ii (unde intr\u0103 pe fir sociologia literar\u0103 \u015fi studiile despre geneza \u015fi impactul produsului cultural asupra societ\u0103\u0163ii: poemul epic, tragedia \u015fi comedia ca produse ale societ\u0103\u0163ii de curte, \u00eentr-un sistem monarhic, romanul ca produs al epocii burgheze etc.). Biologia plus geografia plus psihologia (caracterologia) au dat \u015fcoala pozitivismului francez: Bruneti\u00e8re, Taine. \u015ei, mai nou, un specimen de tipul Franco Moretti, profesorul de la Stanford, specialist \u00een roman \u015fi \u00een evolu\u0163ionism literar, care a ajuns ast\u0103zi s\u0103 caute similitudini \u00eentre limbaj \u015fi codul ADN-ului, dup\u0103 ce (n-)a convins cu paralela dintre genurile \u015fi speciile literare \u015fi unit\u0103\u0163ile capitalului economic. Despre psihologie \u015fi psihanaliz\u0103 nici nu mai vorbesc. Voga studiilor literare inspirate de psihologia de secol XIX sau, mai \u00eencoace, de psihanaliz\u0103 (combinat\u0103, la o adic\u0103, \u015fi cu marxismul) bate spre centenar. Trecem la lingvistic\u0103 \u015fi la semiotic\u0103, la formali\u015fti, structurali\u015fti \u015fi alte inginerii cu raza de ac\u0163iune \u00eentre fonem \u015fi text. Se \u00eendoia cineva c\u0103 sistemul limbii nu e \u015fi un sistem al textului (literar), c\u0103 totul nu e semn, semem, semantem \u015f.a.? Dac\u0103 da, ciuli\u0163i urechea la tot ce s-a scris de la Jakobson la Greimas. Pe un culoar vecin stau pragmatica, filosofia limbajului, dnii Austin, Searle, cu popasuri scurte prin Wittgenstein. Apropo de asem\u0103n\u0103rile de familie: logica intrase \u015fi ea pe filiera literarului, odat\u0103 cu fenomenologia husserlian\u0103, pe care unii au crezut c-o pot transfera cu oarece profit \u015fi \u00eentr-o fenomenologie a literarului (vezi discu\u0163ii de acest gen \u00een prima parte a secolului al XX-lea \u2013 la noi, Camil Petrescu era somitatea \u00een domeniu, releul dintre discipline). Tot \u00een zona asta apare interesul pentru matematic\u0103 (vezi lingvistica matematic\u0103 importat\u0103 \u015fi \u00een studiul temelor literare, care demonstreaz\u0103, cu uz de logaritmi \u015f.cl., de ce o capodoper\u0103 e o capodoper\u0103), cibernetic\u0103, teoria sistemelor \u015fi, \u00een genere, pentru concepte ale \u015ftiin\u0163elor tari: g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 numai la ideea de paradigm\u0103 devenit\u0103 \u2013 via T.S. Kuhn \u2013 moned\u0103 curent\u0103 \u00een discursul metaliterar al ultimelor decenii.
\nUnde e partea incontestabil\u0103 \u015fi inalienabil\u0103 a literarului \u00een aceast\u0103 puzderie de domenii? Nu s-ar putea r\u0103spunde cu claritate. A\u015fa cum nu s-ar da o dezlegare concludent\u0103 urm\u0103toarei \u00eentreb\u0103ri: dac\u0103 domeniul literaturii e, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cuv\u00e2ntul (scris sau vorbit), c\u00e2te dintre celelalte domenii, cu tradi\u0163ii \u015fi jargoane bine fixate, n-ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 chirie literaturii? \u015ei c\u00e2te dintre ele nu devin, cu timpul, (doar) literatur\u0103 \u2013 simple \u201epovestiri despre om\u201c sau epopei despre aventura intelectului?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cum s-a vorbit \u2013 c\u00e2nd s-a vorbit \u2013 despre ceea ce azi consider\u0103m literatur\u0103, specii, genuri, fenomene, artefacte ale literarului? Nu m\u0103 refer strict la discursul criticii, istoriei sau teoriei literare \u2013 care e relativ recent, de vreo dou\u0103 secole. A avut vorbitul despre artefactele literarului vreo tradi\u0163ie a lui, un vocabular care s\u0103 nu… Cite\u0219te mai mult »A vorbi despre literatur\u0103. \u00cen limba cui?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13402,13401,13400,13399,13403],"class_list":["post-22280","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-fenomenologia-literarului","tag-filosofia-limbajului","tag-psihanaliza-in-studiile-literare","tag-scoala-pozitivismului-francez","tag-sistemul-limbii"],"views":2061,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22280","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22280"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22280\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22280"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22280"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22280"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}