Unul dintre atributele fundamentale ale fiin\u0163ei umane este acela de fiin\u0163\u0103 vorbitoare, de \u201ehommo loquens\u201c, prin intermediul limbajului omul comunic\u00e2nd, interpret\u00e2nd \u015fi numind realitatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Originea limbajului r\u0103m\u00e2ne unul din marile mistere asupra c\u0103ruia s-au formulat de-a lungul timpului o serie de ipoteze \u015fi teorii.<\/p>\n
Cea mai veche dintre acestea este teoria originii divine a limbajului, conform c\u0103reia omul este \u00eenzestrat de Dumnezeu cu darul vorbirii. Teoria originii naturale a limbajului consider\u0103, dimpotriv\u0103, c\u0103 limbajul este o crea\u0163ie uman\u0103, limba primilor oameni nefiind dec\u00e2t ecoul, reflectarea naturii \u00een con\u015ftiin\u0163a uman\u0103. Aici intr\u0103 teoria interjec\u0163iilor (emo\u0163ional\u0103), potrivit c\u0103reia omul primitiv izolat, aflat mereu \u00een natur\u0103, tr\u0103ia o serie de senza\u0163ii provocate de lucrurile din jur. Pornind de la aceste senza\u0163ii, el ar fi emis involuntar diferite strig\u0103te de fric\u0103, bucurie, uimire, admira\u0163ie etc. care, cu timpul, s-au asociat lucrurilor respective \u015fi au ajuns s\u0103 le denumeasc\u0103. Tot aici intr\u0103 \u015fi teoria onomatopeelor (a imita\u0163iilor sonore), conform c\u0103reia omul primitiv izolat a \u00eenceput s\u0103 imite diverse sunete auzite \u00een natur\u0103 \u2013 c\u0103derea apei, \u015fuieratul v\u00e2ntului, strig\u0103tele animalelor, c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rilor etc. Repetate, aceste imita\u0163ii sonore s-au asociat lucrurilor \u015fi fiin\u0163elor care le produceau. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, teoria originii sociale a limbajului spune c\u0103 acesta a ap\u0103rut din necesitatea profund\u0103 a oamenilor de a comunica \u00eentre ei.
\nCobor\u00e2nd, a\u015fadar, din s\u00e2nul divinit\u0103\u0163ii \u00een s\u00e2nul naturii, iar apoi \u00een cel al socialului, originea limbajului ar putea fi c\u0103utat\u0103 \u015fi mai aproape, chiar \u00een noi \u00een\u015fine, adic\u0103 chiar \u00een s\u00e2nul omului, \u00een cel mai personal \u015fi mai universal strig\u0103t uman, pl\u00e2nsul.
\nPl\u00e2nsul apare la scurt timp dup\u0103 na\u015fterea copilului, fiind cel dint\u00e2i strig\u0103t, cel dint\u00e2i act de comunicare \u015fi cel dint\u00e2i glas, materia prim\u0103 a limbajului din care vor purcede apoi, tot mai rafinat, mai ramificat \u015fi mai diferen\u0163iat, toate celelalte sunete \u015fi cuvinte. Pl\u00e2ngem pentru c\u0103, ini\u0163ial, nu \u015ftim s\u0103 vorbim, dar \u00eens\u0103\u015fi aceast\u0103 neputin\u0163\u0103 sufocant\u0103 \u015fi dureroas\u0103 a vorbirii tr\u0103deaz\u0103 o tensiune, o aspira\u0163ie spre actul vorbirii, pl\u00e2nsul fiind haosul originar din care purcede Cuv\u00e2ntul, condi\u0163ia de posibilitate a Cuv\u00e2ntului. Limbajul, care izvor\u0103\u015fte din pl\u00e2ns, pl\u00e2nsul fiind cauza sa material\u0103, devine astfel o transformare, o sublimare \u015fi chiar un scop al pl\u00e2nsului, o cauz\u0103 final\u0103 a sa.
\nDac\u0103 \u00een ordine divin\u0103, \u201eLa \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201c, care s-a f\u0103cut trup, care s-a \u00eentrupat, \u00een ordine uman\u0103, La \u00eenceput a fost Pl\u00e2nsul, respectiv trupul care pl\u00e2nge \u015fi aspir\u0103 dup\u0103 Cuv\u00e2nt, pl\u00e2nsul nefiind altceva dec\u00e2t un impuls, o aspira\u0163ie, o sete de transfigurare spre Cuv\u00e2nt, spre Logos. \u00cen Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Ioan (1:9) citim: \u201eCuv\u00e2ntul era Lumina cea adev\u0103rat\u0103 care lumineaz\u0103 pe tot omul care vine pe lume\u201c, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 numai prin transformarea Pl\u00e2nsului \u00een Logos, \u00een Cuv\u00e2nt dob\u00e2ndim lumin\u0103, adic\u0103 ie\u015fim din haosul indistinct al pl\u00e2nsului \u015fi ajungem la ordinea cuv\u00e2ntului.
\nDac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce evolu\u0103m pl\u00e2ngem tot mai pu\u0163in, deoarece reu\u015fim, printr-o serie de mecanisme, s\u0103 convertim, tot mai rafinat \u015fi mai nuan\u0163at, materia haotic\u0103 a pl\u00e2nsului \u00eentr-o form\u0103 organizat\u0103 \u015fi ordonat\u0103 a limbajului d\u0103t\u0103tor de sens \u015fi semnifica\u0163ie, atunci nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 revenim de fiecare dat\u0103 la acel pl\u00e2ns originar ori de c\u00e2te ori \u00een\u0163elegerea noastr\u0103 se blocheaz\u0103 de anumite experien\u0163e limit\u0103 \u2013 boala, suferin\u0163a, moartea etc. \u2013 sau ori de c\u00e2te ori sim\u0163irea noastr\u0103 \u00eencearc\u0103 ceva nel\u0103murit, subtil, obscur, subliminal, ceva ce nu putem \u00eenc\u0103 identifica, numi, cuprinde, dep\u0103\u015findu-ne cadrele de \u00een\u0163elegere \u015fi limbaj obi\u015fnuite. Pl\u00e2nsul devine atunci ceva necesar, terapeutic, eliberator \u015fi purificator, el devine echivalentul unei \u201ecrize\u201c care consumat\u0103, ars\u0103, tr\u0103it\u0103, purificat\u0103 face posibil un salt de \u00een\u0163elegere \u015fi, implicit, un salt de limbaj. Numai dup\u0103 ce pl\u00e2ngem suficient putem exprima, verbaliza \u015fi transpune \u00een limbaj, cu alte cuvinte, numai dup\u0103 ce pl\u00e2ngem suficient poate ap\u0103rea limbajul.
\nAcest lucru apare foarte bine ilustrat \u00een Strig\u0103tul primar (Editura Trei), \u00een care ni se relateaz\u0103 cum un t\u00e2n\u0103r pacient \u00eei cere la un moment dat psihanalistei lui s\u0103-l lase s\u0103 strige, deoarece nu reu\u015fea s\u0103-\u015fi verbalizeze \u015fi s\u0103-\u015fi exprime adecvat anumite sentimente ce-\u015fi aveau originea \u00een stadiul oral, care, a\u015fa cum se \u015ftie, precede verbalizarea. Pacientului respectiv \u00eei murise mama c\u00e2nd avea un an, astfel \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u0103sese blocat \u00eentr-un stadiu al doliului ne\u00eencheiat, pendul\u00e2nd \u00eentre acceptare, refuz \u015fi furie c\u0103 mama lui l-a abandonat, l-a p\u0103r\u0103sit. Dorin\u0163a lui de-a striga izvora din furia pe care o resim\u0163ea adesea \u00een pieptul s\u0103u, dar pe care nu o putea \u00een\u0163elege la nivel verbal. Dup\u0103 ce psihanalista i-a permis exprimarea strig\u0103telor de furie, pacientul nostru a \u00eenceput s\u0103 strige sistematic c\u00e2teva minute la fiecare \u015fedin\u0163\u0103, timp de c\u00e2\u0163iva ani. Dac\u0103 la \u00eenceput \u0163ipetele erau superficiale \u015fi for\u0163ate, la sf\u00e2r\u015fit ajunseser\u0103 s\u0103 fie profunde \u015fi iritate ca ale unui bebelu\u015f, culmin\u00e2nd cu hohote de pl\u00e2ns p\u00e2n\u0103 la epuizare. Ajuns \u00een acest punct, pacientul a decis c\u0103 este suficient, spun\u00e2ndu-i terapeutei sale c\u0103 nu crede c\u0103 o s\u0103 mai strige, respectiv pl\u00e2ng\u0103. \u00centrebat de ce, pacientul r\u0103spunse simplu: \u201ePentru c\u0103 simt c\u0103 trebuie s\u0103 vorbesc acum despre asta\u201c. Iat\u0103, a\u015fadar, cum revenirea, regresia la acel pl\u00e2ns primar poate elibera forme noi, superioare de \u00een\u0163elegere, de exprimare \u015fi de limbaj.
\nImportant este s\u0103 pl\u00e2ngem… sincer, c\u0103ci pl\u00e2nsul este \u015fi originea celei mai sincere \u015fi mai autentice comunic\u0103ri cu sine, cu ceilal\u0163i, cu lumea \u015fi cu Dumnezeu. Aceast\u0103 comunicare sincer\u0103 \u015fi autentic\u0103 devine posibil\u0103 numai datorit\u0103 unei reveniri continue la pl\u00e2nsul ini\u0163ial, la pl\u00e2nsul originar, transformat \u015fi sublimat continuu \u00een Logos, fie el muzical, poetic, artistic, filosofic, \u015ftiin\u0163ific sau religios. Dimpotriv\u0103, cei incapabili de comunicare sincer\u0103 \u015fi autentic\u0103 sunt cei care \u015fi-au uitat pl\u00e2nsul originar \u015fi, astfel, au uitat \u015fi au \u00eengropat totul, toat\u0103 cheia cunoa\u015fterii, \u00een\u0163elegerii \u015fi iubirii lumii. La polul opus se afl\u0103 sfin\u0163ii sau ilumina\u0163ii, despre care se spune c\u0103 pl\u00e2ng cel mai mult. Dar nu au ei, tocmai din acest motiv, cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi mai sublim limbaj? Un limbaj universal care izvor\u0103\u015fte din pl\u00e2nsul universal al fiin\u0163ei pe care reu\u015fesc s\u0103-l \u00eenal\u0163e, s\u0103-l transforme \u015fi s\u0103-l transfigureze \u00eentr-un limbaj, \u00eentr-un mesaj al Iubirii biruitoare.
\nPl\u00e2nsul este spinul \u00eenfipt \u00een miezul fiin\u0163ei noastre care ne face s\u0103 articul\u0103m \u015fi s\u0103 rostim \u00een forme tot mai des\u0103v\u00e2r\u015fite verbul, vibra\u0163ia \u015fi ritmul vie\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Unul dintre atributele fundamentale ale fiin\u0163ei umane este acela de fiin\u0163\u0103 vorbitoare, de \u201ehommo loquens\u201c, prin intermediul limbajului omul comunic\u00e2nd, interpret\u00e2nd \u015fi numind realitatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Originea limbajului r\u0103m\u00e2ne unul din marile mistere asupra c\u0103ruia s-au formulat de-a lungul timpului o serie de ipoteze \u015fi teorii. Cea mai veche dintre acestea este teoria originii… Cite\u0219te mai mult »Pl\u00e2nsul ca origine a limbajului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13390,13391],"class_list":["post-22269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-despre-plans","tag-originea-limbajului"],"views":4058,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22269"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22269\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}