{"id":22262,"date":"2015-02-04T19:37:01","date_gmt":"2015-02-04T17:37:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22262"},"modified":"2015-02-04T19:37:01","modified_gmt":"2015-02-04T17:37:01","slug":"marele-curaj-vine-din-interior","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marele-curaj-vine-din-interior\/","title":{"rendered":"\u201eMarele curaj vine din interior\u201c"},"content":{"rendered":"

ION POP \u00een dialog cu TITUS CRI\u015eCIU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n

TITUS CRI\u015eCIU:<\/strong> Anul trecut s-au \u00eemplint 55 de ani de la debutul dvs. cu poezie \u00een revista Steaua (1959) \u015fi 45 de la debutul cu volumul de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103 Avangardismul poetic rom\u00e2nesc (1969), \u015fi continua\u0163i s\u0103 ne surprinde\u0163i \u015fi acum. Aceast\u0103 for\u0163\u0103 de crea\u0163ie se datoreaz\u0103 diversit\u0103\u0163ii genurilor abordate?
\nION POP:<\/strong> Am \u00eenceput ca poet, pentru c\u0103 to\u0163i tinerii scriu versuri \u015fi mi s-a p\u0103rut c\u0103 am o oarecare voca\u0163ie pentru poezie, m\u0103 exersasem \u00eenc\u0103 din liceu, la un cenaclu al Casei Pionierilor. Scriam cu multe st\u00e2ng\u0103cii, ca un elev care abia \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 uneltele. Am avut noroc s\u0103 debutez \u00een 1959, c\u00e2nd m\u0103 aflam \u00een ultima clas\u0103 de liceu, la Steaua, dar n-am debutat cu ce a\u015f fi vrut eu, pentru c\u0103 d\u0103dusem mai multe poezii \u015fi a fost aleas\u0103 cea care se cheam\u0103 M\u00e2inile lor \u015fi f\u0103cea trimitere la revolu\u0163ionarii din Octombrie, era un fel de elogiu al m\u00e2inilor b\u0103t\u0103torite, al oamenilor care se deschideau spre un anumit viitor. Celelalte poezii n-au fost publicate, dar eu am fost bucuros c\u0103 a ap\u0103rut \u015fi asta, pentru c\u0103 revista Steaua era o publica\u0163ie de mare prestigiu. Conduc\u0103torul fusese acolo A.E. Baconsky, p\u00e2n\u0103 \u00een \u201959, apoi a venit Aurel R\u0103u, era o grupare intelectual\u0103 de foarte bun\u0103 clas\u0103. Era cea mai frumoas\u0103 revist\u0103 din Rom\u00e2nia la acea or\u0103 \u015fi eram \u00eenc\u00e2ntat c\u0103 puteam publica al\u0103turi de nume \u00eensemnate. Dar adev\u0103ratul meu debut a avut loc \u00een revista Luceaf\u0103rul, \u00een 1963, c\u00e2nd mi-a ap\u0103rut o pagin\u0103 de poezie, dup\u0103 o lectur\u0103 la Cenaclul \u201eNicolae Labi\u015f\u201c, un cenaclu de foarte bun\u0103 calitate care era condus atunci de Eugen Barbu. Sigur, numele lui Eugen Barbu a avut timp s\u0103 se p\u0103teze, din cauza multor prostii pe care le-a f\u0103cut, cu plagiatele \u015fi cu alinierea lui ideologic\u0103 absolut inacceptabil\u0103, dar atunci era o atmosfer\u0103 foarte bun\u0103, cei mai talenta\u0163i tineri poe\u0163i citeau la cenaclu. Eu am avut un anumit succes atunci \u015fi s-a considerat de cuviin\u0163\u0103 c\u0103 se poate publica o pagin\u0103 \u00eentreag\u0103, \u00een formatul acela mare al Luceaf\u0103rului, \u015fi am avut \u015fi norocul unui sprijin important din partea profesorului Mircea Zaciu, care mi-a f\u0103cut un scurt text de recomandare. Tot \u00een 1963, mai public\u00e2nd ni\u015fte versuri, am luat premiul al doilea al revistei, dup\u0103 Gabriela Melinescu, \u015fi m\u0103 sim\u0163eam foarte bine \u015fi mult \u00eencurajat \u00een aceast\u0103 companie.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> A urmat, \u00een 1966, debutul \u00een volum cu Propuneri pentru o f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Ce ne poate spune despre el criticul de azi?
\nI.P.:<\/strong> Alc\u0103tuind mai recent o antologie de autor n-am ales mare lucru din el, doar 5-6 poezii, dar cred totu\u015fi c\u00e3 nu este un volum jenant, are st\u00e2ng\u0103ciile lui de debut, e un pic neunitar stilistic, evident. Din punctul acesta de vedere se poate trece destul de u\u015for peste el. Oricum, \u00eenceputul meu a fost unul de poet. Fiind \u00eens\u0103 re\u0163inut la Facultate, ca preparator, chiar la terminarea studiilor, \u00een septembrie 1964, la catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Ioana Em. Petrescu, cu Liviu Petrescu, oameni de foarte bun\u0103 calitate, am privilegiat desigur linia didactic\u0103 \u015fi de cercetare critic\u0103, de istorie literar\u0103 \u2013 era profesia mea \u2013 \u015fi de atunci a \u00eenceput un fel de concuren\u0163\u0103 \u00eentre poet \u015fi criticul istoric literar, despre care amintea\u0163i adineauri. De atunci au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103, oarecum paralel, c\u0103r\u0163ile de poezie \u015fi cele de critic\u0103. \u00cen 1969 am publicat al doilea volum de versuri Biata mea cumin\u0163enie, ap\u0103rut aproape simultan cu Avangardismul poetic rom\u00e2nesc. De fapt \u015fi titlul volumului de poezii era un fel de replic\u0103 la Avangardismul poetic rom\u00e2nesc, pentru c\u0103, pe de-o parte, scriam despre ni\u015fte revolu\u0163ionari \u00een materie de limbaj poetic \u015fi de atitudine social\u0103 etc., iar eu, cu modestele mele puteri, \u00eencercam s\u0103 scriu o poezie oarecum mai meditativ\u0103, mai melancolic\u0103, mai echilibrat\u0103, \u015fi atunci \u201ecumin\u0163enia\u201c trebuia \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een acest sens, cumva autoironic, \u00een raport cu necumin\u0163enia avangardist\u0103. Acest lucru nu a fost foarte fast pentru felul \u00een care am fost etichetat la \u00eenceput, pentru c\u0103 s-a zis c\u0103 sunt un poet cuminte, care scrie \u00een mod surprinz\u0103tor tocmai despre… avangard\u0103. Ei bine, m-a interesat tot ce era schimbare \u015fi dinamic\u0103 transformatoare \u00een c\u00e2mpul poeziei, mai ales al poeziei rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi s-a \u00eent\u00e2mplat ca teza mea de diplom\u0103 s\u0103 fie consacrat\u0103 lui Ilarie Voronca, un nume ce se afla pe lista profesorului Zaciu, care mi-a \u015fi \u00eendrumat lucrarea. Nu \u015ftiam prea multe despre Ilarie Voronca \u00een acel moment, dar am descoperit apoi un poet de foarte bun\u0103 calitate \u015fi, prin el, \u00eentreaga mi\u015fcare de avangard\u0103. Am luat contact cu Sa\u015fa Pan\u0103, care m-a primit foarte bucuros la Bucure\u015fti, am stat mai mult la el, m-am documentat pentru lucrarea de diplom\u0103 \u015fi \u00eencet, \u00eencet am p\u0103truns mai \u00een profunzimile spa\u0163iului avangardist \u015fi mi-am putut permite s\u0103 fac ni\u015fte comentarii care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au fost luate \u00een seam\u0103 \u2013 iar acest volum mai este citat la aceast\u0103 or\u0103, pentru c\u0103 se pare c\u0103 anumite pagini ale sale rezist\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> A\u0163i continuat cu acest paralelism \u00eentre poezie \u015fi critic\u0103, cu o pondere parc\u0103 mai degrab\u0103 spre critic\u0103. Gre\u015fesc?
\nI.P.:<\/strong> Nu, a\u015fa este. \u00cen 1973, am publicat Poezia unei genera\u0163ii, o culegere de eseuri, desigur incomplet\u0103, ce aduna mai mul\u0163i poe\u0163i din aceast\u0103 genera\u0163ie, iar ea a \u201er\u0103mas\u201c de asemenea prin anumite pagini. Apoi au urmat c\u0103r\u0163i de eseuri \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u0103r\u0163i de poezie. Spun din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pentru c\u0103 volumele de poezie s-au r\u0103rit, \u00eens\u0103, treptat, mi-am dat seama c\u0103 pot ie\u015fi c\u00e2t de c\u00e2t din aceast\u0103 competi\u0163ie, din aceast\u0103 concuren\u0163\u0103, adic\u0103 \u00eencepeam s\u0103 m\u0103 descop\u0103r \u015fi ca poet. Un poet despre care s-a spus c\u0103 este unul livresc, c\u0103 este foarte legat de Bibliotec\u0103, poezia sa vorbind despre raporturile dificile dintre via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een imediatul ei, la modul \u201efrust\u201c, \u015fi cea filtrat\u0103 de lectur\u0103, de experien\u0163a culturii \u015f.a.m.d. Al. Cistelecan, \u00een cartea sa Poezie \u015fi livresc, a spus, sugestiv, c\u0103 scriu o poezie deceptiv\u0103, exprim\u00e2nd un fel de tensiune \u00eentre spa\u0163iul culturii, care e oarecum sterilizant, \u015fi pe de alt\u0103 parte via\u0163a adev\u0103rat\u0103, care e dincolo, care se propune poe\u0163ilor-poe\u0163i, nu poe\u0163ilor trecu\u0163i prin lecturile altora. Se observa un fel de nostalgie a organicului \u015fi naturalului, a vie\u0163ii de dincolo de c\u0103r\u0163i. E adev\u0103rat \u2013 de unde \u015fi caracterul oarecum elegiac al acestei poezii, mai degrab\u0103 melancolice, legate de frustr\u0103ri, de ne\u00eempliniri, de aceste raporturi dificile cu lumea din afar\u0103. \u00cencet, \u00eencet, am constatat c\u0103 din tot dialogul acesta tensionat dintre Bibliotec\u0103 \u015fi realitatea palpabil\u0103, imediat tr\u0103it\u0103, a ie\u015fit o tem\u0103 de reflec\u0163ie, o tem\u0103 exprim\u00e2nd un anumit mod de a exista care poate avea autenticitatea lui. Eu recunosc c\u0103, de\u015fi am origini rurale, \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, am devenit un om de cultur\u0103, un om de bibliotec\u0103, \u015fi \u00een mod firesc se punea \u015fi problema modului \u00een care un asemenea ins tr\u0103it foarte mult \u00eentre c\u0103r\u0163i mai are dreptul \u015fi posibilitatea s\u0103 comunice cu lumea asta mai elementar\u0103, mai vital\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Revin la primul volum de versuri Propuneri pentru o f\u00e2nt\u00e2n\u0103, care de-a lungul anilor a fost urmat de alte opt volume, \u015fi totu\u015fi, la ora actual\u0103, sunte\u0163i considerat \u00een primul r\u00e2nd critic, iar poezia a devenit \u201epoezia criticului\u201c.
\nI.P.:<\/strong> \u00cenc\u0103 de la Maiorescu s-a considerat c\u0103 ar exista un conflict \u00eentre poet \u015fi critic, poetul e poet, iar criticul nu poate scrie cu adev\u0103rat poezie, de\u015fi s-a exersat \u015fi Maiorescu \u00een \u00eencerc\u0103ri minore \u015fi sunt foarte mul\u0163i critici care au scris poezie bun\u0103. E adev\u0103rat c\u0103, de cele mai multe ori, nu prea le-a ie\u015fit… C\u0103linescu spunea \u2013 se \u015ftie \u2013 c\u0103, pentru ca s\u0103 fii un adev\u0103rat critic, trebuie s\u0103 fi ratat \u00een mai multe genuri literare. El \u015ftia ce spune, dar nu avea de fapt dreptate, \u00een m\u0103sura \u00een care, implicit, nu-i recuno\u015ftea criticului posibilitatea de a scrie poezie \u00een sensul deplin al cuv\u00e2ntului; \u00eens\u0103 chiar el a \u00eencercat \u015fi a scris multe poezii frumoase, \u00een Lauda lucrurilor. Dar avea dreptate c\u00e2nd spunea c\u0103 trebuie s\u0103 fi trecut prin experien\u0163a literaturii ca s\u0103 fii cu adev\u0103rat critic, pentru c\u0103 am constatat \u015fi la mine c\u0103 am vorbit mai u\u015for \u015fi, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun mai bine despre poezie dup\u0103 ce am practicat eu \u00eensumi poezia, pentru c\u0103 m\u0103 exprim din interior, \u015ftiu sau simt cum se pun problemele limbajului poetic, sunt mai atent, ca practicant al versului, la logica intern\u0103, la evolu\u0163ia limbajului liric. Eu m-am \u015fi limitat, cea mai mare parte din critica mea este dedicat\u0103 fenomenului poetic. Am scris din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u015fi despre proz\u0103 \u015fi despre critic\u0103, dar mult mai rar \u00een raport cu comentariul poeziei. A\u015fa cum v\u0103 spuneam la \u00eenceput, aceast\u0103 dihotomie, aceast\u0103 distan\u0163are \u00eentre poezie \u015fi critic\u0103 a func\u0163ionat \u00eens\u0103 numai p\u00e2n\u0103 la un punct, pentru c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce trecea vremea, am constatat c\u0103 pot fi deopotriv\u0103 poet \u015fi critic. Adic\u0103 aceste ipostaze nu se \u00eempiedic\u0103 pe terenul propriei mele activit\u0103\u0163i, pe care merg paralel sau interferent. Ei bine, acestui om care scrie \u015fi critic\u0103, \u015fi poezie i s-au \u00eent\u00e2mplat \u015fi ni\u015fte experien\u0163e de via\u0163\u0103 extrem de puternice \u015fi de solicitante, legate de suferin\u0163\u0103, de boal\u0103, cu inevitabile urme \u00een scrisul s\u0103u…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> \u015ei \u00een ce m\u0103sur\u0103 aceste lucruri v-au influen\u0163at crea\u0163ia, respectiv poezia?
\nI.P.:<\/strong> Poezia s-a schimbat, cred, destul de mult. Am publicat \u00een 1977 un volum care se chema Gramatic\u0103 t\u00e2rzie \u015fi care trebuia s\u0103 se fie numit Gramatic\u0103 \u015fi s\u00e2nge, pentru a eviden\u0163ia c\u0103 este vorba tocmai despre raportul esen\u0163ial dintre vital \u015fi livresc, dar n-a fost s\u0103 fie, pentru c\u0103 n-a fost admis ca atare, c\u00e2nd l-am propus editurii. Dup\u0103 aceea, \u00een Soarele \u015fi uitarea (1985), dar mai ales \u00een Am\u00e2narea general\u0103, titlu care a ap\u0103rut abia \u00een 1990, care spunea ceva despre situa\u0163ia noastr\u0103 ca lume \u00eengr\u0103dit\u0103, mereu am\u00e2nat\u0103, \u00een care nu ajungeam niciodat\u0103 la realitata adev\u0103rat\u0103, poezia mea a continuat s\u0103 se schimbe \u015fi mai mult. S-au \u00eent\u0103rit, mi se pare, aceste accente de vitalitate \u015fi de tr\u0103ire poetic\u0103 odat\u0103 cu acea \u201eelegie ofensiv\u0103\u201c, anun\u0163at\u0103 mai de mult, dar reinstalat\u0103, ca s\u0103 zic a\u015fa, dramatic, \u00een cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een 2003, unde formula aceasta a trecut, la plural, \u00een titlu. \u00cen anii premerg\u0103tori tr\u0103isem o experien\u0163\u0103-limit\u0103, care pare a fi dat roade… \u00cen continuare, c\u0103r\u0163ile care au ap\u0103rut \u2013 Litere \u015fi albine (2010) \u015fi \u00cen fa\u0163a m\u0103rii (2011) vorbesc tocmai despre aceast\u0103 tensiune dramatic\u0103, despe spaim\u0103, despre \u00eencercarea de recuperare, de reconstruc\u0163ie de sine, o problem\u0103 care a fost tradus\u0103 la un moment dat \u00een rela\u0163ia dintre \u201elitere\u201c \u015fi \u201ealbine\u201c, dintre textul poetic, care se recompune ca via\u0163\u0103 recuperat\u0103, ca la albinele care adun\u0103 \u00een geometria fagurelui \u2013 vorbind metaforic \u2013 ceea ce se \u00eempr\u0103\u015ftiase haotic \u015fi se cerea readunat. \u00cen continuare poezia mea, legat\u0103 de raporturile dintre tr\u0103ire \u015fi conven\u0163ia ei literar\u0103, poetic\u0103, r\u0103m\u00e2ne tema mea obsedant\u0103 \u015fi fundamental\u0103. \u015ei cred c\u0103 ea poate fi considerat\u0103 tot expresia unei tr\u0103iri autentice, fiindc\u0103 nu mi se pare c\u0103 dezvoltarea ei ar sec\u0103tui poezia \u015fi c\u0103 ar transfera-o spre partea sterilizant-livresc\u0103. Eu \u00eemi asum cultura \u2013 o spun f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, cum au afirmat-o \u015fi al\u0163i poe\u0163i \u2013 ca experien\u0163\u0103 existen\u0163ial\u0103 fundamental\u0103 \u015fi nu v\u0103d de ce o asemenea experien\u0163\u0103 nu ar fi la fel de elocvent\u0103 ca, de pild\u0103, emo\u0163ia privirii unei flori, sau a unei p\u0103s\u0103ri care trece \u00een zbor peste noi, sau a lumii imediate care ne \u00eenconjoar\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> \u00cen concluzie, are dreptate G. C\u0103linescu c\u00e2nd spune c\u0103 \u201enumai criticii poe\u0163i au \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat poezia\u201c?
\nI.P.:<\/strong> Marele C\u0103linescu \u00ee\u015fi d\u0103dea seama, cum am sugerat ceva mai devreme, c\u0103, exers\u00e2ndu-se \u00een crea\u0163ie, un anumit autor descoper\u0103 pe parcursul exerci\u0163iului formativ secrete ale scrisului literar \u015fi, trec\u00e2nd prin aceste experien\u0163e, este mai avertizat, mai atent la ceea ce scrie el \u00eensu\u015fi \u015fi atunci \u00een\u0163elege mai bine literatura, pe baza proprilor experien\u0163e \u015fi e\u015fecuri, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu mul\u0163i critici care n-au reu\u015fit s\u0103 scrie poezie adev\u0103rat\u0103. Dar, a\u015fa cum v\u0103 spuneam, aceste dou\u0103 experien\u0163e ale scrisului pot foarte bine s\u0103 coexiste, \u015fi eu m\u0103 simt foarte bine \u00een dubla ipostaz\u0103, pentru c\u0103 nu simt c\u0103 ar exista un conflict adev\u0103rat \u00eentre ele. De pild\u0103 am scris despre avangard\u0103 fiindc\u0103 eram prea echilibrat (acum mi-am pierdut destul de mult din acest echilibru) \u015fi aveam nevoie de o ie\u015fire \u00eentr-un c\u00e2mp mai dinamic, mai \u00eendr\u0103zne\u0163, mai cutez\u0103tor, pe care l-am descoperit la avangardi\u015fti. M\u0103 intereseaz\u0103 de mult\u0103 vreme aceast\u0103 mi\u015fcare a limbajului, m\u0103 intereseaz\u0103 cum dialogheaz\u0103 via\u0163a cu scrisul, iar avangarda era un asemenea teren de \u00eencercare. Dar n-am scris numai despre ea, m-a interesat \u015fi poezia genera\u0163iei mele, \u015fi poezia tinerilor, \u015fi \u00een general \u00eencerc s\u0103 fiu atent la tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nou \u00een literatura care se face acum. Cam \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een spa\u0163iul literar, nou sau vechi, \u015fi acest lucru cred c\u0103 e bun, pentru c\u0103 nu am prejudec\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de una sau alta dintre formulele sau v\u00e2rstele scrisului. Dac\u0103 vine un t\u00e2n\u0103r cu un limbaj mai \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi contrariaz\u0103 spa\u0163iul literar, mentalit\u0103\u0163ile, pe mine nu m\u0103 uime\u015fte at\u00e2t de tare, nu m\u0103 face neap\u0103rat reticent, pot s\u0103-l judec corect, pot s\u0103 apreciez ceea ce e de apreciat \u015fi s\u0103 resping ceea ce-i de respins, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, atent la contexte \u015fi la mi\u015fcarea istoric\u0103 mai larg\u0103 a literaturii. \u00cen acela\u015fi timp e bine \u015fi cu folos pentru mine c\u0103 am r\u0103mas deschis, adic\u0103 pot s\u0103 citesc orice carte f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i \u015fi sunt dispus s\u0103 \u00eent\u00e2mpin, cu un fel de generozitate, dac\u0103 vre\u0163i, noile talente.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Mai mult, pot s\u0103 spun c\u0103 dvs. sunte\u0163i unul dintre pu\u0163inii critici din genera\u0163ia matur\u0103 care se mai ocup\u0103 de scriitorii contemporani pleca\u0163i de cur\u00e2nd dintre noi. M\u0103 refer la cele dou\u0103 articole recente din revista Cultura dedicate operei lui Anghel Dumbr\u0103veanu. Care sunt criteriile dup\u0103 care v\u0103 conduce\u0163i \u00een stabilirea operei pe care o lua\u0163i \u00een discu\u0163ie?
\nI.P.:<\/strong> Aici lucrurile sunt de privit pe dou\u0103 planuri: o dat\u0103 sunt obliga\u0163iile curente, legate de vitrina literar\u0103, de nout\u0103\u0163i, care te pot interesa mai mult sau mai pu\u0163in \u2013 e c\u00e2te un poet care \u00eemi place foarte mult, o carte care a ap\u0103rut ieri \u015fi simt nevoia s\u0103 scriu despre ea, \u015fi atunci apare a\u015fa-zisa critic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare, de receptare, de tip cronic\u0103resc, de \u00eenregistrare a fenomenului curent; iar pe de alt\u0103 parte, fiind \u015fi istoric literar \u015fi profesor de literatur\u0103, evident c\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103 sintezele, am scris despre \u201epoezia unei genera\u0163ii\u201c, despre echinoxi\u015fti, despre avangard\u0103, despre \u201ejocul poeziei\u201c, am realizat c\u00e2teva monografii \u2013 Nichita St\u0103nescu, Blaga, Ilarie Voronca, Gellu Naum, iar acum lucrez la o carte mai ampl\u0103 despre neomodernismul poetic rom\u00e2nesc, legat mai ales de genera\u0163ia \u201960, dar \u015fi cu extinderi mult mai largi dec\u00e2t cartea din 1973. Prin urmare, \u00eentre nevoia de sintez\u0103 a profesorului, a criticului literar, care \u2013 se poate crede \u2013 are deja o perspectiv\u0103 asupra literaturii, \u015fi cea de cronicar literar se angajeaz\u0103 un dialog necesar, unul sprijinindu-se pe cel\u0103lalt, pentru c\u0103 eu cred c\u0103, dac\u0103 nu suntem \u00een stare s\u0103 particip\u0103m la fenomenul literar curent, la realitatea imediat\u0103, nu putem scrie lucruri adev\u0103rate nici ca autori de sinteze. E un fel de gimnastic\u0103 spiritual\u0103 obligatorie…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Mai pu\u0163in se cunoa\u015fte activitatea dvs. de coordonator al lucr\u0103rii Dic\u0163ionar analitic de opere literare rom\u00e2ne\u015fti, vol.
\nI-IV (1998-2003), edi\u0163ie definitiv\u0103 \u2013 2007. Cui se datoreaz\u0103 ini\u0163iativa acestei lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103?
\nI.P.:<\/strong> A fost un proiect de dinainte de \u201989 al Catedrei de Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, a\u015fezat sub egida Institutului \u201eG. C\u0103linescu\u201c, \u00eens\u0103 care nu putea fi g\u00e2ndit atunci la dimensiunile \u015fi la nivelul pe care l-am putut da mai t\u00e2rziu, iar atunci a fost abandonat. Fiind un proiect uitat, mi-am spus c\u0103 ar fi p\u0103cat ca partea de cercetare deja efectuat\u0103 s\u0103 nu fie pus\u0103 \u00een valoare \u015fi am avut \u00een vedere o reg\u00e2ndire a \u00eentregului ansamblu al lucr\u0103rii. Am ref\u0103cut listele de titluri, le-am \u00eembog\u0103\u0163it, aduc\u00e2nd totul p\u00e2n\u0103 \u00een preajma actualit\u0103\u0163ii literare imediate. Ideea acestui dic\u0163ionar nu este absolut original\u0103, \u00een sensul c\u0103 n-ar exista modele de acest tip \u00een alte literaturi. \u00cen literatura noastr\u0103 este un fel de premier\u0103, totu\u015fi, nu s-a mai f\u0103cut a\u015fa ceva, exist\u00e2nd \u00een schimb \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Italia, de exemplu, Dic\u0163ionarul Universal al Literelor \u015fi, drept s\u0103 v\u0103 spun, acesta a fost modelul pe care l-am avut \u00een minte c\u00e2nd am reluat lucrul la dic\u0163ionarul nostru. Am f\u0103cut apel la un num\u0103r de colaboratori de valoare din cadrul catedrei noastre, pentru c\u0103 aceasta era \u015fi mai este unul dintre cele mai valoroase grupuri de cercetare \u015fi de profesori din Rom\u00e2nia. Am colaborat cu numero\u015fi colegi de toate v\u00e2rstele, fiind atent la repartizarea scriitorilor \u00een func\u0163ie de preocup\u0103rile lor profesionale, didactice, dar i-am avut \u00een vedere \u015fi pe tinerii colegi, pentru c\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 g\u0103sesc \u00een ei capacit\u0103\u0163i de lectur\u0103 serioas\u0103, de viziune bine articulat\u0103 asupra unor opere \u015fi epoci literare trecute prin filtrul unei sensibilit\u0103\u0163i contemporane. Am avut \u015fi eu, sub nume propriu, o colaborare de peste 140 de articole \u00een raport cu ansamblul de vreo 850. Am scris \u00een prefa\u0163a primei edi\u0163ii a Dic\u0163ionarului c\u0103 vrem s\u0103 fie un fel de bibliotec\u0103 esen\u0163ial\u0103 a literaturii rom\u00e2ne \u015fi c\u0103 principiile dup\u0103 care ne-am orientat au fost acelea ale reprezentativit\u0103\u0163ii din mai multe unghiuri, \u00een primul r\u00e2nd al valorii estetice. Un alt criteriu a fost \u015fi acela al reprezentativit\u0103\u0163ii istorico-literare, pentru c\u0103 la urma urmei sunt scriitori pe care con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 de cititori i-a re\u0163inut nu at\u00e2t pentru valoarea estetic\u0103, ci pentru aportul lor la evolu\u0163ia unui gen sau a unei specii literare. Un roman de Bolintineanu, s\u0103 zicem Manoil, chiar dac\u0103 nu e o capodoper\u0103, ori un volum de Conachi au trebuit s\u0103 intre \u015fi ele \u00een aten\u0163ia noastr\u0103. Dup\u0103 cum cronicarii nu puteau lipsi, chiar dac\u0103 partea de literatur\u0103 prezent\u0103 \u00een cronici poate fi judecat\u0103 diferit, \u00een func\u0163ie de perspectiva lecturii \u015f.a.m.d. Pe de alt\u0103 parte, am ales c\u0103r\u0163i din toate speciile \u015fi genurile literare \u015fi am mers mai ales pe volume, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am selectat \u015fi piese reprezentative dintr-un anumit volum. Din nuvelele lui Rebreanu, ca s\u0103 dau un exemplu, am optat pentru I\u0163ic \u015etrul dezertor, am ales chiar \u015fi poezii emblematice, cum sunt Hora unirii sau Un r\u0103sunet, nu putea s\u0103 lipseasc\u0103 Rug\u0103ciunea lui Goga sau Plumb a lui Bacovia, pentru c\u0103 sunt texte programatice, care concentreaz\u0103 ceva din viziunea \u00eentreag\u0103 a unui autor…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> \u00cen afar\u0103 de num\u0103rul important de articole pe care le-a\u0163i semnat, s\u0103 nu uit\u0103m de r\u0103spunderea pe care a\u0163i avut-o \u00een calitate de coordonator al lucr\u0103rii. \u00cen ce a constat aceasta?
\nI.P.:<\/strong> Am \u00eencercat s\u0103 asigur o anumit\u0103 disciplin\u0103 \u015fi rigoare \u00een activitatea grupului, o exigen\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte calitatea analizelor \u015fi o anumit\u0103 structur\u0103 a articolelor \u2013 fiecare are o parte introductiv\u0103, un \u015fapou ce ofer\u0103 date despre situa\u0163ia manuscrisului, locul \u00een care a fost publicat etc., considera\u0163ii concentrate, dar pe care le-am crezut necesare. Urmeaz\u0103 analiza propriu-zis\u0103 a textului \u015fi, \u00een fine, referin\u0163ele critice selective, privind operele analizate, toate pe un spa\u0163iu atent calculat. Dic\u0163ionarul are \u015fi un indice de autori, lista colaboratorilor, \u00eenc\u00e2t cel care cite\u015fte Dic\u0163ionarul poate dispune de ni\u015fte repere sigure de orientare, importante \u015fi necesare, \u00eentr-asemenea tip de cercetare enciclopedic\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte activitatea de coordonator, eu nu-mi pot aroga alte merite dec\u00e2t cele ce decurg eventual din organizarea echipei, de \u201econtrolul de calitate\u201c, cum se zice \u00een alte domenii. Sunt mul\u0163umit c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu colegii, cu care am avut o foarte bun\u0103 colaborare, s-a ajuns totu\u015fi la un rezultat. Au fost unele \u00eencetiniri de ritm, ezit\u0103ri, unii au mai trebuit struni\u0163i, \u00eemboldi\u0163i, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 lucrul a ie\u015fit \u015fi treaba s-a f\u0103cut a\u015fa cum am crezut c\u0103 e bine.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Citeam undeva, cred c\u00e3 \u00eentr-o carte a lui Octavian Fodor, c\u0103 \u201evia\u0163a nu se consum\u0103, ci se tr\u0103ie\u015fte\u201c. Dvs., la care am constatat c\u0103 tinere\u0163ea a r\u0103mas ca o aur\u0103, care s-a p\u0103strat \u00een armonie cu experien\u0163a anilor, ce sfaturi a\u0163i da tinerilor de azi, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a raport\u00e2ndu-se doar la sine sau \u015fi la mediul care i-a creat?
\nI.P.:<\/strong> Da, am \u00eencercat \u015fi eu s\u0103-mi tr\u0103iesc via\u0163a c\u00e2t mai deplin, pe parcela ce mi-a fost dat\u0103, \u2013 nu am reu\u015fit \u00eentotdeauna, \u00eens\u0103 m-am str\u0103duit… Nu m\u0103 pot erija \u00een mare sf\u0103tuitor, dar am, desigur, o anumit\u0103 experien\u0163\u0103 personal\u0103 de via\u0163\u0103, legat\u0103 \u015fi de vie\u0163ile altora. \u00cen fa\u0163a unui soi de concluzii, privind spre mine, a\u015f spune am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fiu destul de \u00eeng\u0103duitor cu via\u0163a prin care am trecut, confrunt\u00e2ndu-m\u0103 uneori cu momente destul de dure. Au \u00eenceput \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u00e2nd am avut probleme cu continuarea \u00eenscrierii la \u015fcoal\u0103 din cauza unei origini mai pu\u0163in \u201es\u0103n\u0103toase\u201c, a necesit\u0103\u0163ii ca p\u0103rin\u0163ii mei din \u0163\u0103rani s\u0103 devin\u0103 muncitori, ca s\u0103-mi asigure un \u201edosar curat\u201c. De\u015fi n-au fost \u201eexploatatori\u201c \u2013 bunicul meu avusese, totu\u015fi, o oarecare stare, era considerat chiabur, \u015fi mi s-a spus c\u0103 nu voi fi acceptat \u00een clasa a V-a \u015fi, ca s\u0103 pot \u00eenv\u0103\u0163a \u00een continuare, ai mei \u015fi-au luat lumea \u00een cap \u015fi s-au mutat la Cluj. Aceast\u0103 situa\u0163ie m-a marcat puternic, pentru c\u0103 am tr\u0103it tot timpul cu un fel de team\u0103, cu o nelini\u015fte prelungit\u0103 \u015fi \u00een anii studen\u0163iei clujene. Pe de alt\u0103 parte, m-am sim\u0163it foarte aproape de drama pe care a tr\u0103it-o lumea noastr\u0103 din anii \u201950. Eu, fiind n\u0103scut \u00een \u201941, am putut auzi huruitul dubelor care \u00eei duceau pe cei aresta\u0163i, \u015ftiu c\u00e2nd a fost \u201eridicat\u201c bunicul meu, \u00een miez de noapte, \u015ftiu c\u0103 mul\u0163i au ajuns la Canal, \u015ftiu c\u0103 al\u0163ii, mai ales de aici, din Banat, au fost deporta\u0163i \u00een B\u0103r\u0103gan, \u015ftiu c\u0103 a existat lupta partizanilor anticomuni\u015fti din mun\u0163i \u015fi \u00een zona noastr\u0103, care luptau cu Securitatea \u2013 dar \u00een ciuda tuturor acestor lucruri eu am avut \u00eentotdeauna sentimentul c\u0103 deasupra mea st\u0103 o m\u00e2n\u0103 protectoare. \u00cen primul r\u00e2nd am avut ni\u015fte p\u0103rin\u0163i admirabili, oameni foarte mode\u015fti, care au avut curajul s\u0103 se sacrifice, \u00eentr-un fel, pentru mine, pentru c\u0103 au crezut c\u0103 a\u015f fi o promisiune pentru realizarea lor ca oameni \u015fi ca familie. Am avut \u015fi foarte mult noroc. Am ajuns \u00een Fran\u0163a, aproape f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, datorit\u0103 rectorului \u015etefan Pascu, care a apreciat Echinoxul \u015fi m-a sprijinit \u00eentr-un moment c\u00e2nd nici nu-mi trecea prin cap s\u0103 ajung asistent asociat la o universitate din Paris. S-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 mai am un stagiu parizian dup\u0103 1990, la Centrul Cultural Rom\u00e2n… Am \u00eent\u00e2lnit \u00een acei ani mult\u0103 lume bun\u0103, mai ales critici \u015fi poe\u0163i, pe care i-am citit cu pasiune \u015fi mare profit intelectual. \u201e\u015ecoala de la Geneva\u201c, cu Marcel Raymond, Jean Starobinski, Jean Rousset, Georges Poulet, am cunoscut-o cu adev\u0103rat atunci, mi-a \u00eent\u0103rit unele dintre intui\u0163iile mai vechi legate de critica literar\u0103, m-am putut confrunta \u015fi cu alte direc\u0163ii de interpretare, c\u0103ci printre interlocutorii mei (\u00eenregistra\u0163i \u00een cele dou\u0103 serii de Ore franceze) s-au aflat \u015fi mari figuri ca Picon, Caillois, Barthes, Genette, Todorov, Kristeva, dar \u015fi poe\u0163i de marc\u0103, printre care Francis Ponge, Pierre Emmanuel, Fr\u00e9naud, Yves Bonnefoy, Michel Deguy… Via\u0163a m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 r\u0103m\u00e2n deschis fa\u0163\u0103 de multe lucruri, fa\u0163\u0103 de multe v\u00e2rste \u015fi experien\u0163e umane \u015fi literare…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> …\u015ei ce sfaturi le-a\u0163i da tinerilor?
\nI.P.:<\/strong> S\u0103 fie foarte aten\u0163i la lumea \u00een care tr\u0103iesc, s\u0103 fie aten\u0163i la valorile etice, la tot ce e vrednic de re\u0163inut \u00een lumea prin care trec, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ni\u015fte con\u015ftiin\u0163e critice lucide \u00een raportarea la ea, pentru c\u0103 nu tr\u0103im nici acum \u00een cea mai bun\u0103 dintre lumi, chiar dup\u0103 r\u0103sturn\u0103rile teribilei dictaturi comuniste, care a fost o faz\u0103 dramatic\u0103 \u015fi adeseori tragic\u0103 a istoriei rom\u00e2ne\u015fti. Lumea de azi e, din p\u0103cate, una a concuren\u0163ei brutale pentru profit, pentru c\u00e2\u015ftiguri imediate, \u201eacumularea primitiv\u0103 a capitalului\u201c, o lume \u00een care cultura e grav marginalizat\u0103, \u00een care valorile intelectuale \u015fi morale nu se afl\u0103 \u00een primul plan, \u00eenc\u00e2t un t\u00e2n\u0103r poate fi u\u015for derutat de ceea ce se petrece \u00een jurul lui, adesea agresiv \u015fi cinic. Din nefericire nici lumea literar\u0103 \u015fi nici lumea intelectual\u0103 \u00een general nu e foarte solidar\u0103, m\u0103car \u00een proiectele mari, se discut\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een termeni radicali, pe grupuri de \u201einterese\u201c \u2013 dar despre ce alte interese majore mai poate fi vorba dec\u00e2t cel al angaj\u0103rii pozitive, constructive, \u00een ap\u0103rarea unei culturi primejduite? E adev\u0103rat c\u0103 noi suntem printre pu\u0163inii, dac\u0103 nu singurii din lume, care ne scriem chiar limba cu dou\u0103 ortografii…
\nRevenind, cred c\u0103 tinerii ar trebui s\u0103 se cultive de la \u00eenceput, prin lectur\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u2013 \u015fi aici e un mare deficit \u00een lumea noastr\u0103 \u2013 s\u0103 studieze, dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ochii deschi\u015fi la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u0163a imediat\u0103. S\u0103 nu accepte totul din iner\u0163ie \u015fi comoditate, s\u0103 fie participan\u0163i activi la via\u0163a social\u0103 \u015fi literar\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ni\u015fte intelectuali \u00een defini\u0163ia lor cea mai bun\u0103, aceea a unor con\u015ftiin\u0163e \u00eentreb\u0103toare, care nu se mul\u0163umesc cu ceea ce li se ofer\u0103, \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 stare de efervescen\u0163\u0103 \u015fi fr\u0103m\u00e2ntare din care poate ie\u015fi o oper\u0103 adev\u0103rat\u0103, \u00een cazul scriitorilor, o literatur\u0103 reprezentativ\u0103. Dar \u015fi o via\u0163\u0103 autentic\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Plec\u00e2nd de la experien\u0163a lui Br\u00e2ncu\u015fi la desp\u0103r\u0163irea de Rodin, cum c\u0103: \u201eLa umbra marilor stejari nu cre\u015fte nimic\u201c, oare poate cineva s\u0103 se dezic\u0103 de maestrul s\u0103u?
\nI.P.:<\/strong> Atitudinea de revolt\u0103 \u015fi de nonconformism fa\u0163\u0103 de marile modele, fa\u0163\u0103 de mae\u015ftri e posibil\u0103 \u015fi de admirat, pentru c\u0103 e expresia refuzului epigonismului, a unui fel de parazitism pe spinarea prestigiului celui pe care \u00eel avem ca \u00eenainta\u015f. C\u00e2nd Br\u00e2ncu\u015fi a spus ce a spus despre Rodin, el nu era un ins incult \u015fi \u00eel pre\u0163uia, dar \u015fi-a dat seama c\u0103 are o proprie personalitate, o putere \u00een stare s\u0103-i alimenteze propria viziune, propriul mod de a vedea lumea, \u015fi a sim\u0163it nevoia s\u0103 ias\u0103 de sub tutela maestrului. A \u015fi ajuns la o esen\u0163ializare a formelor, un fel de deta\u015fare de aceast\u0103 tradi\u0163ie, dar \u015fi o recuperare a ei, \u015fi tocmai de aceea este considerat, de c\u0103tre importan\u0163i critici europeni, ca primul mare sculptor al modernit\u0103\u0163ii, unul dintre \u00eentemeietorii sculpturii moderne.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 recunoa\u015fterea valorii de c\u0103tre breasl\u0103 este un motiv de satisfac\u0163ie. \u00cen actul dvs. de crea\u0163ie ce semnifica\u0163ie au avut premiile acordate de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi cel al Academiei Rom\u00e2ne?
\nI.P.:<\/strong> Au fost c\u00e2teva premii, \u00eentr-adev\u0103r, dar nu m\u0103 umflu \u00een pene foarte tare din pricina lor, pentru c\u0103 premiile sunt totu\u015fi relative, pot fi date \u015fi altor oameni. Nu sunt ipocrit, am avut satisfac\u0163ia acestor recunoa\u015fteri, chiar dac\u0103 mai lente \u2013 mai la timpul lor \u00een calitate de critic. Poezia a urmat mai t\u00e2rziu. Premiul de poezie nu l-am luat dec\u00e2t la Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor \u015fi la o comemorare boto\u015f\u0103nean\u0103 a lui Eminescu, am fost pe lista nominaliz\u0103rilor \u015fi la Bucure\u015fti, dar… Important este c\u0103 \u015fi ca poet am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 realizez mai mult dec\u00e2t a\u015f fi crezut \u00een primele momente. Premiul Academiei a venit mai demult, \u00een 1985, pentru o lucrare de critic\u0103, Jocul poeziei, care mi se pare una dintre c\u0103r\u0163ile mele \u00eentr-adev\u0103r reprezentative, dar iar\u0103\u015fi spun c\u0103 am privit totul cu o anume relativitate. Nu fac parte dintre oamenii care s\u0103 ias\u0103 des \u00een scen\u0103, s\u0103 fac\u0103 foarte mare caz, de pild\u0103, de un moment de premiere. Sunt at\u00e2tea valori care nu sunt recunoscute cum ar merita… Eu cred c\u0103 am fost c\u00e2t de c\u00e2t recunoscut \u015fi sunt mul\u0163umit de receptare, nu m\u0103 pot pl\u00e2nge. Asemenea lucruri m-au \u00eencurajat, dar marele curaj vine din interior, dintr-o voin\u0163\u0103 de a face ceva, de a construi ceva frumos \u015fi demn. Asta este important. Dac\u0103 mica \u00eenf\u0103ptuire se premiaz\u0103 sau nu, e treaba altora.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ION POP \u00een dialog cu TITUS CRI\u015eCIU   TITUS CRI\u015eCIU: Anul trecut s-au \u00eemplint 55 de ani de la debutul dvs. cu poezie \u00een revista Steaua (1959) \u015fi 45 de la debutul cu volumul de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103 Avangardismul poetic rom\u00e2nesc (1969), \u015fi continua\u0163i s\u0103 ne surprinde\u0163i \u015fi acum. Aceast\u0103 for\u0163\u0103 de crea\u0163ie se… Cite\u0219te mai mult »\u201eMarele curaj vine din interior\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[13379,1522,1479,3823],"class_list":["post-22262","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-cenaclul-nicolae-labis","tag-gabriela-melinescu","tag-ion-pop","tag-mircea-zaciu"],"views":2661,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22262","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22262"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22262\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}