{"id":22260,"date":"2015-02-04T19:28:37","date_gmt":"2015-02-04T17:28:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22260"},"modified":"2015-02-04T19:28:37","modified_gmt":"2015-02-04T17:28:37","slug":"basescu-in-era-societatii-spectacolului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/basescu-in-era-societatii-spectacolului\/","title":{"rendered":"B\u0103sescu \u00een era societ\u0103\u0163ii spectacolului"},"content":{"rendered":"

Florin Poenaru, Costi Rogozanu, Epoca Traian B\u0103sescu. Rom\u00e2nia \u00een 2004-2014<\/em>, Editura Tact, Cluj-Napoca, 320 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Mai rar un volum la timpul \u015fi la locul potrivit precum Epoca Traian B\u0103sescu, coordonat de Florin Poenaru \u015fi de Costi Rogozanu \u015fi ap\u0103rut \u00eenainte de primul tur al alegerilor preziden\u0163iale de anul trecut. Numai c\u0103, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, cartea care amenin\u0163a s\u0103 devin\u0103 un best seller\u00a0 a fost tratat\u0103 de spa\u0163iul public rom\u00e2nesc cu indiferen\u0163\u0103. De vin\u0103 o fi fost subiectul, ie\u015fit cu totul din sfera de interes a publicului dup\u0103 16 noiembrie, care s-a c\u0103lcat, cam \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, \u00een picioare pentru un exemplar din biografia roman\u0163at\u0103 a lui Klaus Iohannis.
\nE adev\u0103rat, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 mirajul underground \u015fi op\u0163iunea pentru un discurs \u201ede ni\u015f\u0103\u201c fac parte din recuzita intelectual\u0103 a semnatarilor volumului, mai to\u0163i autori din jurul platformei CriticAtac. St\u00e2ngi\u015fti declara\u0163i, ei nu sunt interesa\u0163i nici s\u0103 mimeze obiectivitatea, \u00een care nu cred, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 identifice puncte de dialog cu ideologii adverse (e absent din volum orice punct de vedere de dreapta), nici s\u0103 c\u00e2\u015ftige simpatizan\u0163i din r\u00e2ndul publicului larg. Simptom al faptului c\u0103 trendul general al tinerilor \u015fcoli\u0163i afar\u0103 e mai degrab\u0103 favorabil g\u00e2ndirii de st\u00e2nga, CriticAtac a dat, \u00een schimb, cele mai aplicate \u015fi mai consistente dezbateri ideologic-culturale din ultimii ani. De re\u0163inut discu\u0163iile inteligente despre schimbarea Codului Muncii, despre cultura protestului de la noi \u015fi de aiurea, despre fenomenul Ro\u015fia Montan\u0103, despre Noul Val Cinematografic rom\u00e2nesc \u015fi, foarte recent, despre alegerile preziden\u0163iale din 2014, cu \u201efenomenul diasporei\u201c. Sunt singurii care au pus, apoi, c\u00e2t se poate de serios problema \u201eiluziilor anticomunismului\u201c, \u00een volumul cu acela\u015fi nume din 2008. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eencep s\u0103 aib\u0103, iat\u0103, vechi state de func\u0163ii \u00een denun\u0163area ideologiilor dominante \u015fi… fixe. Nu pu\u0163ine, \u00eentr-o tranzi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 populat\u0103 de frenezia propriet\u0103\u0163ii private, de cultul \u201einvestitorilor\u201c \u015fi a patronilor civilizatori, sp\u0103lat\u0103 pe creier de globalizarea cu orice pre\u0163 \u015fi nevricoas\u0103 la fantomele comunismului. Ceea ce reune\u015fte autorii CriticAtac, ca stil \u015fi abordare, e alonja teoretic\u0103 \u015fi nevoia de disociere p\u00e2n\u0103 la nuan\u0163\u0103 a problemelor st\u00e2ngii de azi; de aici, inteligen\u0163a t\u0103ioas\u0103, ascu\u0163it\u0103 pe bibliografii teoretice de ultim\u0103 or\u0103, \u00een cele mai bune universit\u0103\u0163i occidentale, unde tematicile sociale sunt departe de a fi marginale.
\nRelevan\u0163a discursului lor \u00een spa\u0163iul dezbaterilor publice actuale va depinde de capacitatea de a renun\u0163a la atitudinea \u201eoglind\u0103 oglinjoar\u0103, cine-i \u0103l mai st\u00e2ngist din \u0163ar\u0103\u201c \u015fi la rolul de Gic\u0103-contra pe orice tem\u0103. Un exemplu care-mi trece repede prin minte: din nevoia tipic\u0103 de \u00e9pater le bourgeois, l-am v\u0103zut pe Costi Rogozanu argument\u00e2nd chiar \u015fi cauza finan\u0163\u0103rii maneli\u015ftilor din fonduri de stat. Dac\u0103 n-au \u00eenc\u0103 relevan\u0163a public\u0103 reclamat\u0103 de suma inteligen\u0163elor lor e pentru c\u0103, periodic, CriticAtacii \u00ee\u015fi dau cu firma-n cap printr-un discurs angajat \u00een cool-isme cu orice pre\u0163. M\u0103car par\u0163ial, slaba audien\u0163\u0103 a volumului Epoca Traian B\u0103sescu poate fi pus\u0103 pe seama acestei retorici marginale \u015fi polemice din oficiu.
\nTenta\u0163ia totalitar\u0103<\/strong>
\nPe de alt\u0103 parte, oricine va pune m\u00e2na pe volum va fi nevoit s\u0103 constate ironia c\u0103, \u00een timp ce \u201eintelectualii lui Traian B\u0103sescu\u201c \u015fi-au comutat rapid patosul limbistic spre noul obiect de admira\u0163ie, cei care au r\u0103mas s\u0103-i gestioneze testamentul sunt CriticAtacii. Ca \u00een cel mai r\u0103u co\u015fmar al lui B\u0103sescu, intelectualii \u201efideli\u201c fostului pre\u015fedinte sunt tocmai opozan\u0163ii deschi\u015fi \u015fi sistematici ai ideologiei neoliberale promovate de el. C\u0103 cei de la CriticAtac au luat foarte \u00een serios ideologia lui B\u0103sescu rezult\u0103 \u015fi din arsenalul conceptual \u015fi bibliografic pus \u00een joc pentru a-i deconstrui strategiile politice. Epoca Traian B\u0103sescu e cea mai documentat\u0103 analiz\u0103 a activit\u0103\u0163ii fostului pre\u015fedinte. Lua\u0163i \u00een totalitate, semnatarii volumului (Claudiu Gaiu, Paul Cernat, Florin Poenaru, Alex Cistelecan, Ciprian \u015eiulea, Cosmin Sebastian Cercel, \u015etefan Guga, Ciprian Domni\u015foru, Costi Rogozanu, Natalia Buier, Enik\u00f6 Vincze \u015fi Vasile Ernu) au studiat declara\u0163ii oficiale, rapoarte preziden\u0163iale \u015fi apari\u0163ii televizate, acorduri institu\u0163ionale, statistici \u015fi programe de dezvoltare UE, comentarii de pres\u0103 etc. Mai mult: \u00een boxa de acuzare a regimului B\u0103sescu sunt invoca\u0163i Walter Benjamin, Althusser \u015fi Foucault, Giorgio Agamben sau David Harvey, Michel Houellebecq \u015fi Marilyn Manson, \u00eentr-o desf\u0103\u015furare teoretic\u0103 de propor\u0163ii.
\nRezultatul? O arheologie a fenomenului B\u0103sescu, de la explica\u0163iile succesului s\u0103u popular p\u00e2n\u0103 la obiec\u0163ii de fond la adresa strategiilor sale politice. Din unghiul explic\u0103rii ascensiunii rapide a lui Traian B\u0103sescu, cele mai relevante sunt textele lui Claudiu Gaiu \u015fi Paul Cernat. Primul are dreptate s\u0103 observe, c\u00e2t se poate de corect, c\u0103, la noi, Traian B\u0103sescu e primul care a tratat alegerile \u00een principal ca pe o problem\u0103 de marketing, iar aleg\u0103torii ca pe consumatori\u201c, \u00een timp ce al doilea insist\u0103 asupra rolurilor complexe pe care \u015fi le-a asumat, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient, B\u0103sescu \u00een min\u0163ile electoratului-consumator: \u201eDevenit superhero al jocurilor electronice de lupt\u0103 \u015fi superman de desen animat \u00een serialul grupului Divertis (\u00abSuperb\u0103se\u00bb), ridic\u00e2nd rating-ul televiziunilor cu prezen\u0163ele sale nonconformist din talk show-uri (Tuc\u0103 & co) \u015fi din emisiunile de divertisment, fostul comandant al navei \u00abBiruin\u0163a\u00bb\u00a0 reprezenta, la cote maxime, dinamismul viril, spectacolul total (…) \u015fi curajul contaminant al schimb\u0103rii generatoare de \u00eencredere \u015fi energie\u201c (p. 36). Un pre\u015fedinte pentru societatea spectacolului, a\u015fadar.
\n\u00cen general, \u00eens\u0103, cei mai mul\u0163i autori au \u00eencercat s\u0103-l priveasc\u0103 pe Traian B\u0103sescu nu din unghiul carismei personale \u015fi nici m\u0103car al partiturilor simbolice interpretate. \u00cen ciuda titlului ce pare s\u0103 \u00eencurajeze o viziune providen\u0163ialist\u0103, calitatea principal\u0103 a c\u0103r\u0163ii e tocmai de a ocoli personalitatea pre\u015fedintelui \u00een favoarea politicilor sale sistemice. \u201eNu este o carte despre Traian B\u0103sescu, ci despre societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care pre\u015fedintele \u0163\u0103rii a fost un personaj important, dar care, la r\u00e2ndu-i, s-a supus unor determin\u0103ri \u015fi procese structurale mai ample\u201c, avertizeaz\u0103 Florin Poenaru \u015fi Costi Rogozanu \u00een Argumentul volumului. De reg\u0103sit, astfel, \u00een Epoca Traian B\u0103sescu, dou\u0103 tipuri de texte: pe de o parte, studii specializate pe c\u00e2te un segment al politicilor din regimul B\u0103sescu. Aici ar intra fragmentele excelente ale lui \u015etefan Guga \u015fi Ciprian Domni\u015foru. Primul analizeaz\u0103 Codul Muncii \u015fi Legea Dialogului Social, cu concluzia c\u0103 singurele solu\u0163ii economice ale regimului B\u0103sescu au constat \u00een \u201eieftinirea for\u0163ei de munc\u0103\u201c; \u00een schimb, al doilea demonteaz\u0103 \u201eipocrizia\u201c executivului de a prezenta m\u0103surile de austeritate din Educa\u0163ie \u015fi S\u0103n\u0103tate drept reforme. Tot \u00een aceast\u0103 categorie, d\u0103rile de seam\u0103 asupra condamn\u0103rii comunismului (Natalia Buier) \u015fi a rela\u0163iei cu presa (C. Rogozanu), textul lui Cosmin Sebastian Cercel despre presiunea permanent\u0103 a puterii executive asupra celei legislative (expus\u0103 confuz pe alocuri) sau critica improvizat\u0103 a lui Vasile Ernu la adresa proiectelor b\u0103sesciene de refacere a Rom\u00e2niei Mari. \u00centr-unul dintre cele mai documentate texte din volum, Enik\u00f6 Vincze denun\u0163\u0103 \u015fi ea \u2013 pun\u00e2nd pe mas\u0103 statistici financiare \u015fi acordurile Guvernului Rom\u00e2niei cu forurile monetare interna\u0163ionale \u2013 m\u0103surile de austeritate \u00eempachetate frumos \u00een proiectul de \u201ereform\u0103 a statului\u201c.
\nCele mai interesante din volum sunt totu\u015fi textele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 elucideze semnifica\u0163iile regimului B\u0103sescu \u00een \u00eentregime, semnate de Ciprian \u015eiulea, Alex Cistelecan \u015fi Florin Poenaru. Prin argumente sensibil diferite, mai to\u0163i sunt de acord c\u0103 una dintre coordonatele centrale ale epocii o reprezint\u0103 tenta\u0163ia totalitar\u0103. B\u0103sescu \u015fi Guvernele sale au postulat, mai mult sau mai pu\u0163in deschis, \u201eo guvernare a excep\u0163iei\u201c (\u015eiulea), \u201eo permanentizare a st\u0103rii de asediu\u201c (Poenaru) sau cultivarea programatic\u0103 a \u201eopozi\u0163iei individ-sistem\u201c (Cistelecan). Ciprian \u015eiulea admite cu jum\u0103tate de gur\u0103 c\u0103 \u201eguvernarea prin oameni\u201c, ocolind logica democratic\u0103 a partidelor, ar fi dat c\u00e2teva rezultate pozitive prin mandatul lui Daniel Funeriu la Educa\u0163ie \u015fi prin acela al Monic\u0103i Macovei la Justi\u0163ie, \u00eens\u0103 trece la capitolul abera\u0163ii \u201eobsesia preziden\u0163ial\u0103 pentru corup\u0163ie\u201c: \u201eCorup\u0163ia este un fenomen a c\u0103rui combatere, at\u00e2ta vreme c\u00e2t cauzele profunde nu sunt abordate, nu face dec\u00e2t s\u0103 consume inutil resurse \u015fi s\u0103 destabilizeze sistemul politic\u201c. Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r discursul anticorup\u0163ie, la fel ca cel anticomunist, sunt ideologeme de campanie ale dreptei rom\u00e2ne\u015fti care trebuie denun\u0163ate ca atare, \u00een schimb, clasarea corup\u0163iei la capitolul \u201eepifenomene\u201c nu e dec\u00e2t un alt simptom al aceleia\u015fi retorici inversate cu orice pre\u0163. M\u0103surile anticorup\u0163ie nu destabilizeaz\u0103, a\u015fa cum se teme Ciprian \u015eiulea, sistemul politic pur \u015fi simplu, ci doar sistemul politic corupt.
\nPertinente sunt, \u00een schimb, insight-urile lui Florin Poenaru \u015fi Alex Cistelecan asupra \u201eepocii B\u0103sescu\u201c tocmai \u00een m\u0103sura \u00een care nu se rezum\u0103 la discutarea in vitro a ideologiei b\u0103sesciene, ci identific\u0103 modalit\u0103\u0163ile ei de producere \u015fi reproducere social\u0103. Primul dinamiteaz\u0103 no\u0163iuni sacrosancte precum \u201epro-occidentalism\u201c, \u201ecapitalism\u201c, \u201eliberalism\u201c prin demonstra\u0163ia c\u0103 \u00eenfrunt\u0103rile ideologice din ultimii dou\u0103zeci de ani nu fac dec\u00e2t s\u0103 reproduc\u0103 interesele a dou\u0103 grupuri centrale, resuscitate \u00een fiecare campanie electoral\u0103: grupul capitali\u015ftilor autohtoni, cu sus\u0163inerea vechii nomenclaturi comuniste (fac\u0163iune aflat\u0103 \u00een descenden\u0163a FSN-Iliescu), respectiv grupul capitali\u015ftilor globali, cu sus\u0163inerea nomenclaturi\u015ftilor din r\u00e2ndul doi \u015fi al intelighen\u0163iei, derivate din aripa Petre Roman. Epoca B\u0103sescu n-a \u00eensemnat, a\u015fadar, naturalizarea \u201estatutului de drept\u201c \u015fi a tuturor valorilor abstracte ce vin la pachet cu el, ci doar victoria net\u0103 a primului grup de interese asupra celui de-al doilea. Cea mai conving\u0103toare e, \u00eens\u0103, analiza lui Alex Cistelecan, care identific\u0103 mecanismele centrale de legitimare a puterii \u00een epoca B\u0103sescu: \u00eenscenarea opozi\u0163iei sistem \u2013 individ (adic\u0103 partide corupte \u2013 pre\u015fedinte luminat), reprodus\u0103 \/ inoculat\u0103 la nivel social prin dualitatea foarte periculoas\u0103 stat social (de \u201easista\u0163i\u201c) \u2013 individ izolat, \u201eplin de ini\u0163iativ\u0103, plesnind de autonomie, \u015fi spirit de libertate, dar care se \u00eempiedic\u0103 la tot pasul de corup\u0163ia \u015fi del\u0103sarea general\u0103, strivit deopotriv\u0103 de pasivitatea majorit\u0103\u0163ii asistate \u015fi de ho\u0163ia clasei dominante\u201c.
\nDin aceste opozi\u0163ii pivotale construite \u00een laboratorul ideologic al regimului B\u0103sescu deriv\u0103, \u00een fond, celelalte tare observate de mai to\u0163i autorii volumului colectiv: politica neoliberal\u0103 agresiv\u0103, cu apologia sistemului privat \u00een dauna celui social, insisten\u0163a asupra investi\u0163iilor \u015fi a politicilor de austeritate, specularea propagandistic\u0103 a justi\u0163iei \u015fi a anticomunismului \u015f.a.m.d.
\n\u00cen ciuda (datorit\u0103?!) acestor deconstruc\u0163ii inteligente ale celor de la CriticAtac, \u00eengrijor\u0103toare r\u0103m\u00e2ne doar impresia de partid\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 net de c\u0103tre politicile b\u0103sesciene, pe termen neprecizat. Premisa c\u0103 exist\u0103 o \u201ecoeren\u0163\u0103 intern\u0103\u201c a Epocii B\u0103sescu, str\u0103b\u0103tut\u0103 de drumul sigur spre neoliberalizare (pre\u015fedintele va r\u0103m\u00e2ne memorabil, \u00een expresia eclatant\u0103 a lui Cistelecan, ca iron laddie al dreptei rom\u00e2ne\u015fti), nu poate dec\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 pe sus\u0163in\u0103torii dreptei s\u0103 jubileze: st\u00e2nga a recunoscut, ba chiar a consolidat indirect, prin aceast\u0103 carte, imaginea unui adversar politic \u201egreu de ucis\u201c, a c\u0103rui vin\u0103 principal\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea de a nu fi fost de st\u00e2nga. Or, numai pasajele antologate la finalul c\u0103r\u0163ii din declara\u0163iile lui Traian B\u0103sescu \u00eensu\u015fi ar fi oferit c\u00e2teva sugestii de savuroase contradic\u0163ii, falsific\u0103ri \u015fi schimb\u0103ri de macaz \u00een func\u0163ie de interese de moment.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin Poenaru, Costi Rogozanu, Epoca Traian B\u0103sescu. Rom\u00e2nia \u00een 2004-2014, Editura Tact, Cluj-Napoca, 320 p. Mai rar un volum la timpul \u015fi la locul potrivit precum Epoca Traian B\u0103sescu, coordonat de Florin Poenaru \u015fi de Costi Rogozanu \u015fi ap\u0103rut \u00eenainte de primul tur al alegerilor preziden\u0163iale de anul trecut. Numai c\u0103, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum,… Cite\u0219te mai mult »B\u0103sescu \u00een era societ\u0103\u0163ii spectacolului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[132,13378,13377],"class_list":["post-22260","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-costi-rogozanu","tag-epoca-traian-basescu","tag-florin-poenaru"],"views":2163,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22260","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22260\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}