{"id":22258,"date":"2015-02-04T19:26:05","date_gmt":"2015-02-04T17:26:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22258"},"modified":"2015-02-04T19:26:05","modified_gmt":"2015-02-04T17:26:05","slug":"depasirea-masurii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/depasirea-masurii\/","title":{"rendered":"Dep\u0103\u015firea m\u0103surii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Asta ne \u00eenv\u0103\u0163au grecii vechi \u00een amfiteatrele de c\u00e2te cinci mii de locuri. Despre asta scriau marii tragedieni. C\u0103 exist\u0103 o propor\u0163ie \u00een m\u0103rea\u0163a existen\u0163\u0103 a universului. C\u0103 exist\u0103, ca rezultat, o m\u0103sur\u0103 \u00een comportamentul social. \u015ei c\u00e2nd ea este dep\u0103\u015fit\u0103, vine pedeapsa. Justi\u0163ia se \u00eent\u00e2mpla pe p\u0103m\u00e2nt, nu \u00een ceruri. Pre\u0163ul \u00eel pl\u0103teai de-a lungul vie\u0163ii, nu dup\u0103 moarte.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>\u015ei vorbim despre greci. Ei au expus lumii aceast\u0103 filozofie de via\u0163\u0103, orecum simpl\u0103. Care, at\u00e2t de la \u00eendem\u00e2n\u0103 fiind, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi rigoarea.<br \/>\n\u015ei vorbim despre greci. Europa \u015fi-a propus s\u0103-i fac\u0103 ferici\u0163i. B\u0103ncile le-au dat bani, au fost \u201eaccepta\u0163i\u201c \u00een Uniunea European\u0103. Care Europ\u0103? Ale cui b\u0103nci?<br \/>\nTreizeci de ani nu le-a cerut nimeni socoteala. \u015ei dup\u0103 treizeci de ani li s-a spus c\u0103 dac\u0103 nu dau \u00eenapoi datoria sunt \u015fter\u015fi de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Ultima fraz\u0103 nu are sens metaforic. M\u0103surile de austeritate nu au \u00eensemnat nimic altceva. M\u0103surile de austeritate au \u00eensemnat \u00een ultimii ani dep\u0103\u015firea m\u0103surii. Ar fi fost \u00eempotriva firii s\u0103 se continue la infinit s\u0103r\u0103cirea la limit\u0103 a unui popor care, zice-se, european, deci este pom uscat \u00een gr\u0103dina noastr\u0103. Ar fi fost \u00eempotriva firii ca dup\u0103 aceast\u0103 dep\u0103\u015fire de m\u0103sur\u0103, s\u0103 nu se restabileasc\u0103, \u00eentr-un fel anume, legea balan\u0163ei. C\u00e2t mai puteau vechile partide s\u0103-i t\u0103inuiasc\u0103 pe ho\u0163i? C\u00e2t mai putea Troika s\u0103 le pun\u0103 grecilor m\u00e2na la beregat\u0103?<br \/>\nFiindc\u0103 vorbim despre greci. St\u00e2nga greceasc\u0103 este una dintre cele mai complexe \u015fi dureroase pagini din istoria contemporan\u0103. St\u00e2nga la greci n-a fost ideologie de import, de\u015fi se bate mult moned\u0103 pe aceast\u0103 idee. Istoria ne arat\u0103 c\u00e3 aici, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, n-a putut lucra m\u00e2na nim\u0103nui din exterior. Pe perioade scurte, a ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103 o partid\u0103 sau alta. Dar poporul grec? Dar cei pe care i-a\u0163i v\u0103zut dumneavoastr\u0103 \u00een pia\u0163a Syntagma la celebrarea ultimei victorii \u00een alegeri? La greci st\u00e2nga \u0163ine de structura organic\u0103 a unui popor s\u0103rac, care s-a luptat cu m\u0103rile, care a tr\u0103it \u00een permanen\u0163\u0103 situa\u0163ia limit\u0103 \u015fi din aceast\u0103 pricin\u0103 pre\u0163uie\u015fte via\u0163a, \u015ftie s\u0103 se bucure frenetic de ea. Grecii \u2013 mi se spune \u2013 sunt un popor destins. \u015etiu s\u0103 m\u00e2n\u00e2nce bine, s\u0103 c\u00e2nte, s\u0103 danseze sirtaki. Da, \u015fi ce-i r\u0103u \u00een asta? De ce adic\u0103 s\u0103 renun\u0163\u0103m la ceea ce ne dorim cu to\u0163ii, oriunde am fi pe lume? Exist\u0103 \u0163\u0103ri \u00een care se munce\u015fte un an, se economisesc bani \u015fi se str\u00e2nge cureaua, pentru a se putea veni \u00een vacan\u0163\u0103 la greci dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, uite a\u015fa blama\u0163i \u015fi de nimic cum sunt considera\u0163i ei.<br \/>\n\u015ei vorbim despre greci. Ieri am citit pe un zid epitaful lui Nikos Kazantzakis \u00een versiune modern\u0103. \u201eNu mai am nici o speran\u0163\u0103. Nu m\u0103 mai tem de nimic. Sunt un om liber\u201c, spunea Kazantzakis. \u201eNu mai am nici o speran\u0163\u0103. Nu m\u0103 mai tem de nimic. Sunt \u015fomer\u201c, scria plagiatorul lui anonim. Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i dintre cei care trec\u00e2nd pe strad\u0103 \u015fi \u00eei citeau spusele, realizau c\u00e2t de amenin\u0163\u0103toare sunt ele. C\u00e2t de amenin\u0163\u0103toare e starea \u00een care nu mai ai ce pierde. C\u00e2\u0163i ani se poate tr\u0103i ca \u015fomer? C\u00e2\u0163i \u015fomeri poate suporta p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un organism social f\u0103r\u0103 s\u0103 se dezechilibreze? Din aceast\u0103 stare trebuia s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 o ie\u015fire. Fiindc\u0103 se \u00eentrecuse m\u0103sura, potrivit vechilor tragedieni. \u015ei orice dep\u0103\u015fire a m\u0103surii se pedepse\u015fte.<br \/>\nNu \u015ftim \u00eenc\u0103 ce va aduce ziua de m\u00e2ine. \u00cen mod sigur cur\u0103\u0163enia trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 din ograda noastr\u0103. Unde sunt banii? Cine a dep\u0103\u015fit m\u0103sura tr\u0103ind via\u0163\u00e3 de nabab pe spinarea celui de-al\u0103turi sau de mai departe? Fiindc\u0103, desigur, nici s\u0103-l supui pe contribuabilul european la un efort nejustificat nu poate fi o solu\u0163ie loial\u0103.<br \/>\nSper\u0103m, cu ultima putere de-a mai spera ceva, c\u0103 b\u0103iatul nostru carismatic \u015fi cei care \u00eel \u00eenconjoar\u0103, se vor prezenta la marea confruntare av\u00e2nd o solu\u0163ie \u00een buzunar. Deci re\u00eencepem s\u0103 sper\u0103m \u00een ceva. Deocamdat\u0103 el ne-a f\u0103cut un cadou. Nu s-a \u00eenconjurat de soborul de popi compromi\u015fi de averile lor nejustificate. \u015ei nu \u015fi-a pus cravata la momentul Jur\u0103m\u00e2ntului. A jurat pe con\u015ftiin\u0163a lui. Doamne, ce vorb\u0103 mare, \u00een acest popor \u00eencercat, care \u015fi-a pl\u0103tit de at\u00e2tea ori \u00een istorie con\u015ftiin\u0163a cu s\u00e2nge. S-a purtat, adic\u0103, b\u0103iatul nostru a\u015fa cum i-a fost vorba. S\u0103-l vedem cum \u00eei vor fi faptele.<br \/>\nDeocamdat\u0103 st\u0103m, de la or\u0103 la or\u0103, s\u0103 vedem \u015ftirile. Ne rupem ziarele din m\u00e2n\u0103. \u00cenc\u0103lzim recepoarele telefonului, vorbind \u00eentre noi. \u00cen pauze, la televizor, vedem reportaje din istoria st\u00e2ngii grece\u015fti. \u015ei avem ce vedea. Cine nu \u015ftie aceste lucruri s\u0103 nu se pronun\u0163e.<br \/>\nCeea ce uime\u015fte \u00eens\u0103 este c\u0103, dincolo de cei implica\u0163i direct, ziari\u015ftii par s\u0103 \u015ftie mai mult despre viitorul momentului dec\u00e2t laurea\u0163ii Premiului Nobel \u00een economie. De la economi\u015fti afli lucruri care-\u0163i dau de g\u00e2ndit. \u015ei care justific\u0103 evenimentele. De la ziari\u015fti, blamuri sau entuziasm de duzin\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0 (Atena, 27 ianuarie, 2015)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asta ne \u00eenv\u0103\u0163au grecii vechi \u00een amfiteatrele de c\u00e2te cinci mii de locuri. Despre asta scriau marii tragedieni. C\u0103 exist\u0103 o propor\u0163ie \u00een m\u0103rea\u0163a existen\u0163\u0103 a universului. C\u0103 exist\u0103, ca rezultat, o m\u0103sur\u0103 \u00een comportamentul social. \u015ei c\u00e2nd ea este dep\u0103\u015fit\u0103, vine pedeapsa. Justi\u0163ia se \u00eent\u00e2mpla pe p\u0103m\u00e2nt, nu \u00een ceruri. Pre\u0163ul \u00eel pl\u0103teai de-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/depasirea-masurii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dep\u0103\u015firea m\u0103surii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13374,13376,13375],"class_list":["post-22258","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-comportamentul-social","tag-istoria-contemporana","tag-societatea-greaca"],"views":1368,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22258","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22258"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22258\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}