{"id":22256,"date":"2015-02-04T19:23:53","date_gmt":"2015-02-04T17:23:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22256"},"modified":"2015-02-13T11:58:27","modified_gmt":"2015-02-13T09:58:27","slug":"note-pe-marginea-alegerilor-din-grecia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/note-pe-marginea-alegerilor-din-grecia\/","title":{"rendered":"Note pe marginea alegerilor din Grecia"},"content":{"rendered":"

Recentele alegeri legislative din Grecia au pus cap\u0103t alternan\u0163ei la putere a dou\u0103 partide care au dominat decenii la r\u00e2nd scena politic\u0103 elen\u0103, unul al conservatorilor liberali, Noua Democra\u0163ie, cel\u0103lalt al st\u00e2ngii anchilozate, reprezentat\u0103 de PASOK. Noul guvern grec va fi format de partidul Syriza, considerat radical de st\u00e2nga. Majoritatea necesar\u0103 pentru guvernare este de 151 de locuri \u00een parlamentul elen. Syriza a c\u00e2\u015ftigat 149, a\u015fa \u00eenc\u00e2t noul premier Alexis Tsipras este nevoit s\u0103 formeze o coali\u0163ie, cel mai probabil cu o mic\u0103 forma\u0163ie de dreapta, Grecii independen\u0163i. R\u0103sturnarea de situa\u0163ie de la Atena este important\u0103 nu pentru c\u0103 vine la guvernare un partid radical de st\u00e2nga, ci pentru c\u0103 pune cap\u0103t unei mori\u015fti care permitea acelora\u015fi partide s\u0103 formeze coali\u0163ii, o rutin\u0103 care diluase p\u00e2n\u0103 \u015fi diferen\u0163ele de culoare politic\u0103.<\/strong><\/em>
\nO victorie a\u015fteptat\u0103<\/strong>
\nAni de zile, la Atena au fost manifesta\u0163ii violente \u00eempotriva politicii de austeritate. \u00cen r\u00e2ndurile institu\u0163iilor europene, \u00eengrijorarea s-a accentuat pe m\u0103sur\u0103 ce se contura cre\u015fterea influen\u0163ei pe scena politic\u0103 a partidului Syriza condus de Alexis Tsipras, adversar \u00eenver\u015funat al solu\u0163iilor Bruxelles-ului impuse pentru ie\u015firea Greciei din criz\u0103. De ce \u0163i-e fric\u0103 nu scapi, spune un proverb rom\u00e2nesc. Tsipras a c\u00e2\u015ftigat alegerile. Tentativele de a fi deturnat sau m\u0103car diluat cursul rezisten\u0163ei partidului Syriza nu au dat roade. Experien\u0163a de eurodeputat l-a ajutat pe Tsipras s\u0103 navigheze abil prin curentele politicii de la Bruxelles \u015fi Strasbourg \u015fi, mai ales, s\u0103 se urce pe valul nemul\u0163umirilor populare provocate de impunerea planurilor de austeritate. Odat\u0103 calmate apele, Bruxelles-ul va trebui s\u0103 se acomodeze cu ideea c\u0103 r\u00e2ndurile contestatarilor, ale euroscepticilor se consolideaz\u0103 \u00een Uniunea European\u0103.
\nTsipras va avea de trecut un obstacol important chiar la el acas\u0103: prefer\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een coali\u0163ie partidul de dreapta Grecii Independen\u0163i doar pentru c\u0103 s-a pronun\u0163at \u00eempotriva planurilor de austeritate iar conduc\u0103torul acestuia, Kammeronos, a sus\u0163inut c\u0103 \u201eGrecia este victima unui complot interna\u0163ional\u201c. Presa interna\u0163ional\u0103 aminte\u015fte c\u0103 posibilul aliat la guvernare abia s-a desprins din Noua Democra\u0163ie iar discursul lui agresiv \u00eempotriva \u201etroicii\u201c \u2013 Uniunea European\u0103, Banca Central\u0103 European\u0103 \u015fi F.M.I., va ridica obstacole serioase \u00een negocierile viitoare cu Bruxelles-ul. Iar negocierile sunt imperative.
\nCe se mai poate face?<\/strong>
\nExist\u0103 trei scenarii avute \u00een vedere \u00een privin\u0163a evolu\u0163iei raporturilor Atenei cu Uniunea European\u0103. Primul, cel mai sumbru, ar fi ie\u015firea Greciei din zona euro, cunoscut sub numele de Grexit (de la Grecia exit). Al doilea, este de renegociere a acordurilor de credit semnate de precedentul guvern elen cu \u201etroica\u201c, de care Germania \u015fi statele nordice nici nu vor s\u0103 aud\u0103. Posibil\u0103 \u015fi de neevitat va fi negocierea ree\u015falon\u0103rii imensei datorii a statului elen, evaluat\u0103 la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezint\u0103 175% din PIB. Economia Greciei este legat\u0103 cu otgoane de Uniunea European\u0103 a\u015fa \u00eenc\u00e2t, oric\u00e2t de radicali ar fi adep\u0163ii lui Tsipras \u015fi oric\u00e2t de nemul\u0163umi\u0163i sunt grecii din cauza programelor draconice de austeritate, o solu\u0163ie negociat\u0103 cu Bruxelles-ul se impune. \u00cen numai c\u00e2\u0163iva ani de aplicare a planurilor de austeritate, veniturile grecilor au sc\u0103zut cu 40%, PIB-ul s-a contractat cu 25%, iar \u015fomajul afecteaz\u0103 un sfert din popula\u0163ia activ\u0103 a Greciei. Resurse de redresare sunt imposibil de g\u0103sit pe plan intern. Renegocierea datoriei r\u0103m\u00e2ne cea mai realist\u0103 dintre solu\u0163ii. Alexis Tsipras consider\u0103 c\u0103 ar fi necesar\u0103 o reducere a acesteia cu dou\u0103 treimi. Evident c\u0103 nimeni nu este dispus s\u0103 accepte a\u015fa ceva. Pe de alt\u0103 parte, nici intransigen\u0163a adep\u0163ilor respect\u0103rii \u00een \u00eentregime a prevederilor acordurilor de credit nu poate fi productiv\u0103. \u00cenc\u0103 din campania electoral\u0103 Tsipras articulase un plan \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, care avea un singur avantaj, nu neap\u0103rat suficient pentru convingerea partenerilor de la Bruxelles: cel de a fi recurs la trecut pentru a antrena responsabilitatea moral\u0103 a Germaniei. Grecul a amintit c\u0103, \u00een 1953, \u00een condi\u0163iile de dup\u0103 r\u0103zboi, Germania federal\u0103 se \u00eenglodase \u00een datorii \u015fi crease riscul s\u0103 antreneze pe o pant\u0103 periculoas\u0103 statele creditoare din Europa Occidental\u0103, printre care se afla \u015fi Grecia. Solu\u0163ia de ie\u015fire din criz\u0103 a fost convenit\u0103 la o conferin\u0163a extraordinar\u0103 convocat\u0103 la Londra, \u00een 1953, la care s-a hot\u0103r\u00e2t reducerea cu 60% a datoriei \u015fi fixarea unui termen de treizeci de ani pentru rambursare acesteia. Au mai fost instituite un moratoriu de cinci ani (1953-1958) \u015fi o \u201eclauz\u0103 de dezvoltare\u201c care permitea Germaniei s\u0103 aloce pentru plata datoriei doar 20% din veniturile ob\u0163inute din exporturi.
\nAlexis Tsipras a avansat o solu\u0163ie apropiat\u0103, solicit\u00e2nd reducerea semnificativ\u0103 a valorii nominale a datoriei publice a Greciei, un moratoriu care s\u0103 permit\u0103 o acumulare intern\u0103 pentru redresarea economiei, instaurarea unei \u201eclauze de dezvoltare\u201c, astfel \u00eenc\u00e2t plata datoriei s\u0103 nu sufoce economia elen\u0103, recapitalizarea b\u0103ncilor cu sume care s\u0103 nu intre \u00een contabilitatea datoriei. Aceasta, din punct de vedere tehnic. Pe plan politic, ca om de st\u00e2nga, chiar radical de st\u00e2nga, Tsipras solicit\u0103, \u00een plus, reparti\u0163ia echitabil\u0103 a bog\u0103\u0163iilor, justi\u0163ie social\u0103, egalitate \u00een drepturi, transparen\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi fiscal\u0103. Mai pe scurt, cum comenta un ziarist occidental, democra\u0163ie.
\nCu toat\u0103 opozi\u0163ia Berlinului \u015fi a unor state nordice fa\u0163\u0103 de ideea re-negocierii datoriilor, Bruxelles-ul se declar\u0103 acum preg\u0103tit s\u0103 discute o solu\u0163ie de ree\u015falonare a datoriei Greciei. Desigur, nu f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 condi\u0163ii: Atena trebuie s\u0103 se angajeze s\u0103 continue reformele, mai ales pe cea mai important\u0103 dintre acestea, cea din domeniul fiscal.
\nPerspective \u015fi preocup\u0103ri<\/strong>
\nNimeni nu-\u015fi ia riscul unor gesturi care s\u0103 conduc\u0103 la \u00eentreruperea dialogului, \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult, la \u00eencurajarea curentelor extremiste din Grecia, cele care merg p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea din zona euro. Pe un alt plan, cel al unei posibile contagiuni a \u201emodelului grec\u201c, va trebui s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m ceva timp pentru a vedea consecin\u0163ele schimb\u0103rii de putere \u00een Grecia. Anul acesta, \u00een decembrie, vor avea loc alegeri legislative \u00een Spania, iar briza politic\u0103 din Marea Egee se resimte pe \u0163\u0103rmul mediteranean al Peninsulei Iberice. Aici, partidul Podemos (tradus : \u201enoi putem\u201c), abia \u00eenfiin\u0163at, \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat popularitatea, ca \u015fi Syriza \u00een Grecia, pe opozi\u0163ia la planurile de austeritate, lans\u00e2nd un slogan cu mare for\u0163\u0103 de impact: \u201eunit, poporul nu are nevoie de partide\u201c. Nu peste mult timp, britanicii vor fi \u015fi ei \u00een fa\u0163a urnelor iar lec\u0163ia Greciei poate s\u0103 ofere un plus de \u00eencurajare euroscepticilor insulari. \u00cen c\u00e2teva state, unele importante, cum ar fi Fran\u0163a \u015fi Italia, politica de austeritate nu mai are de mult\u0103 vreme adep\u0163i.
\nNu toat\u0103 lumea este entuziasmat\u0103 de victoria st\u00e2ngii \u00een Grecia, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mesajul politic nu are ecou. St\u00e2nga francez\u0103 a salutat cu bucurie abia ascuns\u0103 victoria lui Alexis Tsipras. \u00cengrijorarea cea mai mare se manifest\u0103 la Bruxelles. \u00cen plin\u0103 criz\u0103, dup\u0103 negocieri dramatice, cu un an \u00een urm\u0103, Grecia a fost exonerat\u0103 de plata a 110 miliarde de euro din credite. Ceea ce \u00eenl\u0103tur\u0103 din start marja de manevr\u0103 a lui Tsipras \u00een negocierea unei noi reduceri a datoriei. Dar, dac\u0103 suntem aten\u0163i la declara\u0163iile lui Mario Draghi, constat\u0103m c\u0103 patronul B\u0103ncii Centrale Europene vede viitorul dezvolt\u0103rii economiilor statelor membre ale Uniunii Europene legat de reluarea cre\u015fterii economice, ceea ce devine salvator \u015fi pentru Grecia. \u00cen sintez\u0103, Draghi sus\u0163ine c\u0103 m\u0103surile adoptate p\u00e2n\u0103 acum \u00een Europa \u2013 se refer\u0103 la cele de austeritate \u2013 au condus la stagnare \u00een economie \u015fi la na\u0163ionalism \u00een politic\u0103; de mul\u0163i ani, politicile monetare ale Statelor Unite \u015fi Marii Britanii sunt, pentru Draghi, mai eficace dec\u00e2t cele concepute la Bruxelles.
\nDevine din ce \u00een ce mai limpede c\u0103, \u00een viitor, nu culoarea politic\u0103 a unei guvern\u0103ri este esen\u0163ial\u0103 \u00een construc\u0163ia politicii Uniunii Europene, ci solu\u0163iile. Deocamdat\u0103, cele de ie\u015fire sigur\u0103 din criz\u0103, apoi cele de reformare a institu\u0163iilor comunitare.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n

P. S.<\/strong><\/em> Nu voi intra \u00een detalii, dar \u0163in s\u0103 atrag aten\u0163ia asupra unui aspect care ne prive\u015fte: spre deosebire de alegerile preziden\u0163iale din noiembrie, din Rom\u00e2nia, care au luat pe ici, pe colo, \u00een str\u0103in\u0103tate, un curs violent (cauzele nu au fost suficient de bine explicate p\u00e2n\u0103 acum), cele din Grecia s-au izb\u0103vit miraculos, chiar \u00een timpul alegerilor, de tensiunile care au zguduit Atena.
\n\u015ei, astfel, au reu\u015fit s\u0103 dea un semnal politic conving\u0103tor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recentele alegeri legislative din Grecia au pus cap\u0103t alternan\u0163ei la putere a dou\u0103 partide care au dominat decenii la r\u00e2nd scena politic\u0103 elen\u0103, unul al conservatorilor liberali, Noua Democra\u0163ie, cel\u0103lalt al st\u00e2ngii anchilozate, reprezentat\u0103 de PASOK. Noul guvern grec va fi format de partidul Syriza, considerat radical de st\u00e2nga. Majoritatea necesar\u0103 pentru guvernare este de… Cite\u0219te mai mult »Note pe marginea alegerilor din Grecia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[13371,13370,13369,13373,13372],"class_list":["post-22256","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-alegri-grecia","tag-noua-democratie","tag-noul-premier-alexis-tsipras","tag-partidul-syriza","tag-pasok"],"views":1338,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22256","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22256"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22256\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}