Doamna Magda Ursache nu face parte \u2013 cum spune \u2013 \u201edintre marii cenzura\u0163i\u201c. A suferit \u00eens\u0103 \u00een regimul comunist 13 ani de \u201ecenzur\u0103 total\u0103\u201c. Asta i-a ajuns ca s-o ia \u201ecu frison\u201c c\u00e2nd aude acum de noile tipuri de \u00eengr\u0103dire a libert\u0103\u0163ii de opinie. \u00centre noile cenzuri cea mai drastic\u0103 e \u201ecenzura economic\u0103\u201c. Cu cealalt\u0103, cu cenzura ideologic\u0103, se mai putea discuta, puteai s\u0103 te mai \u201et\u00e2rguie\u015fti\u201c: \u0163i se ierta un titlu, \u0163i se lua un paragraf nonconformist ori mai mult dec\u00e2t at\u00e2t; cu aceea economic\u0103 nu-i nimic de discutat. I se pare, apoi, \u015focant \u015fi ca atare de neimaginat s\u0103 citeasc\u0103 \u00een caseta unei mari edituri c\u0103 ea, editura respectiv\u0103, \u201enu public\u0103 dec\u00e2t pe cine vrea ea\u201c! Editura comunist\u0103 pe care o mo\u015ftene\u015fte, cu bani \u015fi cu h\u00e2rtie cu tot, respectiva cas\u0103 (!) de editur\u0103 n-avusese arogan\u0163a \u201estrig\u0103toare la cer\u201c de a-i jigni \u00een acest mod sfruntat pe eventualii autori: avea la dispozi\u0163ie cenzura politic\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 \u00eempropriet\u0103rirea respectivei \u201ecase\u201c de editur\u0103 cu o \u201emo\u015ftenire\u201c asupra c\u0103reia n-avea niciun drept \u015fi niciun act testamentar este un furt din avutul ob\u015ftesc. Cum sunt at\u00e2tea \u201eretroced\u0103ri\u201c de dup\u0103 1989. Ho\u0163ii ace\u015ftia au ajuns boieri mari: cum s\u0103 nu fii \u015focat?! Cu alte \u201e\u015focuri\u201c resim\u0163ite ori numite a\u015fa de dna Ursache n-a\u015f fi \u00eentru totul de acord. D-sa evoc\u0103, \u00een Diavolul \u015fchiop al cenzurii, (Conta nr. 17\/2014), demiterea de la reviste ori edituri a unor scriitori neascult\u0103tori cu ordinele cenzurii \u00een comunism: erau \u201eelimina\u0163i din sistem\u201c. Dar aceste \u201ec\u0103deri\u201c, adaug\u0103 d-sa, \u201ese \u00eent\u00e2mplau numai unora, propagandi\u015ftii erau \u00abdegrada\u0163i\u00bb diferen\u0163iat. Pe Paul Cornea l-au scos din Direc\u0163ia Cinematografiei \u015fi l-au trimis \u015fef la Direc\u0163ia Editurilor\u201c. Cu alte cuvinte, a \u201ec\u0103zut\u201c \u00een sus! N-a\u015f fi de acord cu aceast\u0103 opinie \u015fi iat\u0103 de ce. \u00cent\u00e2i, s\u0103 d\u0103m la o parte chestiunea cu \u201epropagandi\u015ftii\u201c: dl Paul Cornea n-a fost nici pe departe un \u201epropagandist\u201c, ci, \u00een primul r\u00e2nd, o personalitate proeminent\u0103 a culturii rom\u00e2ne, iar \u201ec\u0103derea\u201c sa \u00een sus, \u00een momentul evocat de dna Ursache, a fost un mare noroc pentru cartea rom\u00e2neasc\u0103. A fost el \u00eensu\u015fi pe unde a trecut un benefic \u201eom al \u00eenceputului de drum\u201c, ca acei oameni supranumi\u0163i \u201epa\u015fopti\u015fti\u201c despre care profesorul Paul Cornea a scris o carte minunat\u0103 \u015fi neperisabil\u0103 (Oamenii \u00eenceputului de drum, Bucure\u015fti, 1975). Cu \u201epropagandi\u015fti\u201c ca Paul Cornea comunismul rom\u00e2nesc ar fi dat mai devreme faliment sau, mai \u015ftii?, am fi trecut prin el ca \u015fi c\u00e2nd n-ar fi fost! Din p\u0103cate, dna Ursache are dreptate: prea mul\u0163i \u2013 de nu cei mai mul\u0163i! \u2013 propagandi\u015fti au \u0163inut comunismul \u00een picioare chiar \u015fi dup\u0103 ce comunismul murise. Alt \u201ecaz\u201c \u00een care nu sunt de acord cu dna Ursache este al jurnalistului excep\u0163ional George Iva\u015fcu, trecut \u015fi el \u00een grab\u0103 \u00een r\u00e2ndul \u201epropagandi\u015ftilor\u201c degrada\u0163i \u201e\u00een sus\u201c \u015fi nimic mai mult. \u00cen realitate, George Iva\u015fcu, unul dintre proeminen\u0163ii intelectuali de st\u00e2nga, pe care dna Ursache nu-i \u00eenghite (l-a \u201e\u00eenghi\u0163it\u201c pu\u015fc\u0103ria comunist\u0103, \u00eentre 1949 \u2013 1953!), este un mare om al presei culturale rom\u00e2ne\u015fti a c\u0103rei \u201est\u00e2nga\u201c personal\u0103 a \u0163inut \u00een spate c\u00e2teva mari reviste unde cultura rom\u00e2n\u0103 a putut continua s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu marile ei tradi\u0163ii, de dreapta ori de st\u00e2nga. Rom\u00e2nia literar\u0103 este una, cea mai proeminent\u0103 \u015fi longeviv\u0103 dintre aceste publica\u0163ii. \u201ePropagandistul\u201c \u015ftia mult\u0103 carte \u015fi toat\u0103 bun\u0103, \u015fi mai \u015ftia ceva: sim\u0163ea, ca un seismograf, c\u00e2nd \u015fi de unde vine cutremurul \u015fi lua m\u0103suri de protec\u0163ie. \u00cen plus, nutrea un cult nem\u0103rturisit pentru \u201ecei ce vin\u201c \u00een care a investit o mare \u00eencredere, uneori ne\u0163\u0103rmurit\u0103: \u201ecazul\u201c unuia dintre ei, al lui Nicolae Manolescu, este prea cunoscut ca s\u0103-l mai evoc. \u015ei nu-i singurul. Continu\u00e2nd s\u0103 ocheasc\u0103 multiplele \u201ecenzuri\u201c, dna Magda Ursache remarc\u0103 un lucru ce sare multora \u00een ochi: \u201eInclemen\u0163a fa\u0163\u0103 de opinia contrar\u0103 a atins cote inimaginabile, iar ne\u00eenregimentarea cf. atitudinii incorect politice s-a pl\u0103tit la greu. V\u0103 amintesc doar ce-a p\u0103timit Liviu Ioan Stoiciu, public\u00e2nd \u00een Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 un fragment din Jurnalul lui Goma. Oare Mircea Arman, condamnat inchizitorial, n-are dreptate deloc sau nu vrem s\u0103-l ascult\u0103m? A interzice cuiva s\u0103-\u015fi exprime opinia, alta dec\u00e2t a ta, aduce a cenzur\u0103 comunist\u0103\u201c. Teoria ca teoria, practica ne omoar\u0103! Teoretic vorbind (dar, vai!, c\u00e2t\u0103 practic\u0103 are la activ aceast\u0103 teorie!), ceea ce c\u0103dea sub inciden\u0163a cenzurii \u00eenainte de \u201989 era carevas\u0103zic\u0103 interzis s\u0103 apar\u0103. \u015ei nu ap\u0103rea. \u00cen privin\u0163a dlui Mircea Arman, lucrurile stau altfel: n-a suferit de pe urma \u201ecenzurii\u201c, nu i s-a \u0163inut opinia sub obroc. Nefolosit\u0103, \u201ebotni\u0163a\u201c cenzurii, s\u0103 nu fim ipocri\u0163i, a putrezit \u00een acest sfert de secol mai slobod la gur\u0103 ca niciodat\u0103. Necazul cu cel invocat de dna Ursache drept victim\u0103 a Inchizi\u0163iei (\u201econdamnat inchizito-rial\u201c!) e c\u0103 a spus, din p\u0103cate, ceea ce a vrut s\u0103 spun\u0103 cu gura mare \u015fi f\u0103r\u0103 nicio \u201ecenzur\u0103\u201c!
\nSpun \u201edin p\u0103cate\u201c, pentru c\u0103 mai presus de oricare alta st\u0103 cenzura bunului-sim\u0163 \u015fi a respectului pe care niciun dezacord de opinii nu-l poate retrograda \u015fi \u015fterge din practica unor dezbateri, polemici, controverse. \u201eCondamnatul inchizitorial\u201c continu\u0103, slav\u0103 Domnului!, s\u0103-\u015fi exprime opiniile \u00een revista pe care o \u015fi conduce, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese, cum \u00een general e normal, de \u201ecenzori\u201c \u015fi de inchizitori. Nu despre \u201edreptate\u201c sau \u201enedreptate\u201c era vorba, ci doar despre un comportament inadecvat: fa\u0163\u0103 de care, ce-i drept, s-a reac\u0163ionat dispropor\u0163ionat, acord\u00e2ndu-i-se grosol\u0103niei mai mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi publicitate dec\u00e2t ea merita. \u00cen rest, dna Ursache are mult\u0103 dreptate, mai ales c\u00e2nd recomand\u0103 ca solu\u0163ie a… disolu\u0163iei \u201esolidarizarea pozitiv\u0103, nu de cast\u0103…\u201c.
\n\u201eUn nume c\u00e2t o literatur\u0103\u201c
\n\u00cen Conta, excelenta revist\u0103 de literatur\u0103, arte \u015fi atitudini de la Piatra Neam\u0163, poetul Adrian Alui Gheorghe semneaz\u0103 un frumos omagiu dedicat lui Nicolae Manolescu cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 75 de ani: \u201eE posibil ca \u015fi criticii literari s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103… Important e ca literatura pe care o promoveaz\u0103 ei s\u0103 nu \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103\u201c. De ce ar \u00eemb\u0103tr\u00e2ni \u015fi criticii literari? \u015ei e o \u00eentrebare dac\u0103 un mare critic \u015fi istoric literar a fost vreodat\u0103 t\u00e2n\u0103r ca s\u0103 poat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2ni: \u201eT\u00e2n\u0103rul\u201c C\u0103linescu?! \u201eT\u00e2n\u0103rul\u201c Lovinescu?! \u201eT\u00e2n\u0103rul\u201c Vianu?! \u2013 sunt mai degrab\u0103 pure fic\u0163iuni. Criticul, aidoma poetului dintr-o viziune a lui Nichita St\u0103nescu, n-are \u201evia\u0163\u0103 personal\u0103\u201c. Tr\u0103ie\u015fte, prin transfer, ca un b\u0103tr\u00e2n ce adun\u0103 \u00een sine \u00eensu\u015fi \u015fi sub numele lui \u201eo literatur\u0103\u201c \u00eentreag\u0103 cu v\u00e2rstele ei cu tot, a\u015fa cum scrie poetul de la Piatra Neam\u0163. Criticul e (c\u00e2nd se na\u015fte ca un critic!) b\u0103tr\u00e2n, ca o institu\u0163ie secular\u0103, pentru c\u0103 este obligat s\u0103 aleag\u0103 a fi \u201econtemporanul\u201c \u015fi fidelul fiec\u0103ruia \u00een parte \u015fi totodat\u0103 al tuturor celor care compun, diacronic, lunga istorie a literaturii: aceea, din momentul c\u00e2nd criticul tocmai o scrie, cu pre\u0163ul sincroniei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit cu cei pe care-i cite\u015fte, dar \u015fi al \u201einfidelit\u0103\u0163ii\u201c nesf\u00e2r\u015fite fa\u0163\u0103 de el \u00eensu\u015fi, risipit cum e \u00een \u201econtemporanii\u201c s\u0103i. Ca orice mare specialist, sufer\u0103 un anumit proces de alienare… Invers dec\u00e2t \u00een basm, criticul e destinat unei b\u0103tr\u00e2ne\u0163i f\u0103r\u0103 tinere\u0163e: infidelitatea necesar\u0103 de a fi criticul \u201econtemporan\u201c cu fiecare \u00eel \u0163ine de t\u00e2n\u0103r; pe c\u00e2nd obliga\u0163ia de a privi diacronic \u015fi istoric v\u00e2rsta tuturor \u00eel \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u201ec\u00e2t o literatur\u0103\u201c, de la origini \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Din aceast\u0103 dilem\u0103, tragic\u0103!, n-are cum ie\u015fi dec\u00e2t \u201ecriticul f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103\u201c: e \u015fi asta doar o figur\u0103 de stil. Cum o figur\u0103 de stil e \u015fi gluma lui Thibaudet pe care, ca orice poet adev\u0103rat, Adrian Alui Gheorghe o ia \u00een serios: \u201e\u00centr-o literatur\u0103, socotea Thibaudet, nu pot exista mai mult de unu, doi critici literari \u00eentr-un secol\u201c. E mai cuminte s\u0103 lu\u0103m \u00een seam\u0103 ceea ce spune Nicolae Manolescu \u00eentr-un articol despre Thibaudet: \u201eF\u0103r\u0103 istorie, operele s-ar risipi ca m\u0103rgelele de pe un colier rupt; f\u0103r\u0103 critic\u0103, literatura ar sem\u0103na cu un antrepozit uria\u015f \u015fi haotic \u00een care nimeni n-ar g\u0103si ce caut\u0103 \u015fi, asta, presupun\u00e2nd c\u0103 ar \u015fti ce caut\u0103\u201c. Ambele opera\u0163iuni \u00eel fac pe critic s\u0103 fie b\u0103tr\u00e2n de la na\u015ftere: \u00eens\u0103 admi\u0163\u00e2nd c\u0103 un critic poate \u00eemb\u0103tr\u00e2ni, merit\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte un critic \u015fi istoric literar.
\nNicolae Manolescu este un exemplu. Critica lui \u00eentre\u0163ine tinere\u0163ea \u015fi vivacitatea literaturii. Cu ce pre\u0163 \u2013 e o \u00eentrebare imprudent\u0103, ce calc\u0103 \u00een teritoriul privat al c\u0103rui prag niciun nepoftit nu se cade s\u0103-l treac\u0103.
\nO conspira\u0163ie…
\nAfl\u0103m din revista Conta cum au fost \u201er\u0103pi\u0163i\u201c Marius Chivu \u015fi R\u0103zvan Voncu: nu, nu-i vorba de un act terorist ori o conspira\u0163ie pus\u0103 la cale de serviciile secrete! Iat\u0103 pove\u015ftile frumoase ale acestor \u201er\u0103piri\u201c. Marius Chivu a venit la Literele bucure\u015ftene de la un liceu cu profil economic din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, dar \u201eDintotdeauna mi-am dorit s\u0103 fiu scriitor \u2013 spune el \u00eentr-un dialog cu Adrian G. Romila \u2013 \u015fi cred c\u0103 acum, dup\u0103 un volum de poezie, o carte de c\u0103l\u0103torie \u015fi un volum de povestiri am dreptul s\u0103 m\u0103 numesc astfel. (…) Perioada de 14 ani de cronic\u0103 literar\u0103 a fost, pentru mine, ucenicia pentru fic\u0163iune. Am citit c\u0103r\u0163ile altora \u015fi am scris despre ele pentru a \u00eenv\u0103\u0163a eu \u00eensumi literatur\u0103\u201c. Cronica literar\u0103 a fost deci \u201ebancul de lucru\u201c \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 al unui viitor meseria\u015f care \u201enu crede c\u0103 te na\u015fti scriitor, scrisul este un me\u015fte\u015fug care se \u00eenva\u0163\u0103, citind mult\u201c. \u201eR\u0103pitorii\u201c lui au fost doi ilu\u015ftri critici \u015fi istorici literari \u015fi un mare poet: \u201eAm dat admiterea la Literele bucure\u015ftene pentru a-i avea ca profesori pe Nicolae Manolescu \u015fi pe Eugen Negrici \u015fi pentru a merge la \u015fedin\u0163ele Cenaclului Litere condus de Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u201c. Putem spune c\u0103 \u201ea furat\u201c meserie de la ace\u015ftia, mai pu\u0163in fantezia \u015fi talentul, care nu se pot fura. \u00cens\u0103 lec\u0163ia de \u201eumilin\u0163\u0103\u201c oferit\u0103 de meseria\u015ful de azi este admirabil\u0103 \u015fi de recomandat multor tineri litera\u0163i care privesc peste um\u0103r la cei de ieri \u015fi nutresc visul himeric de a fi unici \u015fi incomparabili… Nici \u201er\u0103pitorii\u201c lui R\u0103zvan Voncu nu-s de trecut cu vederea, din contr\u0103. N\u0103scut \u015fi crescut la Constan\u0163a, \u201emarea, de\u015fi \u00eemi place enorm, nu a reprezentat niciodat\u0103 o atrac\u0163ie profesional\u0103\u201c.
\n\u015ei-a dorit s\u0103 fie, \u201epe r\u00e2nd, mecanic de locomotiv\u0103, pilot de raliu, apoi ziarist\u201c, meserii la origine pline de romantism. A ales alta, care, simbolic, le poate include: \u201emi-am dorit s\u0103 devin critic literar \u2013 nu scriitor, \u00een general, ci fix critic \u015fi istoric literar \u2013 \u00een urma unei vacan\u0163e de iarn\u0103 prelungite, \u00een 1985. C\u00e2nd, av\u00e2nd timp suficient s\u0103-i lecturez pe \u00eendelete pe Marin Preda \u015fi Nichita St\u0103nescu, mi-am spus la finalul lecturii: trebuie s\u0103 m\u0103 fac critic literar, ca s\u0103 pot scrie despre ace\u015fti scriitori. Cum despre Preda n-am publicat dec\u00e2t o culegere de mici eseuri, iar despre Nichita St\u0103nescu n-am scris dec\u00e2t c\u00e2teva studii \u015fi articole, consider c\u0103 m\u0103 aflu \u00een intervalul edenic dintre dorin\u0163\u0103 \u015fi realizare…\u201c. Punctul comun al celor dou\u0103 profesiuni de credin\u0163\u0103 citate aici poate fi acesta: ambii litera\u0163i m\u0103rturisesc, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la vreo prob\u0103 contrar\u0103, o mare pre\u0163uire, chiar un veritabil cult pentru \u00eenainta\u015fii lor: mari scriitori, critici \u015fi istorici literari care \u015fi-au f\u0103cut str\u0103lucit meseria pus\u0103 \u00een\u00a0 serviciul culturii rom\u00e2ne. Ambii scriitori \u015fi critici literari (\u00eenc\u0103 tineri!) \u015fi-au trecut, cu str\u0103lucire, examenul maturit\u0103\u0163ii artistice: unul, Marius Chivu, cu un volum de poezie, V\u00e2ntureasa de plastic, unanim l\u0103udat, cel\u0103lalt, R\u0103zvan Voncu, izbutind s\u0103 elaboreze \u00een men\u0163ionatul \u201einterval edenic\u201c o insolit\u0103 \u015fi pasionant\u0103 \u201eistorie literar\u0103 a vinului din spa\u0163iul rom\u00e2nesc\u201c. Totodat\u0103, anun\u0163\u0103 c\u0103 are \u00een preg\u0103tire un roman, Fratele, din care revista Conta public\u0103 un fragment edificator. Fragmentul se intituleaz\u0103 O conspira\u0163ie \u015fi \u0163ine cititorul cu sufletul la gur\u0103. Romanul, realist \u015fi parabolic, pare s\u0103 fie inspirat din via\u0163a \u015fi activitatea multilateral\u0103 a serviciilor secrete rom\u00e2ne\u015fti \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u201ebra\u0163ele\u201c lor v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute. Fratele poate fi un nume generic ce une\u015fte \u00eentr-un portret sugestiv de securist inteligent \u015fi cinic contribu\u0163iile \u201especifice\u201c ale scriitorului, activistului de partid \u015fi lucr\u0103torului din \u201eservicii\u201c la \u00eentre\u0163inerea \u015fi bunul mers al societ\u0103\u0163ii \u201egroaznic de definitivate\u201c (Georg Luk\u00e1cs) din care am fost da\u0163i afar\u0103 \u00een 1989 de revolu\u0163ionarii inocen\u0163i \u015fi de \u201eterori\u015ftii\u201c profesioni\u015fti, patibulari \u015fi lipsi\u0163i de scrupule. Firele \u201econspira\u0163iei\u201c despre care e vorba se \u00eencurc\u0103 tare \u00eentre ace\u015fti trei protagoni\u015fti. Dintre romanele realiste \u015fi mai mult sau mai pu\u0163in politice ale \u201eobsedantului deceniu\u201c \u00een care mul\u0163i prozatori au turnat cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat \u201eepoca de aur\u201c a ultimului Ceau\u015fescu din comunismul muribund, majoritatea situau naratorul-scriitorul (sau un \u201eambasador\u201c al s\u0103u) \u00een prim-planul povestirii. \u00cen fragmentul publicat de revista Conta, situa\u0163ia se r\u0103stoarn\u0103 spectaculos: vine securistul, povestitorul, \u00een fine, naratorul \u015fi, lu\u00e2nd firele nara\u0163iunii din m\u00e2na scriitorului, \u201etoarn\u0103\u201c, el, lumea literar\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 (ram\u0103) ur\u00e2t\u0103, cu sclipiri infernale. Acest \u201efrate\u201c (vitreg?) al scriitorului divulg\u0103 rolul \u201edisiden\u0163ilor de partid \u015fi de stat\u201c care n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 perverteasc\u0103 statutul tradi\u0163ional al literaturii transform\u00e2nd-o \u00eentr-o aren\u0103 s\u00e2ngeroas\u0103 a luptei pentru putere. \u201eInstrumentalizarea\u201c literaturii \u015fi a c\u00e2mpului literar este tocmai opera acestei \u201econspira\u0163ii\u201c de tip securist pe care o poveste\u015fte personajul respectiv. Apar \u00een povestea lui numele reale ale unor scriitori prestigio\u015fi care, spune el, f\u0103r\u0103 \u201efunc\u0163ie executiv\u0103 precis\u0103\u201c \u00een Uniune \u2013 cum e \u015fi un B\u0103leanu din fragmentul respectiv \u2013 \u201eo duc ca boierii\u201c \u015fi care \u201etaie \u015fi sp\u00e2nzur\u0103 la Uniune \u015fi \u00een lumea literar\u0103, dup\u0103 planuri care se potriveau bine de tot cu ale Europei Libere\u201c: \u00een pofida numeroaselor raport\u0103ri \u015fi \u201einform\u0103ri\u201c despre acestea \u2013 enigmatic, Ceau\u015fescu tace sau schimb\u0103 vorba. Personajul scriitor e \u201escandalos\u201c \u015fi-l vedem planific\u00e2ndu-\u015fi evolu\u0163ia \u015fi afirmarea \u00een noua lume: la vremuri noi, tot noi \u2013 ar putea fi morala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Doamna Magda Ursache nu face parte \u2013 cum spune \u2013 \u201edintre marii cenzura\u0163i\u201c. A suferit \u00eens\u0103 \u00een regimul comunist 13 ani de \u201ecenzur\u0103 total\u0103\u201c. Asta i-a ajuns ca s-o ia \u201ecu frison\u201c c\u00e2nd aude acum de noile tipuri de \u00eengr\u0103dire a libert\u0103\u0163ii de opinie. \u00centre noile cenzuri cea mai drastic\u0103 e \u201ecenzura economic\u0103\u201c. Cu cealalt\u0103,… Cite\u0219te mai mult »Cenzura bunului-sim\u0163<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12,5314,8956,10028],"class_list":["post-22254","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-liviu-ioan-stoiciu","tag-magda-ursache","tag-mircea-arman","tag-paul-cornea"],"views":1262,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22254","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22254"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22254\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}