\u015ei cu asta mai c-am spus tot. La orice te puteai a\u015ftepta de la grei, dar la asta nu. De c\u00e2teva decenii m\u0103 \u00eenv\u00e2rt printre ei. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 n-a\u015f avea nimic s\u0103 le repro\u015fez, din perspectiva situa\u0163iei \u00een care au ajuns acum. Dar n-am s\u0103 fiu niciodat\u0103 \u00een stare s\u0103-mi exprim totala admira\u0163ie pentru iubirea lor pentru \u201epatrida\u201c. Grecii, pe unde se duc, duc cu ei \u0163ara. \u00cen emigra\u0163ie sunt bine organiza\u0163i. Copiii lor au \u015fcoli cu profesori trimi\u015fi de statul grec prin contract. Ei vorbesc limba p\u0103rin\u0163ilor lor, niciodat\u0103 n-am auzit de vreun caz \u00een care cea de-a doua genera\u0163ie s\u0103 aib\u0103 probleme de comunicare cu cei din \u201epatrida\u201c. Grecii b\u0103tr\u00e2ni, dup\u0103 ce ies la pensie, se \u00eentorc \u015fi ei, necondi\u0163ionat, \u00een \u201epatrida\u201c. \u00cen nop\u0163ile de var\u0103, c\u00e2nd se mai domole\u015fte c\u0103ldura \u015fi lumea iese la plimbare, pe bulevarde e o pl\u0103cere s\u0103 stai cu b\u0103tr\u00e2nii de vorb\u0103: unul s-a \u00eentors din Egipt, c-a ie\u015fit la pensie, altul din Germania, altul din Olanda, altul din State. \u00centreaga hart\u0103 a lumii o po\u0163i reconstitui pe bulevardele Atenei, \u00eentr-o noapte de august. Grecii, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, revin aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie \u00een \u201epatrida\u201c.
\nCei care emigreaz\u0103, de obicei, tr\u0103iesc \u00een afara \u0163\u0103rii \u00een grupuri. Ei m\u00e2n\u00e2nc\u0103 m\u00e2ncarea care se g\u0103te\u015fte \u00een \u201epatrida\u201c, danseaz\u0103 dansurile din \u201epatrida\u201c, ascult\u0103 muzic\u0103 din \u201epatrida\u201c. \u015ei vorbesc, la am\u0103nunt \u015fi la nuan\u0163\u0103, despre politica din \u201epatrida\u201c. Pleci dup\u0103 o vacan\u0163\u0103 din Grecia, trebuie s\u0103-i duci o tav\u0103 cu baclavale lui Iorgos la K\u00f6ln, un vin de Samos lui Mihalaki la Rotterdam, o fet\u0103 lui Dimitraki la Toulouse, fiindc\u0103 lor, s\u0103racii, le e dor de \u201epatrida\u201c. Despre care \u015ftiu tot. Pe care o \u0163in la cel mai mare pre\u0163. \u015ei care este visul lor de fericire. Ceea ce, sincer vorbind, dac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la culoarea m\u0103rii, la frumuse\u0163ea peisajului \u015fi la clima blagoslovit\u0103 de Dumnezeu, chiar este.
\n\u015ei-au venit peste noi, ca bolovanii c\u0103zu\u0163i de pe munte, anii de criz\u0103. La \u00eenceput, mai u\u015furei, mai lesne de suportat. Atunci, la \u00eenceputul perioadei, s-a constatat c\u0103 oamenii nu-\u015fi mai pot repara casele. Se ur\u00e2\u0163ea fa\u0163a \u201epatridei\u201c, ceea ce era de neconceput. Ca atare, proprietarii au fost ajuta\u0163i de prim\u0103rii, cu o sum\u0103 oarecare, s\u0103-\u015fi v\u0103ruiasc\u0103 fa\u0163adele. \u015ei ei au f\u0103cut-o. Te \u00eentorceai \u00een \u201epatrida\u201c, blocurile erau curate. C\u00e2t am stat fiecare din noi cu casele \u00een schele, c\u00e2t am pl\u0103tit peste suma acceptat\u0103 de prim\u0103rie, c\u00e2\u0163i neispr\u0103vi\u0163i am avut pe la u\u015fi, care f\u0103ceau pe zugravii, asta e alt\u0103 poveste. Dar, uite, \u00een multe cartiere ale Atenei blocurile \u015fi-au reluat iar\u0103\u015fi fa\u0163a cea alb\u0103, cu balcoane pline de flori; \u201epatrida\u201c ar\u0103ta iar\u0103\u015fi cum se cuvine.
\n\u015ei s-a ad\u00e2ncit criza. Au \u00eenceput revoltele stradale. Au \u00eenceput mi\u015fc\u0103rile anarhi\u015ftilor. Au \u00eenceput furia \u015fi distrugerea. Comandat\u0103 parc\u0103, pus\u0103 la cale de cine \u015fi unde nu putea nimeni s-o spun\u0103. Doar c\u0103 grecii, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lneau, d\u0103deau uimi\u0163i din cap \u015fi spuneau \u201easta nu poate fi m\u00e2na cuiva din patrida\u201c.
\nUn simptom a p\u0103rut \u015fi murd\u0103rirea fa\u0163adelor. Te culcai seara cu casa cu ziduri curate, te trezeai diminea\u0163a m\u00e2zg\u0103lit. Pe frumuse\u0163ea de zugr\u0103veal\u0103 nou\u0103, unii scriseser\u0103 peste noapte fel de fel de lozinci, care de care mai \u00een englez\u0103, care de care mai de\u015fuchiate. \u201eAsta nu e m\u00e2na celor din patrida\u201c, spuneau grecii. \u015ei, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de c\u00e2nd e lumea lume, la necaz se arunca b\u0103nuiala asupra str\u0103inului. Tineretul nostru devenise cosmopolit. Pia\u0163a de munc\u0103 pestri\u0163\u0103. Anarhi\u015ftii scriau \u00een englez\u0103. De ce? Ca s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103 kyria Dimitroula sau kyria Despinoula \u015fi s\u0103 \u015ftie \u00eencotro s-o ia ele, cu politikia, de la tava de f\u0103cut pl\u0103cintele cu spanac? Nu pentru ochii lor erau scrise acele lozinci. \u015ei nici pentru b\u0103rba\u0163ii lor care, la cafenele, conform obiceiului grecesc, luau politica pe o parte \u015fi pe cealalt\u0103 \u015fi aveau cuvinte s\u0103-\u015fi exprime p\u0103rerile \u015fi-n limba lor.
\nLozincile de pe zidurile noastre curate ca porumbeii (cu bani de la prim\u0103rie) spuneau \u201eAfar\u0103 cu str\u0103inii\u201c. Mai spuneau, e adev\u0103rat \u015fi \u201eJos cu rasismul\u201c. \u015ei spuneau \u015fi \u201eAfar\u0103 cu Troika\u201c. Iar cuv\u00e2ntul Troika \u00eel \u00een\u0163elegea \u015fi kiria Dimitroula \u015fi b\u0103rbatul d\u00e2nsei \u00een orice limb\u0103 ar fi fost scris. \u015ei \u00een\u0163elegeau ei c\u0103 sensul lozincii nu era \u201eunde sunt domnii de la Troik\u0103, s\u0103-i str\u00e2ngem cu drag la piept\u201c.
\nCasele noastre dintr-un ora\u015f cu tendin\u0163\u0103 bizantin\u0103 de elegan\u0163\u0103 au \u00eenceput s\u0103 arate ca depozitele din Harlem. Zidurile albe, de necur\u0103\u0163at, tufele de bouganvillia care \u00ee\u015fi \u00eentind ramurile de pe un balcon pe altul, erau umilite de ur\u00e2\u0163enie. Nimeni nu mai d\u0103 acum aten\u0163ie la acest fenomen. Str\u0103batem str\u0103zile murdare, trecem pe l\u00e2ng\u0103 magazinele \u00eenchise din cauza falimentului, printre casele m\u00e2zg\u0103lite. \u015ei ne preg\u0103tim de alegeri.
\nVorbesc cu lumea, s\u0103 v\u0103d \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103. Grecul care \u015ftia cu siguran\u0163\u0103 cum e cu politikia chiar \u015fi atunci c\u00e2nd habar nu avea, grecul care discuta cu spume la gur\u0103, tace acum. Vorbesc doar cei pl\u0103ti\u0163i pentru campaniile electorale. Vorbesc zgomotos doar cei care se lupt\u0103 pentru putere. Grecul de r\u00e2nd nu mai \u00een\u0163elege ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103-n \u201epatrida\u201c. Pe cine vota\u0163i peste c\u00e2teva zile? Nu \u015ftim, spun ei. Fiindc\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, nu e de \u015ftiut. Nu mai vream austeritate, fiindc\u0103 nu mai putem. Acest cuv\u00e2nt, care denume\u015fte o margine psihologic\u0103, trebuie luat ca atare. Nu mai putem. Dar cine anume dintre candida\u0163ii no\u015ftri ne poate readuce \u00een starea de func\u0163ionare? Cu ce bani? Cu ce mijloace? Prin ce ru\u015finoase compromisuri care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, tot vor pune \u201epatrida\u201c \u00eentr-o stare de vasalitate?
\nIstoria era, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, \u00eenc\u0103 vie \u00een \u201epatrida\u201c. Aici se v\u0103rsase mult s\u00e2nge \u00eentr-un r\u0103zboi civil pe care grecii nu \u015fi-l iart\u0103 \u015fi nu \u015fi-l vor ierta niciodat\u0103. Naivitatea lor a fost scump pl\u0103tit\u0103. Dar ei credeau \u00een \u201epatrida\u201c.
\nAcum c\u00e2teva zile, mi-au c\u0103zut din \u00eent\u00e2mplare ochii asupra zidurilor casei de vizavi. Cineva scrisese peste noapte, cu o vopsea \u00eenchis\u0103 la culoare, imposibil de \u00eenl\u0103turat, cuv\u00e2ntul \u201epatrida\u201c. \u015ei peste litere, o linie groas\u0103, o bar\u0103. Cuv\u00e2ntul era anulat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u015ei cu asta mai c-am spus tot. La orice te puteai a\u015ftepta de la grei, dar la asta nu. De c\u00e2teva decenii m\u0103 \u00eenv\u00e2rt printre ei. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 n-a\u015f avea nimic s\u0103 le repro\u015fez, din perspectiva situa\u0163iei \u00een care au ajuns acum. Dar n-am s\u0103 fiu niciodat\u0103 \u00een stare s\u0103-mi exprim totala… Cite\u0219te mai mult »Cuv\u00e2ntul \u201epatrida\u201c barat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13361,13360,13359],"class_list":["post-22190","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-grecii-de-azi","tag-romani-in-grecia","tag-societatea-graca"],"views":1966,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22190","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22190"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22190\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22190"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22190"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22190"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}