Odat\u0103 cu \u00eencheierea s\u0103rb\u0103torilor de trecere dintr-un an \u00eentr-altul, \u00een lumea satului tradi\u0163ional \u00eencepea o perioad\u0103 de nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u201edezlegare\u201c numit\u0103 Dulcele Cr\u0103ciunului sau C\u00e2\u015flegile de Iarn\u0103. At\u00e2t prima, c\u00e2t \u015fi a doua denumire trimit la tradi\u0163iile alimentare nesupuse restric\u0163iilor, cu excep\u0163ia zilelor de miercuri \u015fi vineri, \u00eens\u0103 \u015fi acestea au reguli mai pu\u0163in drastice. Aici sunt prezentate s\u0103rb\u0103torile de la \u00eenceputul C\u00e2\u015flegilor de Iarn\u0103.
\nEra intervalul \u00een care se desf\u0103\u015furau cele mai multe nun\u0163i \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u00eentruc\u00e2t vinul \u201eera a\u015fezat\u201c, distilatele, preparate \u015fi puse la p\u0103strare, iar muncile se reduceau doar la spa\u0163iul gospod\u0103riei. Prilejurile de petrecere erau jocurile duminicale, \u015fez\u0103torile, cl\u0103cile, pentru cei tineri, iar pentru \u201eadun\u0103rile mai lini\u015ftite\u201c ale maturilor, serile lungi de povestit de acas\u0103, de la r\u00e2ndul la moar\u0103 \u015fi de la priveghiuri.
\n\u00centre 8 ianuarie \u015fi 24 februarie nu sunt dec\u00e2t dou\u0103 \u201epraznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti\u201c (s\u0103rb\u0103tori cre\u015ftine marcate \u00een calendarul ortodox cu cruci ro\u015fii), restul fiind s\u0103rb\u0103tori sau \u201esfin\u0163i\u201c de importan\u0163\u0103 redus\u0103. Unele s\u0103rb\u0103tori se grupeaz\u0103 \u00een calendarul popular \u00een cicluri de c\u00e2te trei zile plasate simetric fa\u0163\u0103 de cele purt\u0103toare ale semnifica\u0163iilor \u015fi func\u0163iilor de ap\u0103rare \u00eempotriva bolilor \u015fi animalelor s\u0103lbatice de la sf\u00e2r\u015fitul anului ori din cursul verii.
\nReg\u0103sim aceste valen\u0163e ale s\u0103rb\u0103torilor \u00een corpusul de credin\u0163e \u015fi tradi\u0163ii orale (legende apocrife \u015fi hagiografice, nara\u0163iuni personale cu nucleu legendar) care justific\u0103 gesturile m\u0103runte, interdic\u0163iile \u015fi prescrip\u0163iile sau actele magico-rituale.
\nAstfel, \u00een ziua de 11 ianuarie este pr\u0103znuit Sf\u00e2ntul Teodosie cel Mare, recunoscut \u015fi ca f\u0103c\u0103tor de minuni: tradi\u0163iile Bisericii spun c\u0103 a binecuv\u00e2ntat o femeie ai c\u0103rei prunci nu tr\u0103iau \u015fi c\u0103, la \u00eendemnul ucenicilor s\u0103i, foarte b\u0103tr\u00e2n fiind, a mers \u00een c\u00e2mp \u015fi a alungat l\u0103custele \u015fi omizile care aduceau foamete \u015fi s\u0103r\u0103cie oamenilor. De aceea el este pomenit \u015fi cinstit mai ales de c\u0103tre \u201eoamenii sterpi\u201c, pentru \u201ea primi rod p\u00e2ntecelui\u201c (a procrea), de femeile aflate \u201e\u00een starea darului\u201c (\u00eens\u0103rcinate), pentru na\u015ftere u\u015foar\u0103, dar \u015fi de cresc\u0103torii de animale, pentru \u201epr\u0103sirea\u201c acestora.
\nCircovii de Iarn\u0103, miezul iernii pastorale, debuteaz\u0103 la 16 ianuarie cu o zi dedicat\u0103\u00a0 unuia dintre cele mai importante personaje cre\u015ftine: Apostolul Petru, \u00een amintirea unei minuni ce s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een timp ce acesta, la porunca \u00eemp\u0103ratului Irod, z\u0103cea \u00een \u00eenchisoare. Se spune c\u0103 \u00cengerul Domnului a venit noaptea \u015fi, cu toate c\u0103 Apostolul era p\u0103zit cu str\u0103\u015fnicie de doi o\u015fteni, a f\u0103cut ca lan\u0163urile care \u00eel ferecau s\u0103 se sf\u0103r\u00e2me \u015fi s\u0103 cad\u0103. Rom\u00e2nii cred c\u0103 Apostolul Petru (S\u00e2mpetru) leag\u0103 cu acest lan\u0163 ciuma, gura lupilor \u015fi a altor dih\u0103nii. \u00cen aceast\u0103 noapte se crede c\u0103 S\u00e2mpetru coboar\u0103 printre fiarele s\u0103lbatice din Raiul pe care \u00eel str\u0103juie\u015fte \u015fi ale c\u0103rui chei le poart\u0103; \u00eembr\u0103cat \u00een straie albe, c\u0103lare pe un cal, el vine \u015fi le porunce\u015fte ce vit\u0103 sau ce om s\u0103 atace peste an. Nici o s\u0103lb\u0103ticiune nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 fac\u0103 stric\u0103ciuni f\u0103r\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163a sf\u00e2ntului! Aceasta pentru c\u0103, asemenea lui S\u00e2ntandrei, S\u00e2mpetru este patronul lupilor fiindc\u0103 ei au fost doi fra\u0163i care, plec\u00e2nd la chemarea M\u00e2ntuitorului, \u015fi-au l\u0103sat oile \u00een seama c\u00e2inilor, dar ace\u015ftia s-au s\u0103lb\u0103ticit \u015fi s-au risipit. De aici ap\u0103reau restric\u0163ii privind muncile casnice feminine care, odat\u0103 \u00eenc\u0103lcate, puneau \u00een primejdie via\u0163a \u00eentregii familii. \u00cen schimb, existau unele recomand\u0103ri alimentare: se coceau \u015fi se \u00eemp\u0103r\u0163eau covrigi \u2013 \u015ftiut fiind faptul c\u0103 S\u00e2mpetru este st\u0103p\u00e2nul sufletelor mor\u0163ilor \u2013, se preg\u0103teau pl\u0103cinte \u015fi se m\u00e2ncau \u00een familie, mai ales de cei ce \u015ftiau c\u0103 au de f\u0103cut c\u0103l\u0103torii peste an, nu se consuma carne, ba mai mult, p\u0103storii ajunau p\u00e2n\u0103 la asfin\u0163itul soarelui pentru a \u0163ine animalele s\u0103lbatice departe de st\u00e2n\u0103. Al\u0163ii \u0163ineau aceast\u0103 zi pentru a fi feri\u0163i de r\u0103ceal\u0103, friguri \u015fi junghiuri \u015fi a trece cu bine iarna \u015fi \u00eempotriva prigonirilor de orice fel. S\u00e2mpetru de Iarn\u0103, zi numit\u0103 \u00een Banat \u015fi Fulger\u0103toarele, este socotit\u0103 la fel de important\u0103 \u015fi de primejdioas\u0103 meteorologic precum praznicul Sfin\u0163ilor Apostoli Petru \u015fi Pavel din 29 iunie cunoscut ca S\u00e2mpetru de Var\u0103.
\n17 ianuarie, a doua zi a aceluia\u015fi ciclu, numit\u0103 popular Antanasiile (de la Antonie \u015fi T\u0103nase), este dedicat\u0103 de calendarul ortodox Cuviosului Antonie cel Mare care \u015fi-a tr\u0103it via\u0163a \u00een retragere, post \u015fi rug\u0103ciune. \u00cen tradi\u0163ia folcloric\u0103 figura lui Antonie cel Mare este rezultatul diverselor suprapuneri, asimil\u0103ri \u015fi interpret\u0103ri a\u015fa \u00eenc\u00e2t povestea lui se plaseaz\u0103 fie \u00een nord-estul continentului, fie \u00een Pannonia. El este v\u0103zut ca \u201eun om sf\u00e2nt care avea puterea de a rupe vr\u0103jile\u201c, \u201eun ap\u0103r\u0103tor \u00eempotriva lupilor\u201c, \u201ecel ce trimite ploaia \u015fi fulgerele de la Dumnezeu\u201c sau pur \u015fi simplu \u201ecum\u0103trul lui Dumnezeu\u201c. A\u015fa se face c\u0103 Sf\u00e2ntul Anton era \u0163inut mai ales de mame pentru ca fiii lor s\u0103 fie feri\u0163i de boli \u2013 de la \u201esoare sec\u201c (insola\u0163ie), la \u201eg\u00e2lci\u201c (amigdalit\u0103), cium\u0103, ame\u0163eli \u015fi \u201ebaiul cel r\u0103u\u201c (epilepsie) \u2013 c\u00e2t \u015fi pentru a \u0163ine departe at\u00e2t visele rele, co\u015fmarurile \u015fi fiarele p\u0103durii. Pe de alt\u0103 parte, \u201ecine nu \u0163ine Sf. Anton \u00eennebune\u015fte\u201c sau \u201e\u00eel doare mijlocul vara la secer\u0103\u201c, ceea ce justifica tot restric\u0163iile legate de tors, \u0163esut, cusut.
\nAtanasia Ciumelor sau T\u0103nase de Cium\u0103 (18 ianuarie, Sfin\u0163ii Atanasie \u015fi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei) este cea din urm\u0103 zi a Circovilor, ce protejeaz\u0103 \u00eempotriva bolilor \u015fi pr\u0103d\u0103torilor. S\u0103rb\u0103toarea era \u0163inut\u0103 de femei, \u00een special de cele care au fete de m\u0103ritat pentru ca acestea s\u0103 fie ferite de necur\u0103\u0163enie \u015fi nenoroc (ecou al unei secven\u0163e din via\u0163a Sf. Atanasie), dar \u015fi de celelalte gospodine, ca s\u0103 nu fac\u0103 bube de orice fel, s\u0103 nu aib\u0103 dureri de oase \u015fi de \u00eencheieturi, pentru ca dobitoacele s\u0103 nu capete dalac (bub\u0103 rea), cium\u0103 \u015fi \u201es\u0103 nu se \u015fchiopeze\u201c iar puii lor s\u0103 nu ias\u0103 slu\u0163i\u0163i. Despre Atanasie se credea c\u0103 este ap\u0103r\u0103tor de cium\u0103 \u015fi \u00een cinstea lui se f\u0103ceau hramuri \u015fi slujbe pentru a alunga boala; se \u00eemp\u0103r\u0163eau trec\u0103torilor, gr\u00e2u fiert, p\u00e2ine cu zah\u0103r sau turte calde stropite cu unt, pentru ca \u00een acest fel s\u0103 se \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 duhul bolii \u015fi s\u0103 se duc\u0103 departe de gospod\u0103rie. Se mai credea despre Chiril, cel socotit \u015fchiop, c\u0103 poate aduce vindecare ologilor \u015fi reumaticilor: ziua lui era respectat\u0103 mai cu seam\u0103 pentru ca oamenii sau animalele de povar\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 accidente de-a lungul verii, \u00een c\u0103l\u0103torii, ca \u015fi la muncile agricole.
\nSf\u00e2ntului Grigorie Teologul, personalitate cre\u015ftin\u0103 de mare erudi\u0163ie \u015fi profunzime, care a tr\u0103it \u00een secolul IV d.H., \u00eei este dedicat\u0103 ziua de 25 ianuarie. Credin\u0163ele populare rom\u00e2ne\u015fti \u00eel caracterizeaz\u0103 ca pe \u201eun sf\u00e2nt cu \u015ftiin\u0163\u0103 mare, care a f\u0103cut minuni pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi a ajutat omenirea la bine\u201c. Din etimologia popular\u0103 acordat\u0103 atributului sf\u00e2ntului \u2013 Teologul \u2013 a rezultat credin\u0163a c\u0103 nep\u0103strarea zilei lui se pedepse\u015fte prin \u201eologeal\u0103\u201c sau \u201edamblageal\u0103\u201c ce poate atinge at\u00e2t oamenii (chiar \u015fi pruncii nen\u0103scu\u0163i), c\u00e2t \u015fi animalele din gospod\u0103rie, de aceea nu se pornea la drum \u00een aceast\u0103 zi, nu se \u00eenjugau animalele \u015fi nici nu se foloseau unelte agricole t\u0103ioase.
\n30 ianuarie este unul dintre praznicele \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti marcate de cruce ro\u015fie \u00een calendarul cre\u015ftin ortodox, fiind dedicat Sfin\u0163ilor Trei Mari Ierarhi, Grigorie Teologul, Vasile cel Mare \u015fi Ioan Gur\u0103 de Aur. Popular, s\u0103rb\u0103toarea poart\u0103 numele de Trisfetitele (din slavonul \u201etri sviatiteli\u201c, \u201ecei trei sfin\u0163i\u201c, ierarhi ai Bisericii), dar aceast\u0103 denumire a generat o seam\u0103 de confuzii de \u00een\u0163eles. Unele tradi\u0163ii p\u0103streaz\u0103 \u2013 sub un aspect miraculos \u2013 ceva din semnifica\u0163ia religioas\u0103 ini\u0163ial\u0103: \u201eTrisfetitele se zic la trei sfin\u0163i ierarhi, care se zice c-ar fi adormit trei sute de ani \u015fi, de\u015ftept\u00e2ndu-se, au spus oamenilor ce au v\u0103zut, cum se pedepsesc cei ce fac r\u0103u \u015fi i-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac\u0103 bine.\u201c. Supus\u0103 etimologiei populare, denumirea slavon\u0103 a s\u0103rb\u0103torii a devenit \u201eTrisfeti\u0163ele\u201c a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u201eunii oameni cred c\u0103 sunt trei feti\u0163e care, c\u00e2nd umbla Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, au dat odat\u0103 ap\u0103 lui Dumnezeu\u201c sau au sp\u0103lat picioarele lui Iisus Hristos, ca r\u0103splat\u0103 fiind numit sfinte. Alte credin\u0163e le caracterizeaz\u0103 drept ni\u015fte spirite m\u00e2nioase care \u00eei pocesc, le \u201estr\u00e2mb\u0103 min\u0163ile\u201c sau \u00eei orbesc pe cei pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnesc, drept pedeaps\u0103 c\u0103 nu le-au respectat ziua sau ca pe ni\u015fte fecioare ne\u00eentrecute \u00een \u201e\u00eempletitul horbotelor\u201c (dantelelor). Era o zi de praznic al sufletelor celor mor\u0163i ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i, dar \u015fi una de preg\u0103tire a sufletului pentru via\u0163a de apoi, de aceea, pe l\u00e2ng\u0103 slujbe \u015fi pomeni, se aprindeau lum\u00e2n\u0103ri a c\u0103ror flac\u0103r\u0103 s\u0103 le c\u0103luzeasc\u0103 via\u0163a de aici \u015fi pe cea de dincolo. S\u0103rb\u0103toarea este pus\u0103 sub semnul unirii transpus \u00een credin\u0163e precum: numele ei nu trebuie rostit c\u0103ci po\u0163i r\u0103m\u00e2ne v\u0103duv; fetele cred c\u0103 le aduce noroc \u015fi un so\u0163 bun \u015fi a\u015fezat; gr\u00e2ul care n-a \u00eencol\u0163it \u015fi n-a \u201e\u00eenfr\u0103\u0163it\u201c (germinat) \u00een toamn\u0103 cre\u015fte sub z\u0103pad\u0103. F\u0103c\u00e2nd parte din ciclul Filipilor, data de 30 ianuarie este \u015fi ea pus\u0103 sub pecetea malefic\u0103 a lupului, nerespectarea ei aduc\u00e2nd mari nenorociri de la pl\u00e2nsul ne\u00eemp\u0103cat al copiilor, p\u00e2n\u0103 la atacarea gospod\u0103riilor \u015fi c\u0103l\u0103torilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Odat\u0103 cu \u00eencheierea s\u0103rb\u0103torilor de trecere dintr-un an \u00eentr-altul, \u00een lumea satului tradi\u0163ional \u00eencepea o perioad\u0103 de nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u201edezlegare\u201c numit\u0103 Dulcele Cr\u0103ciunului sau C\u00e2\u015flegile de Iarn\u0103. At\u00e2t prima, c\u00e2t \u015fi a doua denumire trimit la tradi\u0163iile alimentare nesupuse restric\u0163iilor, cu excep\u0163ia zilelor de miercuri \u015fi vineri, \u00eens\u0103 \u015fi acestea au reguli mai pu\u0163in… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2\u015flegile de Iarn\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13356,13357],"class_list":["post-22186","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-sarbatoare-caslegile-de-iarna","tag-sarbatori-populare"],"views":3360,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22186"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22186\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}