{"id":22175,"date":"2015-01-28T15:13:38","date_gmt":"2015-01-28T13:13:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22175"},"modified":"2015-01-28T15:13:38","modified_gmt":"2015-01-28T13:13:38","slug":"metabolismul-artei-si-al-artistului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/metabolismul-artei-si-al-artistului\/","title":{"rendered":"Metabolismul artei \u015fi al artistului"},"content":{"rendered":"<p>Festivalul Making Waves (Lincoln Center, New York), cuprinde o sec\u0163iune adresat\u0103 cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, New Romanian Cinema 2013, \u00een cadrul c\u0103reia se prezint\u0103 filmul \u201eC\u00e2nd seara se las\u0103 peste Bucure\u015fti sau metabolism\u201c, la Elinor Bunin Munroe Film Center.\u00a0 Pelicula apar\u0163ine regizorului Corneliu Porumboiu \u015fi a fost nominalizat\u0103 ca film al s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de cronicarul Jonathan Romney (7 ianuarie, 2015).<br \/>\nCu aceast\u0103 produc\u0163ie, Porumboiu se deta\u015feaz\u0103 de noul val hiperrealist al cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, a\u015fa cum odinioar\u0103 regizorul italian Michelangelo Antonioni (modelul s\u0103u poetic \u00een acest demers) s-a distan\u0163at de neorealismul italian, c\u0103tre un modernism cu o estetic\u0103 original\u0103.\u00a0 De altfel, Paul, regizorul filmului \u00een film, face referin\u0163e explicite la trilogia lui Antonioni (Aventura,\u00a0 Noaptea \u015fi Eclipsa) \u015fi la Blow up, ocazie cu care constat\u0103 ignoran\u0163a Alinei, actri\u0163\u0103 \u015fi iubita sa de circumstan\u0163\u0103.<br \/>\nPelicula se anun\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 din primul cadru, un exerci\u0163iu intelectual steril, riguros structurat \u00een cadre care s-ar fi dorit mai lungi de unsprezece minute (maximum oferit de rola de 300 m).\u00a0 \u201eLimitarea se justific\u0103\u201c, comenteaz\u0103 regizorul, pentru c\u0103 ea a generat o anume formul\u0103 estetic\u0103 ce s-a impus \u00een c\u00e2teva decenii de cinema. Arta filmului, gloseaz\u0103 el mai departe, \u201eva disp\u0103rea odat\u0103 cu invadarea tehnologiei digitale\u201c (video) ce permite secven\u0163e continue de lungimea unei ore.<br \/>\n\u00cen subsidiar se vorbe\u015fte de un actor imposibil, o ceart\u0103 \u00eentre dou\u0103 personaje menit\u0103 s\u0103 lanseze adev\u0103ruri politice \u015fi s-o tulbure pe Alina ce va ie\u015fi goal\u0103 de la du\u015f; elemente ce confer\u0103 expunerii un anumit tip de suspans. A\u015fa cum ne a\u015ftept\u0103m, nimic nu este elucidat: acelea\u015fi cadre lungi \u015fi statice care se repet\u0103 ciclic, camera fixat\u0103 pe profilul eroinei trimite la Antonioni. Nu vedem nici un platou de filmare sau vreo pelicul\u0103 cu excep\u0163ia endoscopiei trucate a creatorului \u2013 un manifest poetic ce face referiri la Andrzej Wajda \u00een Totul de v\u00e2nzare, c\u00e2nd \u00ee\u015fi filmeaz\u0103 propria m\u00e2na s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 de pe volan. Prins \u00een acela\u015fi joc, medicul radiolog se adreseaz\u0103 produc\u0103toarei \u00eentr-un\u00a0 limbaj cinematografic: nu are sens s\u0103 caute pe margini sau la sf\u00e2r\u015fitul filmului, esen\u0163ialul va fi fost capturat \u00een centrul imaginii, focalizat.<br \/>\nDespre filmul \u00een film nu afl\u0103m nimic, el este doar o formul\u0103 estetic\u0103, un cli\u015feu tipic de cinema\u00a0 art\u0103-poetic\u0103, un pretext narativ prin care, auto-reflexiv, regizorul define\u015fte o art\u0103 cu tendin\u0163\u0103 \u00een care mesajul politic r\u0103zbate subtil dintr-o scen\u0103 de via\u0163\u0103: o disput\u0103 \u00eentre doi b\u0103rba\u0163i, \u00een timp ce o femeie iese goal\u0103 de la du\u015f. Tot de gestul poetic \u0163ine \u015fi intruziunea brutal\u0103 a vie\u0163ii \u00een art\u0103 (Paul este \u00eendr\u0103gostit de Alina). Scenariul, modificat anume ca s\u0103 dezv\u0103luie nuditatea Alinei, trimite la gratuitatea artei \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 la deturnarea inten\u0163iilor ei ini\u0163iale. Dup\u0103 at\u00e2tea repeti\u0163ii \u00een apartamentul regizorului, ca preambul al deful\u0103rii \u00een sexualitate a tensiunii dintre protagoni\u015fti, pe platou, scena va fi un fiasco total: focusul camerei se mut\u0103 cu insisten\u0163\u0103 pe partitura Alinei, plas\u00e2nd \u00een umbr\u0103 confruntarea \u015fi mesajul ei politic. Alina va fi filmat\u0103 goal\u0103 pentru ca s\u0103 se poat\u0103 vedea peste cincizeci de ani c\u00e2nd va fi gras\u0103, ridat\u0103 \u015fi cu c\u0103rnurile l\u0103sate. \u00cen fapt, motiva\u0163ia e dublat\u0103 de orgoliul creatorului: Alina \u015fi Paul vor fi singurii interesa\u0163i de aceast\u0103 pelicul\u0103 pentru c\u0103 arta filmului \u00ee\u015fi va pierde virtu\u0163ile actuale.<br \/>\nExist\u0103 o anumit\u0103 simetrie de structur\u0103 a planurilor ce alterneaz\u0103: cadrul din ma\u015fin\u0103, de la restaurant, apartamentul regizorului \u015fi cabina de machiaj, dup\u0103 care ciclul se reia, ca un metabolism cu procesele lui de cre\u015ftere (asimila\u0163ie), \u00een care iubirea se reliefeaz\u0103, \u015fi de descre\u015ftere (catabolism), \u00een care ceea ce nu se sus\u0163ine artistic este rejectat \u015fi eliminat din procesul crea\u0163iei. Fiecare secven\u0163\u0103 vorbe\u015fte despre art\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 sau alta: cadrele sunt fruste, nu exist\u0103 nici un fel de poezie a imaginii, prevaleaz\u0103 discursul poetic de multe ori stupid, c\u0103utat \u015fi afectat. Primul cadru focalizeaz\u0103 bordul unei ma\u015fini \u00een care Paul \u015fi Alina discut\u0103 despre efectele tehnicii digitale \u00een arta filmului \u015fi modificarea scenariului (Alina va poza goal\u0103). Camera fixat\u0103 \u00een spatele volanului trimite la Wajda din Totul de v\u00e2nzare. Cele dou\u0103 cadre de la restaurant vorbesc despre film prin intermediul artei culinare. Sofistic\u0103ria \u00een art\u0103 e un proces invers propor\u0163ional cu complexitatea mijloacelor ei, ne spune artistul vorbind despre buc\u0103t\u0103ria oriental\u0103 \u015fi uneltele ei (be\u0163i\u015foarele) \u00een raport cu cea european\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce avanseaz\u0103, tehnica va substitui \u015fi asimila efortul \u015fi interesul pentru inova\u0163ie. Alina interpreteaz\u0103 ad litteram compara\u0163ia \u015fi infereaz\u0103 silogistic c\u0103 \u201ebuc\u0103t\u0103ria arab\u0103 este cea mai sofisticat\u0103 pentru c\u0103 arabii m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu m\u00e2inile\u201c. Cele dou\u0103 cadre la locuin\u0163a lui Paul se desf\u0103\u015foar\u0103 simetric: \u00een preambulul actului sexual, scena cu cearta este repetat\u0103 la disperare, suger\u00e2nd dou\u0103 procese metabolice antagonice. Primul are ca scop s\u0103 o aduc\u0103 pe Alina goal\u0103 \u00een prim-plan, al doilea, s\u0103 restaureze ordinea ini\u0163ial\u0103 \u00een care disputa revine \u00een prim plan. \u00cen aceea\u015fi idee, pasiunea primei nop\u0163i este diminuat\u0103 pentru c\u0103 Alina se dovede\u015fte o actri\u0163\u0103 modest\u0103 ce nu-i corespunde intelectual \u015fi pentru c\u0103 rela\u0163ia alunec\u0103 \u00een derizoriu prin discu\u0163ia telefonic\u0103 a fetei cu prezumtivul ei iubit. Simetria art\u0103-via\u0163\u0103 se manifest\u0103 ca un fel de metonimie a imaginii: nu afl\u0103m ce vorbesc b\u0103rba\u0163ii \u015fi ce aude Alina din anticamer\u0103, dar \u00eel vedem pe Paul c\u00e2nd surprinde discu\u0163ia Alinei la telefon. Metabolismul vie\u0163ii \u00een consens cu cel al crea\u0163iei se \u00eentrep\u0103trund \u00een aceast\u0103 succesiune de planuri simetrice cu aparentul lor ritm de desf\u0103\u015furare \u00een timp real.<br \/>\n\u00cen consens cu imaginea, banda sonor\u0103 e la fel de frust\u0103. Uneori, t\u0103cerea este exemplar\u0103 ca \u00eentr-o camer\u0103 de vid. Zgomotul \u015fterg\u0103toarelor pe parbriz, torsul motorului se disting cristalin \u00een pauzele de conversa\u0163ie din ma\u015fin\u0103. Pe parcursul cinei la restaurantul chinezesc, din vidul sonor se contureaz\u0103 clare \u015fi amplificate zgomotele hulpave de \u00eengurgitare \u015fi mastica\u0163ie ale regizorului \u015fi atingerea supl\u0103 \u015fi delicat\u0103 de farfurie a be\u0163i\u015foarelor Alinei. Ea pare c\u0103 nu savureaz\u0103 m\u00e2ncarea. \u00centr-un ritual stereotip, manevreaz\u0103 stresat\u0103 \u015fi crispat\u0103 instrumentele ce dau m\u0103sura sofistic\u0103rii. Pentru ea, cina este un act social; concentrarea la dialog, preocuparea pentru emiterea unor judec\u0103\u0163i de valoare duc la un proces formal, steril, dificil de ingerat, la fel cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu arta care teoretizeaz\u0103 prea mult despre ea \u00eens\u0103\u015fi, epuizat\u0103 fiind \u00een propriile ei forme.<br \/>\nManipularea timpului \u00een corela\u0163ie cu detaliul semnificativ sunt tehnici de a direc\u0163iona subtil audien\u0163a c\u0103tre elemente exterioare expunerii. Diserta\u0163iile teoretice ale artistului demonstreaz\u0103 nevoia de obiectivare, de confirmare a actului artistic. \u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, Alina \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 toate mi\u015fc\u0103rile (ie\u015firea din cad\u0103, uscatul p\u0103rului, \u015ftergerea cu prosopul) anun\u0163\u00e2nd cu voce tare, pas cu pas, toate gesturile pe care le face. Cu toat\u0103 simplitatea \u015fi ignoran\u0163a ei bine camuflate, Alina \u00eei revel\u0103 lui Paul de ce rela\u0163ia lor de iubire nu se poate sus\u0163ine: ea e bazat\u0103 pe incertitudinile \u015fi nesiguran\u0163a fiec\u0103ruia dintre ei (chiar dac\u0103 totul \u201ee scris acolo\u201c, dup\u0103 cum subliniaz\u0103, Paul \u2013 adic\u0103 \u00een scenariu, iar Alina afi\u015feaz\u0103 o postur\u0103 sobr\u0103, studiat\u0103, sigur\u0103 de sine). Filmarea este \u00eent\u00e2rziat\u0103 cu o zi pe care regizorul o petrece cu actri\u0163a pentru a-\u015fi legitima modificarea scenei \u015fi bunul ei demers. Tot acest exerci\u0163iu este un joc incitant, de natur\u0103 sexual\u0103 care se rateaz\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care va e\u015fua \u015fi cadrul pe platoul de filmare.<br \/>\nMetabolismul artei, privite ca un organism viu \u00een transformare, este surprins \u00eentr-un moment de cump\u0103n\u0103, de epuizare, sugerat de titlu \u2013 metafora serii care se las\u0103 peste Bucure\u015fti. Arta devine auto-reflexiv\u0103, cu tendin\u0163e de abstractizare, pentru c\u0103 nu mai are nimic de spus f\u0103r\u0103 s\u0103 se repete: devine meta-art\u0103. Alina se \u015fterge cu prosopul peste ve\u015fmintele de strad\u0103 \u015fi-\u015fi secondeaz\u0103 rolul subliniind verbal fiecare gest \u2013 arta vizualului nu se mai sus\u0163ine, are nevoie de preciz\u0103ri, de filozofie, de poten\u0163area fiec\u0103rui gest. Sugestiei prin imagine i se adaug\u0103 analiza, comentariul.<br \/>\nPorumboiu propune, precum Antonioni odinioar\u0103, o cinematografie a interiorului, autoscopic\u0103. El proiecteaz\u0103 cuplul Paul-Alina \u00een rela\u0163ia Antonioni-Monica Vitti, cu care actri\u0163a se zice c\u0103 seam\u0103n\u0103 (remarc\u0103 colegul de breasl\u0103 ce o invit\u0103 la o audi\u0163ie). Spre deosebire de Antonioni, unde arhitectura joac\u0103 un rol esen\u0163ial, Porumboiu elimin\u0103 aproape complet perspectiva \u015fi monumentalul imaginii. Spa\u0163iul e \u00eenchis, meschin, claustrofobic: cabina de machiaj, interiorul unei ma\u015fini, u\u015fa \u00eentredeschis\u0103 a dormitorului. Tot prin Antonioni recunoa\u015ftem lini\u015ftea ap\u0103s\u0103toare a peliculei sau spa\u0163iul abstractizat ale c\u0103rui elemente sunt \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 valorate: prezen\u0163e, absen\u0163e (profilul Alinei f\u0103r\u0103 \u015farf din ma\u015fin\u0103), be\u0163iga\u015fele chineze\u015fti, imaginea endoscopiei, bordul ma\u015finii. Ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 Porumboiu se afl\u0103 \u00een fapt, ca \u015fi Paul, \u00een c\u0103utarea unei formule estetice sau filmul \u00eensu\u015fi se vrea un omagiu adus marelui creator al cinematografiei moderne.\u00a0 Pelicula se \u00eenscrie ca o \u201eaventur\u0103\u201c a artei \u015fi a vie\u0163ii artistului, la intrarea \u00een crepuscul, odat\u0103 cu l\u0103sarea serii peste Bucure\u015fti.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-22176\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13-448x269.jpg\" alt=\"Untitled-13\" width=\"448\" height=\"269\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13-448x269.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13-300x180.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13-200x120.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-13.jpg 838w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Festivalul Making Waves (Lincoln Center, New York), cuprinde o sec\u0163iune adresat\u0103 cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, New Romanian Cinema 2013, \u00een cadrul c\u0103reia se prezint\u0103 filmul \u201eC\u00e2nd seara se las\u0103 peste Bucure\u015fti sau metabolism\u201c, la Elinor Bunin Munroe Film Center.\u00a0 Pelicula apar\u0163ine regizorului Corneliu Porumboiu \u015fi a fost nominalizat\u0103 ca film al s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de cronicarul Jonathan Romney (7&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/metabolismul-artei-si-al-artistului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Metabolismul artei \u015fi al artistului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[13344,13345,80],"class_list":["post-22175","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-cand-seara-se-lasa-peste-bucuresti-sau-metabolism","tag-corneliu-porumboiu","tag-film-romanesc"],"views":1584,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22175","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22175"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22175\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}