C\u0103rturarul bucovinean Traian Chelariu, modelul lui Marin Preda pentru personajul Victor Petrini din romanul Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, nota \u00een jurnalul s\u0103u: \u201e\u00cen afar\u0103 de mam\u0103, care are o rar\u0103 distinc\u0163ie \u015fi duio\u015fie \u00een fizionomia cunoscut\u0103 din fotografia p\u0103strat\u0103, Eminescu nu a avut \u00een jurul s\u0103u femei care s\u0103-l promoveze suflete\u015fte\u201c. Diferitele Eufrosine din prima adolescen\u0163\u0103 au fost, se pare, marf\u0103 de b\u00e2lci. Veronica Micle \u2013 o femeiu\u015fc\u0103, Harieta, sora poetului, geloas\u0103 ca o \u00eendr\u0103gostit\u0103 f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, \u015fi Mite, cea care a cochetat \u00een mod distins, lucid, deci vinovat, cu ispita de a fi \u00een aten\u0163ia marelui poet. Se pare c\u0103 doamnele gen Emilian nu i-ar fi putut produce dec\u00e2t sc\u00e2rb\u0103… \u015ei totu\u015fi, toate femeile acestea s-au ridicat \u00een spiritual prin Eminescu, sau s-ar fi putut ridica \u00een spiritual prin Eminescu, chiar dac\u0103 s-ar fi g\u0103sit \u015fi \u00een mocirl\u0103. Referitor la Mite Kremnitz, Traian Chelariu va fi avut \u00een vedere \u015fi Amintirile fugare despre Mihai Eminescu ale ei? Oricum, Mite pare s\u0103 ias\u0103 ceva mai bine din aceast\u0103 rapid\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a femeilor din jurul poetului. S\u0103 fi fost ea cea care s-a ridicat \u00een spiritual prin Eminescu sau s\u0103-l fi promovat suflete\u015fte?
\nAmintiri fugare despre Eminescu au ap\u0103rut recent la Editura Muzeelor Literare din Ia\u015fi, \u00een traducerea lui Horst Fassel, reputat germanist, dar \u015fi un competent rom\u00e2nist, fost profesor la Universitatea \u201eAL. I . Cuza\u201c. Este vorba de o edi\u0163ie critic\u0103 a unei scrieri memorialistice, ap\u0103rut\u0103 la noi abia \u00een 1933, \u00een revista \u201eConvorbiri Literare\u201c, tradus\u0103 de Paul Zarifopol care s-a folosit de textul original reprodus \u00een vol. III de \u201eStudii \u015fi documente\u201c al lui
\nI. E. Torou\u0163iu. Al. Tzigara-Samurca\u015f va transcrie \u015fi el textul german \u00eenso\u0163it de traducerea lui Zarifopol. Omisiunile \u015fi caren\u0163ele privind transla\u0163ia au fost \u00eenl\u0103turate acum \u00eentr-o edi\u0163ie bilingv\u0103 \u00eentocmit\u0103 dup\u0103 toate regulile filologice. Pe coperta \u00eent\u00e2i a elegantului volum, conceput\u0103 de Valerian Dobo\u015f, sunt reproduse un manuscris eminescian cu semn\u0103tura poetului, ceasul \u015fi inelul lui Eminescu, piese aflate \u00een patrimoniul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi, iar pe a patra o fotografie-portret a autoarei.
\nFiic\u0103 a unui celebru chirurg german, n\u0103scut\u0103 la 4 ianuarie 1852, Marie Charlotte von Bardeleben \u00ee\u015fi face studiile la Berlin, unde urmeaz\u0103 cursuri de canto, pictur\u0103, literatur\u0103 \u015fi filosofie. \u00cen 1879 se m\u0103rit\u0103 cu Georg Kremnitz, fratele so\u0163iei lui Titu Maiorescu, Clara Kremnitz. La invita\u0163ia cumnatului s\u0103u, tinerii c\u0103s\u0103tori\u0163i viziteaz\u0103 Ia\u015ful. Doi ani mai t\u00e2rziu, se stabilesc la Bucure\u015fti, aici locuind o vreme \u00een casa Maiorescilor. Georg Kremnitz func\u0163ioneaz\u0103 ca medic primar la Spitalul Br\u00e2ncovenesc, iar apoi, disting\u00e2ndu-se \u00een R\u0103zboiul pentru Independen\u0163\u0103, devine medicul familiei regale. Mite este doamn\u0103 de onoare a prin\u0163esei de Weid, sosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1869, prin c\u0103s\u0103toria cu Carol I, ea fiind prima regin\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00eencep\u00e2nd din 1881, anul \u00een care Mite Kremnitz \u00eempreun\u0103 cu regina Elisabeta (Carmen Sylva) public \u00een limba german\u0103, \u00een t\u0103lm\u0103cirea lor, un volum de Poezii rom\u00e2ne\u015fti, ce cuprindea \u015fi o selec\u0163ie din lirica eminescian\u0103. Prodigioas\u0103 autoare de romane \u015fi nuvele mondene, Mite este \u015fi o bun\u0103 traduc\u0103toare, av\u00e2nd ambi\u0163ia s\u0103 promoveze literatura \u015fi cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een spa\u0163iul german. Traduce, \u00eentre altele, o antologie de proz\u0103 (Vlahu\u0163\u0103, Slavici, Negruzzi, Odobescu, Caragiale, Nicu Gane) \u015fi piesa O scrisoare pierdut\u0103, ce apare la Berlin, \u00een 1917, cu un an \u00eenainte de moartea sa. \u00cen 1910, public\u0103 eseul Un Lenau rom\u00e2n, care avea s\u0103 devin\u0103 un sup\u0103r\u0103tor cli\u015feu \u00een multe dintre \u201econtribu\u0163iile\u201c eminescologice. Notabile, traducerile ei nu au avut un ecou deosebit \u00een Germania. S\u0103 mai consemn\u0103m c\u0103 Mite Kremnitz este autoarea primelor biografii asupra lui Carol I \u015fi asupra Reginei Elisabeta. \u00cent\u00e2ia sa nuvel\u0103 i-o dedic\u0103 lui Eminescu, la lectura c\u0103reia, noteaz\u0103 \u00een Amintiri\u2026, poetului i-ar fi dat lacrimile! Ca s\u0103 \u00eempace pe toat\u0103 lumea, lui Maiorescu \u00eei consacr\u0103 un roman. Va deveni ea \u00eens\u0103\u015fi, datorit\u0103 Amintirilor, personaj literar \u00een romanul Mite al lui Lovinescu, scriere modest\u0103 a marelui critic de la Sbur\u0103torul. Colaboreaz\u0103 cu Eminescu la elaborarea unui Dic\u0163ionar etimologic rom\u00e2n, proiect fa\u0163\u0103 de care Maiorescu se ar\u0103tase sceptic, \u00eentruc\u00e2t \u201eaceast\u0103 munc\u0103 de birou ar fi prea m\u0103runt\u0103 pentru mintea mea, iar Eminescu n-ar avea consecven\u0163a s\u0103 duc\u0103 la cap\u0103t un astfel de plan\u201c. Manuscrisul lucr\u0103rii, at\u00e2t c\u00e2t a fost, a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103. Dup\u0103 ce poetul se mut\u0103 de la Curierul de Ia\u015fi la Timpul, \u00een Bucure\u015fti, Mite stabile\u015fte cu Titu Maiorescu s\u0103 ia lec\u0163ii de rom\u00e2n\u0103 cu Eminescu: \u201eOrele puteau s\u0103 fie astfel fixate \u00een preajma cinei, pentru ca el s\u0103 poat\u0103 lua masa cu noi\u201c. Pentru asta, \u201eprofesorul\u201c va fi pl\u0103tit cu 100 de franci pe lun\u0103. De la un moment dat, Maiorescu nu mai vede cu ochi buni faptul c\u0103 Eminescu \u00ee\u015fi petrece mult timp la familia Kremnitz, unde ajunge s\u0103 se simt\u0103 ca acas\u0103. S\u0103 fie oare vorba de gelozie? Pe cine? Cuno\u015ftin\u0163a cu poetul a fost pentru Mite mai \u00eent\u00e2i mijlocit\u0103: \u201eAm auzit rostindu-se numele lui Eminescu de \u00eendat\u0103 ce am aflat ceva despre Rom\u00e2nia. Cumnatul meu povestea ceva despre acest om original \u015fi talentat, care uita m\u00e2ncarea \u015fi b\u0103utura de dragul c\u0103r\u0163ilor \u015fi \u00ee\u015fi vindea pardesiul \u00een plin\u0103 iarn\u0103 ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 cump\u0103ra un manuscris vechi\u201c. Nu pu\u0163ine observa\u0163ii tr\u0103deaz\u0103 o psihologie tipic feminin\u0103: \u201eC\u00e2nd am citit la \u00eenceputul studiilor mele rom\u00e2ne\u015fti, Mortua est, am fost \u00eencredin\u0163at\u0103 c\u0103 aceste r\u00e2nduri ar divulga nenorocirea vie\u0163ii sale: el ar fi iubit cu patim\u0103 o femeie, iar moartea i-ar fi smuls-o\u201c. Ia apoi cuno\u015ftin\u0163\u0103 de poezia Melancolie, al c\u0103rei manuscris este adus de la Ia\u015fi de Maiorescu. Criticul o cite\u015fte entuziasmat, traduc\u00e2nd pe loc, vers cu vers, \u00een german\u0103 pentru a fi \u00een\u0163eleas\u0103 de cei ce ascultau: \u201ePe urm\u0103 ne-a povestit ce discu\u0163ii s-au iscat la Junimea dup\u0103 citirea acestei poezii\u201c. \u00cen fine, are loc \u015fi contactul direct cu autorul poeziilor la venirea lui Eminescu \u00een Bucure\u015fti. T\u00e2n\u0103rul \u201ecare apar\u0163inea unei clase sociale neinteresante\u201c nu face o impresie prea bun\u0103: \u201eParc\u0103 \u00eel v\u0103d cum a intrat \u00een sufragerie- stingher \u015fi neajutorat, de\u015fi nu era jenat. Era butuc\u0103nos \u00een fiecare mi\u015fcare de-a lui, asemenea unui b\u0103rbat ce nu a cunoscut niciodat\u0103 nici disciplina corporal\u0103, nici pe cea spiritual\u0103. Era mai degrab\u0103 lat dec\u00e2t zvelt, mai mult scund dec\u00e2t \u00eenalt, cu un cap prea mare \u00een raport cu trupul. Pentru cei 26 de ani ai s\u0103i era prea masiv, cu o fa\u0163\u0103 prea c\u0103rnoas\u0103. Prost b\u0103rbierit \u015fi cu din\u0163ii mari \u015fi galbeni, era \u00eembr\u0103cat neglijent \u015fi nu prea curat\u2026 Numai c\u00e2nd se adresa peste mas\u0103 micii mele nepoate (Livia Maiorescu \u2013 n.m.), glasul s\u0103u, care de altfel nu era prea cuceritor, devenea dulce, iar privirea lui vis\u0103toare c\u0103p\u0103ta o expresie pl\u0103cut\u0103. Folosea acel mata moldovenesc, bl\u00e2nd, care dintotdeauna mi-a pl\u0103cut, mai mult dec\u00e2t dumneata. Seara a luat din nou masa cu noi, citind \u015fi dintr-o crea\u0163ie a sa… C\u00e2nd s-a aplecat peste paginile acoperite cu scrisul lui fin \u015fi frumos, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 o impresie contradictorie. B\u0103rbia sa foarte pronun\u0163at\u0103 \u015fi gura destul de lat\u0103 au disp\u0103rut \u00eentruc\u00e2tva, iar fruntea sub p\u0103rul negru ca pana corbului ie\u015fea \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi str\u0103lucea, la fel frumoasele sale spr\u00e2ncene \u015fi nasul fin, av\u00e2nd doar n\u0103rile u\u015for triviale\u201c.
\nAmintirile… sunt, cu termenul memorialistei, contradictorii \u015fi perfect psihanalizabile. Ele atest\u0103 c\u0103 \u00eentre Mite \u015fi Eminescu a existat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o idil\u0103 sau, cu cuvintele lui Horst Fassel, o afec\u0163iune reciproc\u0103. O idil\u0103 ce s-a situat practic la nivelul unei prietenii, de\u015fi \u00een unele momente pare s\u0103 o fi dep\u0103\u015fit. Horst Fassel apreciaz\u0103 c\u0103 Mite nu l-a \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat pe Eminescu din cauza diferen\u0163ei de rang social, dar, scrie el, nu i-a \u00een\u0163eles \u00een totalitate nici pe Carol I \u015fi nici pe Maiorescu. Totu\u015fi, persoana \u201eomului cel mai inocent pe care \u0163i l-ai fi imaginat vreodat\u0103\u201c, cu \u201electuri extraordinare\u201c, cu \u201eo memorie colosal\u0103\u201c, ca s\u0103 nu mai vorbim de talent, acest \u201erom\u00e2n p\u0103tima\u015f\u201c care nu d\u0103dea doi bani pe clasele sus-puse, a preocupat-o pe Mite p\u00e2n\u0103 la limita obsesiei. V\u0103z\u00e2nd-o \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00eentr-o toalet\u0103 elegant\u0103, c\u00e2nd so\u0163ii Kremnitz erau pe picior de plecare la un dineu, poetul, o prive\u015fte \u201ecu ochi aprin\u015fi\u201c, rostind \u00eencet \u201eC\u00e2t de minunat de frumoas\u0103 sunte\u0163i!\u201c. Mite este profund tulburat\u0103: \u201eAm receptat privirea lui cu o durere cumplit\u0103. Ceea ce dorisem se \u00eemplinise: fericirea sa depindea de mine. Dar acum \u00eencepeam s\u0103 m\u0103 tem. N-a fost aceasta nefericire pentru el? M-am \u00eentors \u015fi am cobor\u00e2t treptele, plec\u00e2nd cu inima grea la dineu. Nimic nu-mi mai f\u0103cea pl\u0103cere dac\u0103 el nu era de fa\u0163\u0103, nu participa. Asta am sim\u0163it-o pentru prima dat\u0103! C\u00e2nd am fost din nou acas\u0103 \u00een camera mea modest\u0103, pe care o \u00eemp\u0103r\u0163eam cu copilul meu, m-a apucat o spaim\u0103 puternic\u0103. Oare nu eram pe punctul s\u0103 m\u0103 \u00eendr\u0103gostesc de omul pentru care am sim\u0163it p\u00e2n\u0103 acum doar mil\u0103?\u201c. A doua zi, Eminescu vine \u015fi \u00eei d\u0103ruie\u015fte poezia At\u00e2t de fraged\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 nici la lec\u0163ie, nici la mas\u0103: \u201eTot a\u0163i vrut o poezie de la mine. Iat-o, dar n-are nici valoare!\u201c. Citind-o, Mite a pl\u00e2ns \u015fi s-a sim\u0163it \u201em\u00e2ndr\u0103 \u015fi fericit\u0103\u201c. De ziua na\u015fterii, \u00eei d\u0103ruie\u015fte Cu m\u00e2ne zilele-\u0163i adaogi care \u00eens\u0103 nu e inspirat\u0103 de aniversarea respectiv\u0103. Alt\u0103 dat\u0103, o \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 sau \u00eei s\u0103rut\u0103 bra\u0163ul gol \u00een prezen\u0163a so\u0163ului. Frapeaz\u0103 \u00een memoriile acestei \u201efemei mondene\u201c, cum o considera poetul, accentul pus pe atitudinea ei protectoare \u015fi, mai mult, de mil\u0103 pentru Eminescu. Frapeaz\u0103 apoi afirma\u0163ii de genul: \u201eEu am fost \u00een stare s\u0103 \u00eensemn ceva pentru el, el pentru mine nu!\u201c. S\u0103 fie aici un repro\u015f sau o simpl\u0103 constatare? \u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 mai degrab\u0103 Eminescu a \u00eensemnat ceva pentru ea. Fie \u015fi numai c\u0103 i-a r\u0103mas numele legat de cel al genialului poet. C\u0103 l-ar fi promovat suflete\u015fte, dup\u0103 expresia lui Traian Chelariu, e discutabil, dar c\u0103 Eminescu a promovat-o \u00een posteritate, asta e sigur. Totu\u015fi, poate c\u0103 Mite, cu vorbele aceluia\u015fi g\u00e2nditor bucovinean, s-a ridicat pu\u0163in \u00een spiritual prin Eminescu. Ceea ce ar \u00eennobila-o cu adev\u0103rat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u0103rturarul bucovinean Traian Chelariu, modelul lui Marin Preda pentru personajul Victor Petrini din romanul Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, nota \u00een jurnalul s\u0103u: \u201e\u00cen afar\u0103 de mam\u0103, care are o rar\u0103 distinc\u0163ie \u015fi duio\u015fie \u00een fizionomia cunoscut\u0103 din fotografia p\u0103strat\u0103, Eminescu nu a avut \u00een jurul s\u0103u femei care s\u0103-l promoveze suflete\u015fte\u201c. Diferitele Eufrosine din… Cite\u0219te mai mult »Eminescu \u015fi Mite Kremnitz \u00een „Amintiri fugare…”<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[13343,13342],"class_list":["post-22173","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-amintiri-fugare-despre-mihai","tag-mite-kremnitz"],"views":2124,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22173","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22173"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22173\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22173"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22173"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22173"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}