{"id":22137,"date":"2015-01-28T14:08:29","date_gmt":"2015-01-28T12:08:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22137"},"modified":"2015-01-28T14:08:29","modified_gmt":"2015-01-28T12:08:29","slug":"insingurat-dincolo-de-marginea-marginii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/insingurat-dincolo-de-marginea-marginii\/","title":{"rendered":"\u201e\u00censingurat dincolo de  marginea marginii\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mircea Petean, <em>Nicanor, ultimul om,<\/em> Editura Limes, Flore\u015fti-Cluj, 2014, 233 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u201eNicanor, ultimul om\u201c. Pentru orice neini\u0163iat care vede cartea se pune, automat, \u00eentrebarea: De unde vine \u015fi cine-i acest \u201eultim om\u201c cu nume de o asemenea rezonan\u0163\u0103? Doar consult\u00e2nd Wikipedia afl\u0103 mai tot despre cel ascuns \u00een trei silabe; de la Antichitate \u00eenot\u00e2nd pe apele istoriei p\u00e2n\u0103 la epoca modern\u0103. Numele acesta poart\u0103 \u00een el tot cutremurul \u015fi misterul pe care ni le pot da generalii apatrizi (antipatrizi), satrapii, guvernatorii asasini, dar \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii gramaticieni din perioada homeric\u0103, virtuozii harfei de prin \u0162ara Bascilor ca Nicanor Zabaleta, creatorii, antipoe\u0163ii, criticii, politicienii, ermi\u0163ii din pe\u015fterile mun\u0163ilor Ierusalimului \u015fi nenum\u0103ra\u0163i al\u0163ii. Numele acestea, \u00een\u015firate mai sus, nu epuizeaz\u0103 \u00eens\u0103 accep\u0163iunea dat\u0103 de Mircea Petean \u00een opera sa proteiform\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\nNicanor, \u00een multiplele sale identit\u0103\u0163i profesionale, \u00eel vizeaz\u0103 \u015fi pe autorul c\u0103r\u0163ii, dezv\u0103luindu-se \u00een c\u00e2teva momente distan\u0163ate sub forma prozei sau cea poetic\u0103.\u00a0 \u00cen testamentul lui Petric\u0103 C., l\u0103sat s\u0103 fie \u00eemplinit de so\u0163ie, citim: \u201elista \u00eencepea cu mine, ultimul om\u201c. La \u00eenmorm\u00e2ntarea \u201eunchiului Ghi\u0163\u0103\u201c, autoportretiz\u00e2ndu-se ca Homo rusticus, se adreseaz\u0103 lui Nicanor cu o interoga\u0163ie trist\u0103, ca unui pustnic din grot\u0103, izolat de p\u0103c\u0103toasa noastr\u0103 lume: \u201eNicanoare, Nicanoare, exclam\u0103 Homo rusticus, la finele povestirii sale, lumea-i b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi chinuit\u0103: cum am putea fi noi altfel?\u201c.<br \/>\n\u00censo\u0163it de Scribul s\u0103u, \u00eentr-o medita\u0163ie dintre cele mai multe, cu denumirea generic\u0103 \u201eNota\u0163ii disparate\u201c, personajul central al acestei scrieri inclasabile revine. Nu mai apare \u00een atmosfer\u0103 funebr\u0103 ca alt\u0103dat\u0103, ci cu un z\u00e2mbet amar privind \u201ede\u015fert\u0103ciunea de\u015fert\u0103ciunilor\u201c, ca Psalmistul: \u201eCum po\u0163i z\u00e2mbi at\u00e2t de impasibil \u015fi de deta\u015fat? Ce \u0163i s-a \u00eent\u00e2mplat, Nicanoare, frate? fui \u00eentrebat, iar \u00een loc s\u0103 r\u0103spund am continuat s\u0103 scriu \u00een minte, dar nu st\u00e2nd \u00een cap, \u015fi s\u0103 z\u00e2mbesc ca prostul\u201c.<br \/>\nExasperat de Arie care nu recuno\u015ftea spiritul divin \u00een fiin\u0163a lui Iisus, Nicanor se manifest\u0103 agresiv \u015fi intolerant ca Sf\u00e2ntul Nicolae chiar dac\u0103 nu suntem \u00een Sinod, ci \u00eentr-un cerc \u00eengust din lumea literar\u0103: \u201ee cazul unor ziari\u015fti de provincie, zice Nicanor care-\u015fi aduce cu oroare\u00a0 aminte\u00a0 c\u0103\u00a0 a trebuit s\u0103-i\u00a0 c\u00e2rpeasc\u0103 odat\u0103 o\u00a0 pereche\u00a0 de palme\u00a0 unuia, care, neav\u00e2nd cu ce-\u015fi umple frivola foaie, s-a apucat s\u0103 brodeze b\u00e2rfe\u201c.<br \/>\nInten\u0163ia de a extirpa tumorile extinse \u00een corpul individual \u015fi social penetreaz\u0103 textele \u00eenm\u0103nunchiate \u00een volum, f\u0103r\u0103 a agasa cititorul. Chirurgia etic-estetic\u0103 alterneaz\u0103 \u00eentre ironia neiert\u0103toare \u015fi fine\u0163e pentru a vindeca r\u0103ul, ob\u0163in\u00e2nd rapida, necesara, absoluta purificare uman\u0103. S\u0103 nu ignor\u0103m c\u0103 tabletele (gen literar impus de T. Arghezi \u015fi Geo Bogza) au fost rostite la Radio Rena\u015fterea din Cluj-Napoca, iar miresmele de busuioc \u015fi mir mai respir\u0103 \u00een armonii sacre.<br \/>\nScriitorul se cufund\u0103 \u00een g\u00e2ndirea omului de ast\u0103zi \u015fi schimb\u0103 permanent condeiul jurnalistului cu poetul \u015fi sociologul, pensulele portretistului cu stilul aspru al polemistului. Omul activ, alerg\u0103tor neobosit prin lume, z\u0103bovind pu\u0163in timp la cafeneaua boemilor, dezgustat de prostie \u015fi de veninul salamandrei-om, caut\u0103 o ie\u015fire din vacarmul citadin \u00een peisajul copil\u0103riei. Majoritatea temelor serioase \u015fi a introspec\u0163iilor de sub vraja Mun\u0163ilor Maramure\u015fului au un contrapunct ludic, ironic, urmuzian (\u201eCic\u0103 ni\u015fte cronicari\/ Duceau lips\u0103 de \u015falvari\u2026\u201c). Un gr\u0103unte de sod\u0103 caustic\u0103 este trebuincios chiar \u015fi pentru a domoli excesele verbale n\u0103scocite de \u201eoratori, retori, limbu\u0163i\u201c. Motive literare nea\u015fteptate ca Melancolia, Plictiseala, Poe\u0163i de curte, poe\u0163i de tren \u015fi poe\u0163i de cafenea, Z\u00e2mbetul, sur\u00e2sul, r\u00e2sul, Caseta cu poe\u0163i, dar \u015fi clasific\u0103rile ingenioase privindu-i pe critici (\u201ecriticul-algebru\u201c, \u201ecriticul-vulcanolog\u201c, \u201ecriticul-entomolog\u201c, \u201ecriticul-narcisist\u201c) sunt doar o parte din universul de h\u00e2rtie desenat \u015fi colorat de Mircea Petean.<br \/>\nCaracterul polarizant al operei determin\u0103 al\u0103turarea paginilor de proz\u0103 scurt\u0103, discu\u0163ii eseistice calofile despre Poezie, regina reginelor adesea maculat\u0103 \u015fi injuriat\u0103 (\u201eCe mai faci, poete? i-am zis ilustrului t\u0103cut\/ Poet e\u015fti tu cu cine te-a f\u0103cut\u201c). Uneori e ca un munte de steril din care nu se poate alege nici un firicel de aur, ca \u00een acel \u201emetru ster de poezie\u201c. Aculturalismul aproape generalizat \u00een r\u00e2ndul tinerilor, plagiatul mascat, succintele pagini de jurnal denot\u0103 felurimea preocup\u0103rilor scriitorului. Confesiunea ia forma clasic\u0103 a cuget\u0103rii \u015fi para-aforismelor, iar spre exemplificare select\u0103m c\u00e2teva memorabile. \u201eDumnezeu s-a retras din lume. Lucrurile au r\u0103mas goale ca ni\u015fte cochilii\u201c; \u201eMelancolia este lini\u015ftea de dup\u0103 cutremur. Echilibrul interior e rupt, pl\u0103cile tectonice ale fiin\u0163ei sunt deplasate, \u00eenc\u0103lecate unele peste altele, peste ruinele edificiului existen\u0163ial trece lun\u0103\u201c; \u201eCel ce practic\u0103 religia \u00eent\u00e2lnirii trebuie s\u0103 \u015ftie s-o celebreze \u00een amiaza ei.\u201c; \u201eR\u0103bdarea \u015fi \u00eenaintarea pas cu pas, step by step, sunt principii a c\u0103ror nerespectare poate provoca accidente mortale\u201c.<br \/>\nPasionat cititor din vremea c\u00e2nd umbla cu picioarele goale prin ierburi \u00eenalte \u015fi nimic nu tulbura mun\u0163ii \u015fi r\u00e2urile din satul copil\u0103riei, Mircea Petean scrie ap\u0103sat, viril \u015fi onest situ\u00e2ndu-se \u00een controvers\u0103 cu grafomanii vulgari. Citim cu pl\u0103cere cuvintele regionale re\u00eenviate, limba rom\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte, \u00een ciuda limbii de plastic, jubil\u0103m contra vulgarit\u0103\u0163ii \u015fi diletantismului, aplaud\u0103m cu bucurie, ca pe o izb\u00e2nd\u0103 personal\u0103 stilul pamfletar din \u201eZ\u00e2mbi\u0163i, v\u0103 rog !\u201c<br \/>\nAr merita citite \u015fi recitite, decupate din volum dou\u0103 tablete pentru a le \u00een\u0163elege mai exact sensul metafizic \u015fi ad\u00e2ncimea lexical\u0103: Z\u00e2mbetul, sur\u00e2sul, r\u00e2sul \u015fi Scribul \u015fi Retorul. De re\u0163inut e faptul c\u0103 nu se las\u0103 dus de metaforit\u0103. \u00cei plac ideile deschise \u00een\u0163elegerii unanime. Carte dens\u0103, Nicanor, cel din urm\u0103 om nu se poate rezuma \u00een c\u00e2teva pagini. De aceea trebuie s\u0103 se revin\u0103 asupra fondului ei, imposibil de inepuizat. Personajele au nume generice: Poetul, Misitul, Academicianul, Omul de h\u00e2rtie cu coper\u0163i de carton, Prozatorul-turn\u0103tor etc.<br \/>\nC\u0103l\u0103torul de profesie evadeaz\u0103 dintre zidurile cet\u0103\u0163ii asediate de maneli\u015fti, impostori, veleitari care joac\u0103 roluri de staruri. Spa\u0163iul pe care se mi\u015fc\u0103 ace\u015ftia este \u00eentreaga Rom\u00e2nie, dar mai ales Transilvania (g\u0103rile, cafeneaua, t\u00e2rgurile de carte sau cele obi\u015fnuite forfotind de lume). \u00cen Castelul de la Ciucea \u015fi-n \u00eemprejurimi, \u00eenso\u0163it de un reprezentant al istoriei literare, o descoper\u0103 pe Ioni\u0163a, rom\u00e2nca \u00een bra\u0163ele c\u0103reia a murit poetul maghiar Ady Endre. Astfel se elucideaz\u0103 o problem\u0103 de istorie literar\u0103 controversat\u0103 mult\u0103 vreme.<br \/>\nArta evoc\u0103rii ne surprinde \u00een secven\u0163ele \u201eB\u0103dic\u0103\u201c \u015fi \u201eProfesorul de franc\u0103\u201c, dup\u0103 cum \u00een \u201eIarb\u0103\u201c se dezvolt\u0103 un fel de microthanatosologie. Cu mult\u0103 poezie, autorul include \u015fi descrierea de peisaj virginal. Este de ajuns s\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00een voia fic\u0163iunii sale \u015fi s\u0103 ne imagin\u0103m v\u00e2j\u00e2itul apelor sau p\u00e2nda \u015farpelui \u00een frunzi\u015ful v\u0103ratic. Tr\u0103im simultan starea de solitudine \u015fi beatitudine a omului din marea gr\u0103din\u0103 teluric-celest\u0103 a Raiului s\u0103u.<br \/>\nC\u00e2nd nedumerirea cititorului atinge maximum \u00e0 propos de personajul Nicanor, g\u0103sim l\u0103murirea necesar\u0103 sub forma unui poem, plasat cu mult calcul, unde se cuvenea: \u201e\u015ei, pentru c\u0103 tot veni vorba,\/ Cine mai e \u015fi Nicanor \u0103sta?\/ Alter \u2013 ego-ul poetului Petean?\/ Un erou de fic\u0163iune?\/ (Mi se pare c-am citit despre el cel pu\u0163in \u00eentr-o scriere\/ de-a unui prozator sud-american)\/ Un sf\u00e2nt?\/ O combina\u0163ie \u00eentre un literat, un vagabond\/ \u015ei o pagin\u0103 de ziar?\/ Un nume de c\u00e2ine?\/ Cin\u2019 s\u0103 fie? Cin\u2019 s\u0103 fie?\/ O s\u0103 fie \u2013 o bucurie!\u201c.<br \/>\nCartea lui Mircea Petean se \u00eencheie cu un amplu grupaj de ziceri ale lui Nicanor \u00eentr-un amestec de lucruri grave, ludice \u015fi \u00eentrist\u0103toare. \u00centocmai cum pe aripile condorului \u00eemp\u0103iat s-a depus at\u00e2ta praf c\u0103 nu mai poate zbura, porumbelului cu piciorul rupt dintr-o gar\u0103 clujan\u0103 \u00eei corespunde, \u00een lumea exotic\u0103, neputin\u0163a condorului. \u00cen secolul nostru pare c\u0103 totul se resoarbe \u00een \u201evidul originar\u201c. S\u0103 fie acesta \u00eenceputul unei apocalipse dup\u0103 Mircea Petean? Sau numai un sentiment trec\u0103tor? Sper\u0103m c\u0103 r\u0103spunsul nu va veni prea t\u00e2rziu pentru cititorul s\u0103u care-l a\u015fteapt\u0103 din \u201emarginea marginii\u201c spre centrul imuabil al literaturii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mircea Petean, Nicanor, ultimul om, Editura Limes, Flore\u015fti-Cluj, 2014, 233 p. &nbsp; \u201eNicanor, ultimul om\u201c. Pentru orice neini\u0163iat care vede cartea se pune, automat, \u00eentrebarea: De unde vine \u015fi cine-i acest \u201eultim om\u201c cu nume de o asemenea rezonan\u0163\u0103? Doar consult\u00e2nd Wikipedia afl\u0103 mai tot despre cel ascuns \u00een trei silabe; de la Antichitate \u00eenot\u00e2nd&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/insingurat-dincolo-de-marginea-marginii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201e\u00censingurat dincolo de  marginea marginii\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[130,13321,13322],"class_list":["post-22137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mircea-petean","tag-nicanor","tag-ultimul-om"],"views":1043,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22137"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22137\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}