Epoca postdecembrist\u0103 a impus \u015fi continu\u0103 s\u0103 impun\u0103 \u2013 prin libertatea c\u00e2\u015ftigat\u0103, dup\u0103 lungul \u015fir de prohibi\u0163ii ideologice ale comunismului \u2013 necesitatea unor detabuiz\u0103ri, demistific\u0103ri, denun\u0163\u0103ri. Cercet\u0103rile actuale \u015fi viitoare ale literaturii sunt obligate, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la o serie de revizuiri \u015fi de reexamin\u0103ri ale beletristicii autohtone \u2013 \u00een \u00eentreaga ei devenire istoric\u0103 \u2013, dincolo de truismele \u015fi de locurile comune care au invadat studiile literare de-a lungul ultimelor decenii. Exerci\u0163iul standardiz\u0103rii interpret\u0103rilor \u015fi a datelor de istorie literar\u0103 \u2013 care se dovedesc, de cele mai multe ori, eminamente subiective \u2013, miturile care se instaureaz\u0103, \u00een mentalul colectiv, \u00een diferite circumstan\u0163e politico-sociale sau cli\u015feele \u00eent\u00e2lnite la tot pasul \u00een discursul despre literatur\u0103 revendic\u0103, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, un interes aparte al speciali\u015ftilor \u00een direc\u0163ia amintit\u0103.
\nEugen Negrici formuleaz\u0103, \u00een Iluziile literaturii rom\u00e2ne, r\u0103spunsuri dintre cele mai abile la \u00eentreb\u0103rile amintite, umpl\u00e2nd un gol semnificativ \u00een peisajul studiilor literare recente. Cartea se constituie, \u00een termenii autorului, ca \u201eun fel de repertoriu al energiilor pierdute, al situ\u0103rilor gre\u015fite, al erorilor generalizate, un ghid al prejudec\u0103\u0163ilor literare contemporane, al obsesiilor, al falselor concepte, al cli\u015feelor, supersti\u0163iilor \u015fi viziunilor eronate ale istoriilor literare\u201c. A\u015f mai ad\u0103uga, \u00een acest sens, o alt\u0103 \u201einfirmitate\u201c fundamental\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care criticul se pronun\u0163\u0103, cu alt\u0103 ocazie, pe parcursul volumului: \u00een anii de \u00eenainte \u015fi de dup\u0103 \u201989 au continuat s\u0103 existe, \u00een critica \u015fcol\u0103reasc\u0103, o multitudine de \u201eaxiome\u201c (foarte pu\u0163in axiomatice, dac\u0103 e s\u0103 le trat\u0103m cu onestitate) despre literatura canonic\u0103 (manualele \u015fcolare \u015fi auxiliarele didactice r\u0103m\u00e2n, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, principala surs\u0103 la care apeleaz\u0103 cititorii de literatur\u0103 \u2013 l\u0103s\u00e2nd la o parte mediile filologice \u2013 pentru date de istorie \u015fi de critic\u0103 literar\u0103; \u00een consecin\u0163\u0103, percep\u0163ia general\u0103 asupra literaturii studiate se traduce \u00een termenii propu\u015fi de instrumentarul didactic). Sunt \u201eaxiome\u201c care se dovedesc, nu o dat\u0103, mai mult dec\u00e2t discutabile \u015fi care impun reevalu\u0103ri pertinente. Astfel de \u201epostulate\u201c la m\u00e2na a treia reprezint\u0103 adev\u0103rate \u201eiluzii ale literaturii rom\u00e2ne\u201c, intrate \u2013 printre multe altele \u2013 \u00een c\u00e2mpul de interes al lui Negrici.
\nVolumul debuteaz\u0103 prin unele studii consacrate mitogenezei, c\u00e2t\u0103 vreme \u2013 afirm\u0103 criticul \u00een Argument \u2013 \u201em-am decis ca \u00een studiul de fa\u0163\u0103 s\u0103 privesc aceste distorsiuni din direc\u0163ia factorului care le explic\u0103 \u015fi le motiveaz\u0103: mitul\u201c. Prin apelul la arm\u0103tura teoretic\u0103 a unor Roger Bastide, Roger Caillois, Raoul Girardet, Gilbert Durand \u015f.a.m.d., Eugen Negrici demonstreaz\u0103 aplicabilitatea conceptului \u00een \u201eteritoriile\u201c literaturii rom\u00e2ne. Exist\u0103 astfel, potrivit criticului, \u201edou\u0103 st\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103 generatoare de mit\u201c: \u201ePrima se reg\u0103se\u015fte \u00een sentimentul vacuit\u0103\u0163ii \u015fi al frustr\u0103rii, indus de complexele identitare, indus de complexele identitare legate de na\u015fterea t\u00e2rzie a literaturii culte \u00een sens modern, de defaz\u0103rile \u015fi desincroniz\u0103rile ei, de posibila inferioritate \u015fi probabilul ei provincialism\u201c, \u00een vreme ce \u201ecea de-a doua se traduce prin sentimentul <…> primejdiei prezente sau viitoare\u201c (s.a.). Or, istoria recept\u0103rii literaturii rom\u00e2ne e populat\u0103 \u2013 nu o dat\u0103 \u2013 de asemenea \u201eprezen\u0163e\u201c mitice, capabile s\u0103 distorsioneze percep\u0163ia general\u0103 despre marii scriitori \u015fi despre operele consacrate.
\nDe altminteri, volumul lui Negrici se constituie ca o solid\u0103 \u015fi temeinic\u0103 sintez\u0103 dedicat\u0103 literaturii noastre, aplic\u00e2nd instrumentarul teoretic \u015fi mizele exegetice amintite anterior, de la Impulsul protector, cu Viziunea asupra statutului literaturii \u015fi al litera\u0163ilor (\u00een care Eugen Negrici e preocupat, printre altele, de problematici precum \u201etabuizarea patrimoniului literar\u201c, canonul literar ori \u201eidealizarea unor perioade literare \u015fi supralicitarea unor \u00abgenera\u0163ii de crea\u0163ie\u00bb\u201c), la Impulsul compensator, cea de-a doua sec\u0163iune major\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u00een care sunt prezentate Tendin\u0163ele generale ale reprezent\u0103rilor trecutului literaturii (discut\u00e2nd, aici, \u201emimarea normalit\u0103\u0163ii\u201c, \u201er\u00e2vna sincroniz\u0103rii\u201c, \u201eobsesiile nobiliare\u201c), Reprezent\u0103rile trecutului literar \u00een cercet\u0103rile istoriografice (unde sunt abordate \u201e\u00eenceputurile\u201c, \u201emomentul C\u0103linescu\u201c \u015fi \u201ereprezentarea trecutului literaturii \u00een comunism\u201c) \u015fi C\u00e2teva reflec\u0163ii asupra literaturii rom\u00e2ne, pornind de la Lovinescu.
\nO aten\u0163ie aparte merit\u0103, prin juste\u0163ea ideilor, sec\u0163iunea consacrat\u0103 \u201echestiunii \u00abromantismului rom\u00e2nesc\u00bb\u201c. F\u0103r\u0103 a fi de acord cu numero\u015fii critici care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 atribuie unei bune p\u0103r\u0163i din literatura secolului al XIX-lea coordonate romantice, Eugen Negrici observ\u0103 \u2013 pe bun\u0103 dreptate \u2013 cum \u201eamploarea \u015fi semnifica\u0163iile date curentului mi s-au p\u0103rut mereu exagerate\u201c. Criticul nu aprob\u0103 nici cli\u015feul manualelor \u015fcolare legat de manifestul romantismului rom\u00e2nesc, reprezentat, chipurile, de articolul Introduc\u0163ie din revista Dacia literar\u0103: \u201e\u015fi aceasta \u00een pofida reticen\u0163elor, a m\u0103sur\u0103torilor exacte, a disocierilor subtile operate de Paul Cornea \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii \u00eentr-o carte fundamental\u0103 \u015f\u2026\u0163 Ea ne-a ar\u0103tat cum trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem prefacerea, \u00een secolul pa\u015foptist, a \u00abspiritului public\u00bb \u015fi evolu\u0163ia mentalit\u0103\u0163ii sub presiunea cu prec\u0103dere a evenimentelor politice \u015fi sociale asupra c\u0103rora se atrage ap\u0103sat aten\u0163ia\u201c. Observa\u0163ia este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t scriitorii pa\u015fopti\u015fti activau \u00eenc\u0103, dup\u0103 cum a demonstrat f\u0103r\u0103 echivoc D. Popovici, \u00een spiritul secolului al XVIII-lea. P\u00e2n\u0103 la Eminescu, explorarea interiorit\u0103\u0163ii \u015fi sensibilitatea caracteristic romantic\u0103 nu caracterizau, \u00een realitate, poezia pa\u015foptist\u0103 (dup\u0103 cum a argumentat, de altminteri, foarte conving\u0103tor \u015eerban Cioculescu). Elementele clasiciste au fost extrem de prezente \u00een prima jum\u0103tate a secolului (presupus) \u201eromantic\u201c, ceea ce ridic\u0103, de asemenea, semne serioase de \u00eentrebare cu privire la conven\u0163iile istoriei literare legate de romantismul autohton. Nici ipoteza lui Virgil Nemoianu \u2013 aceea a unui romantism \u00eembl\u00e2nzit, Biedermaier Romanticism \u2013 nu i se pare conving\u0103toare lui Negrici, c\u00e2t\u0103 vreme, la \u00eenceputul veacului al XIX-lea, ne aflam, de fapt, \u00eentr-o deplin\u0103 \u201edificultate de a produce literatur\u0103\u201c. Dup\u0103 cum sus\u0163ine, pe bun\u0103 dreptate, autorul, \u201ecine contest\u0103 precaritatea crea\u0163iilor epocii \u015fi cine nu se \u00eendoie\u015fte de literaritatea lor, de caracterul lor beletristic \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se las\u0103 dus de valul vorbelor mari \u015fi pioase ori c\u0103 vrea s\u0103 se lase dus\u201c. Concluzia e mai mult dec\u00e2t pertinent\u0103, dac\u0103 \u0163inem cont de preocup\u0103rile oamenilor \u201e\u00eenceputului de drum\u201c pentru mai toate domeniile (cultural, administrativ, social etc.), produc\u00e2nd diferite tipuri de discurs, f\u0103r\u0103 a avea vreun angajament, prin excelen\u0163\u0103, \u00een crearea de literatur\u0103 \u201epur\u0103\u201c.
\nVolumul lui Eugen Negrici ocup\u0103 \u2013 devine deja un adev\u0103r evident \u2013 un loc fundamental \u00een istoria noastr\u0103 literar\u0103. Perspectiva abord\u0103rii, resorturile teoretice, pertinen\u0163a ra\u0163ionamentelor \u015fi excelenta cunoa\u015ftere a literaturii investigate confer\u0103 credit sintezei \u00een discu\u0163ie. Cartea e, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dup\u0103 cum afirm\u0103 Paul Cornea \u2013 entuziast \u2013 pe coperta a IV-a, \u201eo profesiune de credin\u0163\u0103, rostit\u0103 cu o sinceritate \u00eeng\u00e2ndurat\u0103. Fiindc\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tul enun\u0163urilor t\u0103ioase \u015fi al paginilor \u00eenc\u0103rcate de un sarcasm amar, se mistuie o mare iubire r\u0103nit\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Epoca postdecembrist\u0103 a impus \u015fi continu\u0103 s\u0103 impun\u0103 \u2013 prin libertatea c\u00e2\u015ftigat\u0103, dup\u0103 lungul \u015fir de prohibi\u0163ii ideologice ale comunismului \u2013 necesitatea unor detabuiz\u0103ri, demistific\u0103ri, denun\u0163\u0103ri. Cercet\u0103rile actuale \u015fi viitoare ale literaturii sunt obligate, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la o serie de revizuiri \u015fi de reexamin\u0103ri ale beletristicii autohtone \u2013 \u00een \u00eentreaga ei devenire istoric\u0103 \u2013, dincolo… Cite\u0219te mai mult »Demistific\u0103ri \u00een receptarea literaturii rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2077,13320,2153,13319],"class_list":["post-22135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugen-negrici","tag-iluziile-literaturii-romane","tag-literatura-postdecembrista","tag-prohibitii-ideologice-in-comunism"],"views":1311,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22135"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22135\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}