{"id":22133,"date":"2015-01-28T14:05:30","date_gmt":"2015-01-28T12:05:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22133"},"modified":"2015-01-28T14:05:30","modified_gmt":"2015-01-28T12:05:30","slug":"variatiunile-lui-andrei-vieru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/variatiunile-lui-andrei-vieru\/","title":{"rendered":"Varia\u0163iunile lui Andrei Vieru"},"content":{"rendered":"

La un sf\u00e2r\u015fit cald de octombrie al anului trecut, Ateneul Rom\u00e2n ne-a propus un dublu eveniment. Era vorba despre prezen\u0163a la Bucure\u015fti a lui Andrei Vieru, care se afla intr-o dubl\u0103 ipostaz\u0103: cea de pianist \u015fi cea de autor de eseuri. Eram foarte curioas\u0103 s\u0103-l ascult pentru c\u0103 auzisem despre succesul lui la Paris. Evident, concertul, \u00een care s-au \u00eentre\u0163esut acordurile din Preludiu \u015fi Fug\u0103 de Bach \u015fi Mozart, cu cele \u015fase Bagatele ale lui Beethoven, cu inegalabila Sonat\u0103 op. 31 a aceluia\u015fi compozitor german \u015fi Sonata 9 de Scriabin, a fost un melanj componistic armonios \u015fi interpretat impecabil. Dup\u0103 concert, Andrei Vieru \u015fi-a lansat volumul de eseuri Ecleziastul vesel, ap\u0103rut la Editura Curtea Veche, \u00een 2013 \u015fi \u00een traducerea autorului.<\/strong> <\/em>
\nAuzind c\u0103 presa literar\u0103 francez\u0103 \u00eel consider\u0103 pe Andrei Vieru un al doilea Cioran, am fost deosebit de curioas\u0103 s\u0103 citesc acest volum de eseuri, subintitulat O privire asupra artei. Sigur c\u0103 \u00eentre Andrei Vieru \u015fi Cioran exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103, dar \u015fi o linie care \u00eei une\u015fte. \u00cei desparte poeticitatea limbajului \u015fi \u00eei une\u015fte luciditatea cu care este privit rolul artei \u00een societatea contemporan\u0103. Titlul c\u0103r\u0163ii este un oximoron, iar Andrei Vieru \u015fi-a dorit s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 volumul dup\u0103 acest tipar. Majoritatea eseurilor incluse \u00een aceast\u0103 carte au ap\u0103rut, pentru prima dat\u0103, \u00een revista Nouvelle Revue Francaise, \u015fi se constituie \u00een \u201evaria\u0163iuni\u201c pe teme culturale. Este de remarcat faptul c\u0103 \u00een deschiderea volumului autorul aduce un omagiu tat\u0103lui s\u0103u, nimeni altul dec\u00e2t compozitorul Anatol Vieru. Crescut \u015fi educat at\u00e2t la umbra marilor autori \u015fi compozitori ru\u015fi, c\u00e2t \u015fi \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu unul dintre marii no\u015ftri compozitori, l-am numi pe Anatol Vieru, care a dat componisticii rom\u00e2ne\u015fti lucr\u0103ri precum operele Iona, dup\u0103 Marin Sorescu, Paznicul calicilor, dup\u0103 Mihail Sorbul, Ultimele zile, ultimele ore dup\u0103 Pu\u015fkin \u015fi Bulgakov, Telegrame \u2013 teme \u015fi varia\u0163iuni, dup\u0103 Caragiale, simfonii, cvartete de coarde, coruri, Andrei Vieru reu\u015fe\u015fte s\u0103 creeze o distan\u0163\u0103 respectabil\u0103 \u00eentre autor \u015fi actul artistic. Nu lipsit de ironie \u015fi nu lipsit de curajul de a spune lucrurilor pe nume; autorul, care a cochetat \u015fi cu matematicile superioare \u015fi cu arta plastic\u0103, este foarte atent la maniera \u00een care este percutat\u0103 \u00een epoca internetului arta. \u201eTr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care documenta\u0163ia \u015fi dosarele de tot soiul fac, \u00een toate domeniile, pr\u0103p\u0103d. Arti\u015ftii \u2013 complici mai degrab\u0103 ai grefierilor artei dec\u00e2t ai artei \u00eense\u015fi \u2013 \u00ee\u015fi fac \u015fi \u00ee\u015fi refac lucr\u0103rile \u00eentr-o mie de versiuni; astfel, presim\u0163ind c\u0103 nu se va g\u0103si niciodat\u0103 nimeni care s\u0103 le interpreteze \u015fi sim\u0163ind c\u0103 istoria se va lipsi de ele cu u\u015furin\u0163\u0103, ei se interpreteaz\u0103 singuri. Al\u0163ii \u2013 adep\u0163i ai interpret\u0103rii unice, ai lecturii directe, lipsite de dificult\u0103\u0163i \u015fi de \u00eentreb\u0103ri \u015fi de mister \u2013 completeaz\u0103, restaureaz\u0103 \u015fi termin\u0103 opere neterminate sau mutilate: le mutileaz\u0103 a doua oar\u0103\u201c.
\n\u00cen fapt, ce vrea s\u0103 ne spun\u0103 Andrei Vieru? C\u0103 artistul, \u00een aceast\u0103 societate hiperinforma\u0163ional\u0103, hipertehnicizat\u0103, ar trebui s\u0103 aib\u0103 curajul de a fi el \u00eensu\u015fi. E adev\u0103rat, e foarte greu, dar nu imposibil. \u00cen treisprezece dintre capitolele c\u0103r\u0163ii, autorul nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 ne demonstreze c\u0103 se poate s\u0103 fii liber \u00een g\u00e2ndire asum\u00e2ndu-\u0163i \u015fi uralele, \u015fi huiduielile de rigoare. \u015ei m\u0103 refer aici la portretul pe care \u00eel face un muzician ca el lui Jimi Hendrix, consider\u00e2nd c\u0103 \u201erepune \u00een drepturi nobila ignoran\u0163\u0103, reabiliteaz\u0103 drogurile \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, talentul nemeritat \u2013 darul ceresc unic \u015fi nerepetabil\u201c. Chiar \u015fi reputatul interpret de jazz, Miles Davis, dup\u0103 anii \u201970, a fost influen\u0163at de Jimi Hendrix. Odat\u0103 ajuns la Paris, \u00een 1988, c\u00e2nd s-a \u015fi stabilit, ca orice intelectual respectabil, l-a cunoscut \u015fi pe Emil Cioran. \u00cent\u00e2lnirea celor dou\u0103 spirite s-a f\u0103cut prin muzic\u0103 \u2013 Varia\u0163iunile Goldberg, de Bach \u2013 (se \u015ftie c\u00e2t de mult l-a iubit Cioran pe Bach), iar Andrei Vieru are o privire tandr\u0103 \u015fi lucid\u0103 asupra celui ce ne-a l\u0103sat Ispita de a exista. \u201eCioran se revendic\u0103 de la toate tarele \u015fi de la toate e\u015fecurile posibile \u015fi imposibile, se laud\u0103 cu ele, \u015ftiind c\u0103 lumea nu e \u00eenclinat\u0103 s\u0103-i mai cople\u015feasc\u0103 pe oameni cu repro\u015furile pe care ace\u015ftia \u015fi le fac singuri. A\u015fadar, Cioran se acuz\u0103 pe sine p\u00e2n\u0103 la exces, f\u0103r\u0103 nicio modestie. Se simte c\u0103-\u015fi iube\u015fte cu tandre\u0163e defectele \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerile, c\u0103 le exagereaz\u0103 \u00eensemn\u0103tatea, ba chiar, adesea, le mai \u015fi inventeaz\u0103\u201c. Un alt autor iubit de Andrei Vieru este J. D. Salinger, pentru care scrie un studiu, precum \u015fi Andr\u00e9 Gide. \u00cens\u0103, cred c\u0103 partea cea mai important\u0103 a acestei c\u0103r\u0163i se afl\u0103 spre finalul ei, \u00een textul publicat \u00een caietul ce \u00eenso\u0163e\u015fte Le Charier bien temp\u00e9r\u00e9, de Bach. \u00cen acest studiu, autorul creioneaz\u0103 un tip de sistem \u00eengem\u0103n\u00e2nd psihanaliza lui Freud, psihologia analitic\u0103 a lui Jung \u015fi estetica lui Bertrand Russell. Astfel, ajunge la concluzia c\u0103 cele trei principii, prezente \u015fi la Freud \u00een Interpretarea viselor \u2013 deplasare, inversare \u015fi condensare \u2013 \u00ee\u015fi au originea \u00een algebr\u0103. Principiul deplas\u0103rii fiind pre-algebric, cel al invers\u0103rii algebric, iar condensarea \u0163ine mai mult de psihanaliz\u0103. Bergson a fost cel care a subliniat interferen\u0163a acestor principii, iar Andrei Vieru observ\u0103 c\u0103 ele se reg\u0103sesc \u015fi \u00een muzic\u0103, cum se \u00eentrep\u0103trund \u015fi \u00een literatur\u0103. La toate acestea se adaug\u0103 \u015fi itera\u0163ia, care joac\u0103 un rol important \u00een matematici, \u00een logic\u0103, \u00een teoria sistemelor dinamice \u015fi chiar a haosului. Dup\u0103 Andrei Vieru, dialectica \u00eens\u0103\u015fi nu se rezum\u0103 numai la tez\u0103-antitez\u0103-sintez\u0103, ci aceast\u0103 triplet\u0103 se repet\u0103 la nivel superior, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Arta fugii la Bach. Este o schi\u0163\u0103 a unui sistem de g\u00e2ndire pe care, cu siguran\u0163\u0103, Andrei Vieru \u00eel va dezvolta \u00een c\u0103r\u0163ile viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La un sf\u00e2r\u015fit cald de octombrie al anului trecut, Ateneul Rom\u00e2n ne-a propus un dublu eveniment. Era vorba despre prezen\u0163a la Bucure\u015fti a lui Andrei Vieru, care se afla intr-o dubl\u0103 ipostaz\u0103: cea de pianist \u015fi cea de autor de eseuri. Eram foarte curioas\u0103 s\u0103-l ascult pentru c\u0103 auzisem despre succesul lui la Paris. Evident,… Cite\u0219te mai mult »Varia\u0163iunile lui Andrei Vieru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13317,13318],"class_list":["post-22133","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-vieru","tag-ecleziastul-vesel"],"views":1126,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22133"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22133\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}