{"id":22131,"date":"2015-01-28T14:03:58","date_gmt":"2015-01-28T12:03:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22131"},"modified":"2015-01-28T14:03:58","modified_gmt":"2015-01-28T12:03:58","slug":"profesorii-nostri-modelele-lor-modelele-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/profesorii-nostri-modelele-lor-modelele-noastre\/","title":{"rendered":"Profesorii no\u015ftri. Modelele lor \u2013 modelele noastre"},"content":{"rendered":"

Din lexicul limbii rom\u00e2ne vechi \u015fi nu numai,<\/em> Colec\u0163ia \u201eRomanica\u201c, 19, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2014, 267 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nIl y a des \u00eatres qui justifient<\/strong>
\nle monde, qui aide \u00e0 vivre par<\/strong>
\nleur seule pr\u00e9sence. (Albert Camus)<\/em><\/strong><\/p>\n

Cu ultima carte publicat\u0103, Florica Dimitrescu \u00ee\u015fi reconfirm\u0103 (pentru a c\u00e2ta oar\u0103?) imaginea prin care s-a impus \u00een lingvistica din \u0163ar\u0103 \u015fi din afara acesteia: cercet\u0103toare, cu prec\u0103dere, a perioadelor extreme din istoria limbii rom\u00e2ne, sub aspectul \u201ecalendarit\u0103\u0163ii\u201c (cuv\u00e2nt preluat de la creator, Eugen Simion, \u015fi introdus, de autoare, \u00een \u201efamilia\u201c generoas\u0103 a Dic\u0163ionarului de cuvinte recente, 2013). Avem convingerea c\u0103 pentru profesoara at\u00e2tor genera\u0163ii de studen\u0163i de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eBucure\u015fti\u201c, \u00een prezent, membr\u0103 de onoare a Academiei Rom\u00e2ne, vocabularul, indiferent de epoc\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u201eson domaine de chasse\u201c.
\nCartea amintit\u0103, ca \u015fi traseul \u015ftiin\u0163ific parcurs, sunt prezentate \u00eentr-un fel de introducere sui-generis, Din istoria unor opere lexicografice (Dup\u0103 50 de ani), urmat\u0103 de contribu\u0163ii lingvistice, a\u015fezate sub genericul I. Din lexicul limbii rom\u00e2ne vechi (= titlu) \u015fi II. Anexe. Cartea \u00eei d\u0103 prilejul de a reveni la \u201eson premier amour\u201c, pentru c\u0103, \u00een cercetare, a debutat, metodic, \u00eencep\u00e2nd cu… \u00eenceputul, sub \u00eendrumarea profesorului J. Byck. T\u00e2n\u0103ra student\u0103 a fost orientat\u0103 spre Tetraevanghelul lui Coresi, devenit de atunci, din 1949, principalul \u201e\u015fantier de lucru\u201c, p\u00e2n\u0103 \u00een 1958, anul de predare la editur\u0103. \u00cen prezent, din perspectiva unei pasionante cariere universitare, \u00eempletit\u0103 cu cercetarea, autoarea s-a re\u00eentors la personalitatea lui Coresi, pentru a-l redefini, cu \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 autoritate \u015ftiin\u0163ific\u0103, primul ctitor al culturii noastre, iar prin \u201eactualizarea\u201c pozi\u0163iei acestuia, \u201ecel mai cunoscut \u00abbrand\u00bb pentru secolul al XVI-lea\u201c. Revenirea la Coresi nu a \u00eensemnat separare de lexic, ci re\u00eentoarcere, c\u0103ci indicele cu care este prev\u0103zut Tetraevanghelul, un adev\u0103rat univers lexical, cuprinde fiecare cuv\u00e2nt din text, cu toate formele \u015fi toate ocuren\u0163ele. De altfel, acela\u015fi indice \u201ea devenit punctul ini\u0163ial\u201c pentru un mult visat Dic\u0163ionar al limbii rom\u00e2ne. Secolul al XVI-lea, din p\u0103cate, cu un \u201edestin vitreg\u201c, aproape uman, disp\u0103rut, \u00een stadiul de fi\u015fe, \u00eentr-un incendiu (Habent sua fata libelli!). Ideea de a realiza o lucrare fundamental\u0103, \u00een sens etimologic (= temelie, fundament), pentru cultura rom\u00e2n\u0103, sus\u0163inut\u0103 \u00eenc\u0103 de S. Pu\u015fcariu, apoi de Al. Rosetti \u015fi de J. Byck, nu a mai fost reluat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, limba rom\u00e2n\u0103 de\u0163in\u00e2nd, pentru epoca \u00eenceputurilor sale…, \u201eo gaur\u0103 neagr\u0103\u201c. O ne\u00eemplinire pe care profesoara o resimte, constant, aproape matern. Ca m\u0103rturie a \u201eregretatei\u201c lucr\u0103ri, ea a realizat un Indice lexical paralel pe baza a nou\u00e3 texte, cele mai importante din secolul respectiv, prea pu\u0163in \u00een raport cu milionul de fi\u015fe preg\u0103tite pentru redactare, dar suficient pentru a realiza dimensiunile dezastrului petrecut. Pasul ulterior, de la Coresi la vocabularul secolului al XX-lea, deceniul al \u015faselea, a marcat saltul c\u0103tre Dic\u0163ionarul de cuvinte recente, identificate \u00een pres\u0103. Noua op\u0163iune se explic\u0103 prin specificul sursei: frecven\u0163a \u015fi ritmicitatea editorial\u0103, esen\u0163iale pentru difuzarea celor mai noi achizi\u0163ii lexicale. Dar \u015fi din tronsonul nout\u0103\u0163ilor de vocabular, alegerea s-a oprit asupra unui singur segment, cel \u201erecentisim\u201c, aproape de ultim\u0103 or\u0103, dat fiind faptul c\u0103 neologismele, \u00een general, au f\u0103cut obiectul unei \u00eentreprinderi lexicografice speciale: Dic\u0163ionar de neologisme de Florin Marcu, Constantin Maneca, 1961. Colectarea materialului \u00eenceput\u0103 chiar \u00een acel an, 1961, s-a finalizat ca prim\u0103 edi\u0163ie \u00een 1983, urmat\u0103 de o a doua \u00een 1997 \u015fi de a treia \u00een 2013.
\nExigen\u0163a autoarei \u00een privin\u0163a unit\u0103\u0163ilor selectate reflect\u0103 rigoarea metodei de lucru, criteriile de operare pentru a delimita f\u0103r\u0103 dubiu, \u00een cadrul categoriei largi a neologismului, elementele lexicale \u201efoarte\u201c noi de cele noi sau mai pu\u0163in noi. \u201eExtremele\u201c pentru care a optat Florica Dimitrescu compun tabloul lexical al limbii rom\u00e2ne, contrastant, prin dinamica diferit\u0103 a epocilor urm\u0103rite. Dic\u0163ionarul de cuvinte recente exceleaz\u0103 prin unicitate, din punctul de vedere 1. al domeniului investigat \u00een exclusivitate, presa; 2. al perioadei, corespunz\u00e2nd unei anumite vitalit\u0103\u0163i a vocabularului rom\u00e2nesc; 3. al caracterului de dezvoltare a acestui vocabular, sincronizat cu \u015fi racordat la re\u0163elele externe \u015fi interne de modernizare \u015fi evolu\u0163ie lexical\u0103.
\nDin suita de articole I., ordonate cronologic, spicuim Note despre datare \u015fi predatare
\n(pp. 26\u201332), tem\u0103 tutelar\u0103 \u00een activitatea lexicografic\u0103 a autoarei, interes\u00e2nd-o de mult (1962) \u015fi permanent, deoarece \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, niciodat\u0103 nu s-a \u00eenregistrat o adev\u0103rat\u0103 \u201echasse aux premi\u00e8res datations\u201c, \u00een formula lui L. G\u00e1ldi. Un c\u00e2mp semantic defri\u015fat, numele de monede comenteaz\u0103 cu entuziasm, stare de spirit a unui lingvist apt s\u0103 se bucure de realiz\u0103rile altora, Din istoricul numelor de monede \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Coman Lupu, 2006. Comentariul, pe baza unei documenta\u0163ii rivaliz\u00e2nd cu informa\u0163ia autorului, abund\u0103 \u00een aprecieri, puncte de vedere critice, sugestii, expresie a satisfac\u0163iei unui lector pasionat \u015fi exigent. Ghemul de probleme, degajat de subiect, a reclamat solu\u0163ion\u0103ri apreciate (expresiile, frazeologia, create, comentate lingvistic) sau dezaprobate cu elegan\u0163\u0103. Recomand\u0103rile pentru o nou\u0103 edi\u0163ie, cu amendamente, par fire\u015fti, deoarece \u201eComan Lupu a dovedit c\u0103 are calitatea \u015fi capacitatea de a o face, c\u0103ci este, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, cel mai calificat \u00een acest domeniu!\u201c Considera\u0163ii lingvistice asupra denumirilor de textile din limba rom\u00e2n\u0103 (\u00eentre lingvistic\u0103 \u015fi geografie) (p. 50\u201362), cum indic\u0103 \u015fi titlul, dep\u0103\u015fe\u015fte frontierele unei cercet\u0103ri de limb\u0103, trec\u00e2nd pe nesim\u0163ite pe teritoriul culturii generale. Conexiunile dintre denumirea unor textile \u015fi diverse toponime de pe mapamond, de-altfel, surprinz\u0103toare, captiveaz\u0103 cititorul. Rela\u0163ii de felul Angora \u2013 Ankara, Genova \u2013 Jean, elips\u0103 din jene fustyan \u201e\u0163es\u0103tur\u0103 din Geneva\u201c, filaliu \u2013 ora\u015ful Tafilalet din Maroc probeaz\u0103 ligatura geografie-lingvistic\u0103. O perspectiv\u0103 etimologico-semantic\u0103 asupra denumirilor de materiale textile \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (pp. 62\u201382) are \u00een vedere elemente de origine turc\u0103 cercetate complex, sub aspectul conserv\u0103rii semantismului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (aba, borangic, catifea), al conversiunii toponim > nume de produs textil: \u015fam > \u015fam \u2013 numele ora\u015fului Damasc \u00een turc\u0103, conturarea de noi sensuri \u00een rom\u00e2n\u0103: basma \u201e\u0163es\u0103tur\u0103, stamb\u0103\u201c, \u00een turc\u0103, \u201ebatist\u0103\u201c, \u201ebroboad\u0103\u201c. Revenind sau r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een spa\u0163iul limbii vechi, prin Termeni cromatici de origine turc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (pp. 91\u2013101), autoarea identific\u0103 un num\u0103r mare de \u00eemprumuturi, obsolete, \u00een prezent, dar care c\u00e2ndva au reprezentat o realitate \u201evie\u201c, pe care le ordoneaz\u0103, pentru sistematizare, \u00een arhilexeme, fiecare dintre acestea dispun\u00e2nd de termeni numero\u015fi pentru a defini nuan\u0163ele. Cercetarea cromaticii sub multiple aspecte este \u00eenc\u0103 un prilej, pentru autoare, de a sublinia \u201eputerea de creativitate a limbii rom\u00e2ne, c\u00e2t \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de asimilare a unor elemente str\u0103ine din domeniul coloristicii\u201c (p. 101), tr\u0103s\u0103turi remarcate \u015fi de regretata Mioara Avram, \u00een formula memorabil\u0103 \u201ela cr\u00e9ativit\u00e9 et l\u2019hospitalit\u00e9 du roumain\u201c. Tetraevanghelul lui Coresi st\u0103 la baza unor reflec\u0163ii privind denumirile de \u0163es\u0103turi, \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte (pp. 102, 110), care, \u00een cele din urm\u0103, duc la reiterarea chestiunii privind necesitatea unui Dic\u0163ionar al limbii rom\u00e2ne. Secolul al XVI-lea.
\nPartea a II-a, Anexe, se deschide cu un fel de memorialistic\u0103 afectuoas\u0103, din care ne limit\u0103m la c\u00e2teva exemple: Prima or\u0103 cu profesorul Alexandru Rosetti, o cald\u0103 evocare \u00een tehnica epitetului definitoriu (cultivat de Homer \u015fi de atunci \u00eencoace): \u201elegendarul Rosetti\u201c (impus \u00een cultur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, prin sfera multiplelor sale preocup\u0103ri), \u201epersonaj falnic, de o rar\u0103 distinc\u0163ie, comportament elegant, veritabil domn \u015fi savant\u201c, execut\u00e2nd gesturi memorabile cu valoare de simbol. Deschiderea unei ferestre pentru a oxigena amfiteatrul, gest firesc, e perceput\u0103 simbolic de studen\u0163i: profesorul din fa\u0163a lor le va deschide, metaforic, \u015fi fereastra potrivit\u0103, c\u0103tre materia de curs: originile limbii rom\u00e2ne \u015fi misterioasele ei legi fonetice. \u00cen acela\u015fi fel se procedeaz\u0103 \u015fi \u00een cazul urm\u0103tor: \u201eun mare profesor, Jacques Byck, excelent profesor, erudit de o mare suple\u0163e a spiritului, mare c\u0103rturar, admirabilul profesor de gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne\u201c \u015fi, \u00een general, de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar mai ales de limb\u0103 veche, \u201eprieten de o via\u0163\u0103 cu Al. Rosetti; deschiz\u0103tor de orizonturi \u015ftiin\u0163ifice\u201c (pentru tinerii care dispuneau de datele necesare!), el \u00eensu\u015fi c\u0103l\u0103uzindu-i \u201epe acest drum plin de neb\u0103nuite frumuse\u0163i\u201c (= filologia). Raportul profesor-discipol apare \u00een lumina real\u0103 atunci c\u00e2nd autoarea \u00ee\u015fi aminte\u015fte efortul de a fi rostit cuvenita oratio funebris, modific\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u015fi, ad-hoc, timpurile verbale, instal\u00e2nd trecutul, acolo unde, p\u00e2n\u0103 atunci, fusese prezentul. \u00cen rela\u0163ia cu fostul profesor, eleva se simte profund \u00eendatorat\u0103. Dup\u0103 \u00eentrebarea \u201eCum a\u015f fi putut r\u0103spl\u0103ti tot ce mi-a d\u0103ruit acest mare c\u0103rturar?\u201c, cititorul \u00een\u0163elege iminen\u0163a op\u0163iunii pentru limba veche, realiz\u0103rile sale \u015ftiin\u0163ifice ulterioare st\u00e2nd sub semnul \u201eunui ilustru specialist, care a slujit \u015fi-a iubit limba rom\u00e2n\u0103 cu toat\u0103 for\u0163a sa\u201c. \u015eansa de a-i fi \u00eent\u00e2lnit pe cei doi mae\u015ftri, mai \u00eent\u00e2i: \u201epe coperta unui manual\u201c, apoi, \u201e\u00een carne \u015fi oase\u201c \u00een s\u0103lile de curs ale Facult\u0103\u0163ii de Litere, a fost decisiv\u0103. \u00cen aceast\u0103 lumin\u0103, cititorul decodeaz\u0103 altfel dedica\u0163ia de la \u00eenceputul volumului. \u201ePrinos marilor mei profesori, Alexandru Rosetti \u015fi Jacques Byck, care m-au c\u0103l\u0103uzit c\u0103tre limba veche \u015fi-n\u0163eleapt\u0103\u201c. Autoarea reu\u015fe\u015fte s\u0103-l conving\u0103 de faptul c\u0103 materialul \u015ftiin\u0163ific dintre copertele c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103, \u015fi nu numai, poart\u0103 sigiliul personalit\u0103\u0163ilor profesorale amintite! Al\u0103turi de ace\u015ftia, nu sunt uitate profesoarele din liceu f\u0103r\u0103 de care\u2026, la r\u00e2ndul lor, men\u0163ionate tangen\u0163ial ori expres, culmin\u00e2nd cu Ce a \u00eensemnat \u015fcoala central\u0103 \u00een via\u0163a mea?. Gratitudinea merge p\u00e2n\u0103 la evocarea \u015fcolii primare, omagiul autoarei pentru sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc interbelic fiind absolut.
\nSub numele modest Anexe, sec\u0163iunea are, de fapt, o \u201epondere\u201c special\u0103. O galerie de personaje fascinante subjug\u0103 cititorul: de la mari profesori la fo\u015fti studen\u0163i (Eugen Simion), cu aceea\u015fi perspectiv\u0103, de la cei afla\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 la cei din exil (Basil Munteanu), de la rom\u00e2ni la str\u0103ini (L. G\u00e1ldi), de la realiz\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice remarcabile la spectacole de teatru. Toate dau m\u0103sura unei sensibilit\u0103\u0163i \u015fi pasiuni pentru cultur\u0103 comparabile cu aceea pentru \u015ftiin\u0163\u0103. Chiar de la primul text, cititorul p\u0103trunde \u00eentr-un \u201emuzeu sentimental privat\u201c, acum devenit public. Majoritar este ocupat de fiin\u0163e disp\u0103rute, dar pe care afec\u0163iunea autoarei le \u00eenvie pentru scurt timp \u00een toat\u0103 fosta lor splendoare. Florica Dimitrescu are capacitatea de a recompune atmosfera unor epoci defuncte, de pild\u0103 cea \u00een care personalit\u0103\u0163i ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii, repudiate de regim, supravie\u0163uiau la Institutul de Lingvistic\u0103 din Bucure\u015fti, ca \u00eentr-o \u201earc\u0103 a lui Noe\u201c, execut\u00e2nd activit\u0103\u0163i minore, \u00een raport cu valoarea lor. \u00cen aceste circumstan\u0163e, colaborarea la numitul institut a fost resim\u0163it\u0103 de lingvista \u00een devenire ca \u201eo necesitate \u015ftiin\u0163ific\u0103, o datorie \u015fi o onoare\u201c. Remarcabil\u0103 defini\u0163ie a unui episod din propria-i existen\u0163\u0103! Evoc\u00e2nd acest trecut de \u00eenalt\u0103 clas\u0103, autoarea nu ezit\u0103 s\u0103 propun\u0103 revizuiri de imagine \u00een cazul unor profesori de alt\u0103dat\u0103. Unul ar fi Boris Cazacu \u201eal c\u0103rui rol pozitiv, \u00een \u00abdetectarea\u00bb tinerilor interesa\u0163i de lingvistic\u0103 nu trebuie neglijat\u201c. Lucr\u00e2nd al\u0103turi de profesorii s\u0103i, \u00een amintitul institut, la dic\u0163ionare, texte vechi, formarea cuvintelor \u015fi alte teme, t\u00e2n\u0103ra student\u0103 a continuat s\u0103 se modeleze, urm\u00e2nd liniile directoare din facultate. Evocarea perioadei, pentru F. Dimitrescu, constituie \u00eenc\u0103 un prilej de a sublinia \u00eensemn\u0103tatea \u015fi valoarea mae\u015ftrilor \u00een formarea \u015fi evolu\u0163ia discipolilor: \u201eProfesorii no\u015ftri au fost \u00eentr-adev\u0103r modele din toate punctele de vedere: rigoare \u015ftiin\u0163ific\u0103, seriozitate, ei practicau o cercetare profund\u0103, atent\u0103. Nimic nu era superficial. Totul era f\u0103cut ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Nu erau lucruri f\u0103cute ca azi s\u0103 le scrii \u015fi m\u00e2ine s\u0103 le arunce. Nu! Textele pe care le-am lucrat sub \u00eendrumarea lor cred c\u0103 pot fi consultate \u015fi ast\u0103zi cu folos, a\u015fa \u00eenc\u00e2t se poate spune c\u0103 fiecare dintre noi a pus o pietricic\u0103 la edificiul limbii rom\u00e2ne\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din lexicul limbii rom\u00e2ne vechi \u015fi nu numai, Colec\u0163ia \u201eRomanica\u201c, 19, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2014, 267 p.   Il y a des \u00eatres qui justifient le monde, qui aide \u00e0 vivre par leur seule pr\u00e9sence. (Albert Camus) Cu ultima carte publicat\u0103, Florica Dimitrescu \u00ee\u015fi reconfirm\u0103 (pentru a c\u00e2ta oar\u0103?) imaginea prin care s-a impus… Cite\u0219te mai mult »Profesorii no\u015ftri. Modelele lor \u2013 modelele noastre<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13315,13316],"class_list":["post-22131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-din-lexicul-limbii-romane-vechi","tag-florica-dimitrescu"],"views":1113,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22131\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}