{"id":22124,"date":"2015-01-28T13:58:11","date_gmt":"2015-01-28T11:58:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22124"},"modified":"2015-01-28T13:58:11","modified_gmt":"2015-01-28T11:58:11","slug":"asteptari-inselate-amintiri-reprimate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/asteptari-inselate-amintiri-reprimate\/","title":{"rendered":"A\u015ftept\u0103ri \u00een\u015felate, amintiri reprimate"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ioan Ambros\u0103, <em>Te-am a\u015fteptat zadarnic,<\/em> prefa\u0163\u0103 de Octavian Onea, Editura Verva, C\u00e2mpina, 1999<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Au trecut mai bine de cincisprezece ani de c\u00e2nd au fost publicate memoriile lui Ioan Ambros\u0103. De ce consider c\u0103 sunt de actualitate? Din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd deoarece \u00een acest an se \u00eemplinesc \u015fapte decenii de la \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, eveniment care acoper\u0103 aproape jum\u0103tate din con\u0163inutul acestor memorii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, orice surs\u0103 direct\u0103, orice m\u0103rturie care contribuie la dezvoltarea corpusului de informa\u0163ii pe care \u00eel de\u0163inem despre istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei, domeniu al c\u0103rui studiu deta\u015fat, minu\u0163ios \u015fi atent la rigorile metodologice \u015fi presupozi\u0163iile ideologice din subsidiarul oric\u0103rui demers \u015ftiin\u0163ific, de abia \u00eencepe \u2013 este binevenit\u0103.<br \/>\nPreferin\u0163ele politice ale autorului nu las\u0103 loc de echivoc: este un admirator al mare\u015falului Antonescu, dar \u015fi al vice-prim-ministrului acestuia, Mihai Antonescu, ambii executa\u0163i \u00een 1946 pentru crime de r\u0103zboi. Nu este \u00eens\u0103 un simpatizant legionar. La acest capitol, referin\u0163ele sale sunt ambivalente: \u00ee\u015fi aminte\u015fte at\u00e2t de (fo\u015fti) legionari care l-au \u201eturnat\u201c \u00een timpul deten\u0163iei dintre anii 1958-1962, petrecut\u0103 la Gherla, Jilava \u015fi Aiud, c\u00e2t \u015fi, dup\u0103 ce a ie\u015fit din \u00eenchisoare, de fo\u015fti membri ai G\u0103rzii de Fier care i-au dat sfaturi utile despre arta disimul\u0103rii, at\u00e2t de necesar\u0103 pentru a supravie\u0163ui \u00een timpul regimului comunist. Na\u0163ionalismul militar al alui Ambros\u0103 este oarecum firesc, din moment ce \u015fi-a construit cariera \u00een domeniul militar, domeniu \u00een care s-a \u015fi distins de altfel, fiind decorat pentru diferite fapte \u00eendeplinite, la ordin sau din proprie ini\u0163iativ\u0103, pe frontul de Est.<br \/>\n\u00cen r\u0103zboiul \u00eempotriva URSS, al\u0103turi de armatele Reich-ului nazist \u015fi ale Italiei fasciste, s-ar fi f\u0103cut remarcat, conform memoriilor sale, Ambros\u0103. Anticomunismul s\u0103u visceral este unica explica\u0163ie de care avem nevoie pentru a-i \u00een\u0163elege obstina\u0163ia \u015fi justific\u0103rile permanente pe care le aduce campaniei duse de for\u0163ele Axei \u00een Est: recuperarea Basarabiei, a Bucovinei \u015fi a \u0162inutului Her\u0163a, respectiv \u00eendep\u0103rtarea amenin\u0163\u0103rii comuniste de grani\u0163ele Rom\u00e2niei \u015fi chiar eliminarea ei, considerat\u0103 de autor fezabil\u0103: \u201eCine \u015ftie care ar fi fost soarta r\u0103zboiului, dac\u0103 luptam cu \u00eend\u00e2rjire p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t!\u201c (p. 143; subl. \u00een orig.). Dac\u0103 armata italian\u0103 nu este deloc men\u0163ionat\u0103, armata german\u0103 este \u00een schimb elogiat\u0103 pentru tehnologie, precizie \u015fi disciplin\u0103. Comportamentul reprobabil al acesteia pe teritoriu sovietic, orientat mai ales \u00eempotriva civililor, precum \u015fi masacrul comis de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103 la Odesa nu sunt amintite. Marele regret al lui Ambros\u0103 \u00eel reprezint\u0103 \u00eentoarcerea armelor \u00eempotriva Germaniei naziste \u00een 23 august 1944: \u201eMor cu convingerea c\u0103 cea mai mare gre\u015feal\u0103 \u00een istoria noastr\u0103 este aceea c\u0103 i-am tr\u0103dat pe germani, chiar dac\u0103 am avut numeroase motive care s\u0103 ne justifice tr\u0103darea. Cred c\u0103 ei sunt singurul popor capabil s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een haosul care domne\u015fte ast\u0103zi \u00een lume \u015fi sunt \u00een stare s\u0103 realizeze o convie\u0163uire c\u00e2t mai convenabil\u0103 \u00eentre oameni\u201c (p. 168). \u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u00een categoria \u201eoameni\u201c a autorului pot fi inclu\u015fi evreii, romii, slavii, homosexualii sau persoanele cu handicap fizic nu se specific\u0103.<br \/>\nMemoriile lui Ambros\u0103 sunt pres\u0103rate cu diferite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii, respectiv povestioare cu t\u00e2lc, acestea edulcor\u00e2nd oarecum tonul tragic care r\u0103zbate din \u00eentreaga lucrare. Mitul Ialtei, al tr\u0103d\u0103rii popoarelor est-europene de c\u0103tre occidentali este deosebit de vizibil \u00een a doua parte a lucr\u0103rii; autorului \u00eei pot fi acordate \u00eens\u0103 \u015fi anumite circumstan\u0163e atenuante, deoarece capacitatea sa de discern\u0103m\u00e2nt \u00eel conduce la concluzia c\u0103 acest deznod\u0103m\u00e2nt, dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea de c\u0103tre Armata Ro\u015fie a r\u0103zboiului de pe frontul de Est, era oarecum inevitabil, de\u015fi la sf\u00e2r\u015fitul anului 1944, c\u00e2nd for\u0163ele sovietice avansau rapid \u00eenspre vest, \u201ene \u00eenc\u0103lzeam sufletele \u015fi la aceast\u0103 posibilitate \u2013 c\u0103 \u00eentre ru\u015fi \u015fi anglo-americani se va produce o ruptur\u0103&#8230; \u00een sensul c\u0103, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei hitleriste, for\u0163ele anglo-americane, \u00eempreun\u0103 cu celelalte \u0163\u0103ri europene unite, vor \u00eempinge puhoaiele n\u0103v\u0103litoare \u00een stepa de unde au venit \u015fi vor distruge \u015fi comunismul\u201c (p. 159).<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, Ambros\u0103 este dezam\u0103git, pe bun\u0103 dreptate, de propaganda occidental\u0103 care, cuplat\u0103 cu vehementa propagand\u0103 comunist\u0103, conlucrau, paradoxal \u015fi insidios deopotriv\u0103, pentru a poten\u0163a influen\u0163a sovietic\u0103 asupra Rom\u00e2niei postbelice. Se spera, o dorin\u0163\u0103 larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een acea perioad\u0103, c\u0103 americanii nu vor permite armatei lui Stalin s\u0103 r\u0103peasc\u0103 libertatea micilor popoare est-europene. O astfel de g\u00e2ndire, justificat\u0103 normativ de contextul material \u015fi psihologic postbelic, nu \u00ee\u015fi g\u0103sea \u00eens\u0103 acoperire \u00een realitatea dur\u0103 a geopoliticii \u015fi mai ales a geoeconomiei: Statele Unite nu aveau pur \u015fi simplu suficiente interese comerciale \u00een Europa de Est pentru a negocia cu Moscova o influen\u0163\u0103 sporit\u0103 \u00een regiune. Occidentul nu a tr\u0103dat \u015fi nu a abandonat pe nimeni, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, de\u015fi, fapt cu totul reprobabil, anumite posturi de radio europene \u015fi americane \u00eentre\u0163ineau, din ra\u0163iuni at\u00e2t politice, c\u00e2t mai ales d\u00e2nd curs unor agende personale ale unor angaja\u0163i, mul\u0163i dintre ei emigran\u0163i est-europeni \u2013 optimismul unei eliber\u0103ri apropiate ale popoarelor din care f\u0103ceau parte. \u201eLa \u00eent\u0103rirea acestei false credin\u0163e au mai contribuit \u015fi, poate \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, toate posturile str\u0103ine de radio, de dincolo de sfera de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103, care, zilnic \u015fi ceas cu ceas, ne-au bombardat cu \u015ftiri mincinoase: \u00abNu v\u0103 l\u0103sa\u0163i, fra\u0163ilor, o s\u0103 venim s\u0103 v\u0103 salv\u0103m, nu-i departe ziua \u00een care ve\u0163i fi liberi!!\u00bb\u201c. Astfel c\u0103, \u201eparc\u0103 printr-o \u00een\u0163elegere tacit\u0103, \u00eentre mafiile celor dou\u0103 lag\u0103re&#8230; fra\u0163ii de la apus te \u00eendemnau la rezisten\u0163\u0103 \u015fi revolt\u0103 \u2013 \u015ftiind bine c\u0103 nu vor ridica nici un deget spre a te salva \u2013 iar fra\u0163ii comuni\u015fti, dup\u0103 ce te desenai ca du\u015fman, te \u015fi \u00eenh\u0103\u0163au \u015fi te b\u0103gau \u00een \u00eenchisorile ce se \u00eenmul\u0163iser\u0103 \u015fi \u00een care a fost nimicit, f\u0103r\u0103 nici o mil\u0103, tot ce-a avut mai de valoare neamul acesta rom\u00e2nesc!\u201c (p. 167, subl. \u00een orig.). Via\u0163a cotidian\u0103 se desf\u0103\u015fura deci \u00eentre Scylla occidental\u0103 \u015fi Caribda comunist\u0103, autorului nefiindu-i deloc clar care dintre ele era cea mai periculoas\u0103&#8230;<br \/>\nApreciabil este faptul c\u0103, la finalul volumului, perioadei de carcer\u0103 (1958-1962) nu i se aloc\u0103 dec\u00e2t c\u00e2teva fragmente r\u0103zle\u0163e. Ambros\u0103 consider\u0103, spre deosebire de mul\u0163i al\u0163i fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici care \u015fi-au relatat torturile \u00een \u00eenchisorile comuniste cu lux de am\u0103nunte, c\u0103 nu are de ce, dar mai ales pentru cine, s\u0103 consemneze aceste \u00eenfior\u0103toare \u201edetalii\u201c: \u201ePentru urma\u015fi? Ei nu vor avea nici o vin\u0103 \u015fi nici nu trebuie condamna\u0163i s\u0103 le citeasc\u0103. Ar putea s\u0103 ne considere nebuni\u201c (p. 179). Cu toate plusurile \u015fi minusurile specifice oric\u0103rui demers memorialistic, lucrarea lui Ambros\u0103 este, confruntat\u0103 cu documenta\u0163ia de arhiv\u0103 \u015fi \u00eencadrat\u0103 \u00een direc\u0163iile tematice ale literaturii de specialitate, o lectur\u0103 indispensabil\u0103 oric\u0103rui specialist \u00een \u015ftiin\u0163ele socio-umane interesat de istoria recent\u0103. Pentru c\u0103 discursurile istorice nu se pot articula \u015fi reproduce adecvat \u00een absen\u0163a aportului memoriei, impar\u0163ial\u0103, cli\u015feistic\u0103 \u015fi limitat\u0103 ca anvergur\u0103 explicativ\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp at\u00e2t de plastic\u0103 \u015fi de impregnat\u0103 de proximitatea \u015fi vivacitatea evenimentelor narate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ioan Ambros\u0103, Te-am a\u015fteptat zadarnic, prefa\u0163\u0103 de Octavian Onea, Editura Verva, C\u00e2mpina, 1999 &nbsp; Au trecut mai bine de cincisprezece ani de c\u00e2nd au fost publicate memoriile lui Ioan Ambros\u0103. De ce consider c\u0103 sunt de actualitate? Din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd deoarece \u00een acest an se \u00eemplinesc \u015fapte decenii de la \u00eencheierea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/asteptari-inselate-amintiri-reprimate\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">A\u015ftept\u0103ri \u00een\u015felate, amintiri reprimate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13310,13311],"class_list":["post-22124","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ioan-ambrosa","tag-te-am-asteptat-zadarnic"],"views":2229,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22124","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22124"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22124\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22124"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22124"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}