{"id":22122,"date":"2015-01-28T13:56:23","date_gmt":"2015-01-28T11:56:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22122"},"modified":"2015-01-28T13:56:23","modified_gmt":"2015-01-28T11:56:23","slug":"singularitatea-shoah-aspecte-istoriografice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/singularitatea-shoah-aspecte-istoriografice\/","title":{"rendered":"Singularitatea Shoah. Aspecte istoriografice"},"content":{"rendered":"

Istoria tragediei de la Auschwitz este deja scris\u0103, \u00eenc\u00e2t ceea ce se discut\u0103 este \u00een principal interpretarea ei. Explicarea destructivit\u0103\u0163ii de atunci nu s-a \u00eencheiat.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte repercusiunile acestei tragedii sunt de pondere istoric\u0103 universal\u0103. Ast\u0103zi Europa continu\u0103 s\u0103 fie confruntat\u0103 cu \u00eentrebarea dac\u0103 desp\u0103r\u0163irea de trecutul conflagra\u0163iilor pornite din s\u00e2nul ei a fost dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Din aceste ra\u0163iuni \u00eempart r\u0103spunsurile mele la \u00eentreb\u0103rile ce se pun \u00een patru articole \u2013 Aspecte istoriografice, Explica\u0163ia destructivit\u0103\u0163ii, Urm\u0103ri ale Auschwitzului \u015fi Ce revine Europei din experien\u0163a Auschwitzului? \u2013 ce pot fi citite \u015fi separat. Abordez \u00een cele ce urmeaz\u0103 aspecte istoriografice.
\n\u00censu\u015fi Ernst Nolte care, prin \u201erevizionismul\u201c s\u0103u istoriografic, a fost punctul de plecare al controversei istoricilor germani asupra unicit\u0103\u0163ii crimelor naziste ce a izbucnit \u00een anii optzeci, scrie: \u201eViolen\u0163ele celui de al treilea Reich sunt singulare. \u00centr-adev\u0103r, exist\u0103 destule precedente \u015fi paralele pentru lag\u0103rele de concentrare \u015fi chiar pentru <zdrobirea mi\u015fc\u0103rii muncitore\u015fti>, dar nimicirea mai multor milioane de evrei europeni \u2013 \u015fi a multor slavi, bolnavi mintal \u015fi \u0163igani \u2013 este, sub aspectul motiv\u0103rii \u015fi al execut\u0103rii, f\u0103r\u0103 seam\u0103n \u015fi suscit\u0103, mai ales prin recea, inumana, tehnica precizie a ma\u015fin\u0103riei cvsiindustriale a camerelor de gazare, o revolt\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103n\u201c (Ernst Nolte, Zwischen Geschichtslegende und Revisionismus. Das Dritte Reich im Blickwinkel des Jahres 1980, \u00een \u201eHistorikerstreit\u201c. Die Dokumentation der Kontroverse um die Einzigartigkeit der national-sozialistischen Judenvernichtung, Piper, M\u00fcnchen, Z\u00fcrich, 1989, p. 15). Deloc dispus la radicalismul vreunei critici neistorice a anilor treizeci-patruzeci sau la \u201erevizia\u201c evalu\u0103rilor ini\u0163iale, un alt istoric, Joachim Fest, cunoscut pentru cercet\u0103rile sale de istorie a perioadei naziste, a verificat, la r\u00e2ndul s\u0103u, argumentele principale ale \u201etezei singularit\u0103\u0163ii crimelor nazismului\u201c \u2013 inexisten\u0163a precedentelor istorice pentru \u201esolu\u0163ia final\u0103 (Endl\u00f6sung)\u201c, caracterul \u201eadministrat \u015fi mecanic al omor\u00e2rii \u00een mas\u0103\u201c, retrogradarea f\u0103r\u0103 seam\u0103n a oamenilor \u00een inuman. El a examinat, de asemenea, controversa Habermas-Hillgruber asupra perspectivei adecvate de abordare a evolu\u0163iei \u201efrontului din R\u0103s\u0103rit\u201c al Germaniei na\u0163ional-socialiste \u015fi a tras concluzia dup\u0103 care Hitler a putut copia practicile stalinismului \u015fi a f\u0103cut-o, desigur, dar \u00eei r\u0103m\u00e2ne proprie m\u0103rirea criminalit\u0103\u0163ii dincolo de ceea ce era cunoscut la acea dat\u0103. \u201eNu trebuie s\u0103 fii de concep\u0163ia c\u0103 voin\u0163a de distrugere a lui Hitler a fost inspirat\u0103 din amenin\u0163area cu distrugere dinspre revolu\u0163ia rus\u0103; ea provenea, conform originii ei, mai cur\u00e2nd din angoasele timpurii \u015fi fanteziile privind violen\u0163ele ale austriacului german\u201c (Joachim Fest, Die geschuldete Erinnerung…, \u00een vol. cit., p. 105). Un istoric \u015fi sociolog de prim-plan, Hans Mommsen, a argumentat c\u0103 nu este adecvat\u0103 considerarea crimelor nazismului \u00een oglind\u0103 cu samavolniciile bol\u015fevismului. \u201eAnalogia dintre bol\u015fevism \u015fi na\u0163ional-socialism este adecvat\u0103 mai cur\u00e2nd pentru a lua doar ni\u015fte asem\u0103n\u0103ri exterioare drept constitutive\u201c (vezi Hans Mommsen, Neues Geschichtsbewusstsein und Relativierung des Nationalsozialismus, \u00een vol. cit., p. 185). Alt protagonist al \u201erevizionismului istoriografic\u201c, Andreas Hillgruber, a admis c\u0103 \u201eomor\u00e2rea \u00een mas\u0103 a evreilor este, \u00een criteriile de compara\u0163ie ale lumii occidentale, singular\u0103, c\u0103ci ceva comparabil nu a existat, de exemplu nici m\u0103car \u00een fascismul italian\u201c (Andreas Hillgruber, F\u00fcr die Forschung gibt es kein Frageverbot, \u00een vol. cit., p. 236). Istoricul J\u00fcrgen Kocka a reliefat deosebiri \u00eentre nazism \u015fi bol\u015fevism, insist\u00e2nd pe \u201edimensiunea european\u0103 a distrugerii na\u0163ional-socialiste a evreilor, spre deosebire de dimensiunea intern-sovietic\u0103 a distrugerii staliniste a culacilor\u201c. Iar istoricul Eberhardt J\u00e4ckel a \u00eenfruntat direct faptele \u015fi a dat r\u0103spunsul cel mai limpede: \u201eomor\u00e2rea evreilor f\u0103cut\u0103 de na\u0163ional-socialism a fost singular\u0103 deoarece niciodat\u0103 \u00eenainte un stat, cu autoritatea conduc\u0103torului s\u0103u responsabil, nu a decis \u015fi nu a anun\u0163at omor\u00e2rea, pe c\u00e2t posibil f\u0103r\u0103 rest, a unui anumit grup de oameni, incluz\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nii, femeile, copii \u015fi sugarii, \u015fi nu a pus \u00een aplicare aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re cu toate mijloacele puterii de stat\u201c (Eberhard J\u00e4ckel, Die elende Praxis der Untersteller…, \u00een vol. cit., p. 115).
\nAm redat aceste opinii pentru c\u0103 ele ofer\u0103, chiar \u00een condi\u0163iile diferen\u0163elor de abordare istoriografic\u0103 dintre autori de prim-plan, imaginea a ceea ce a fost Auschwitz. Ele constituie, totodat\u0103, un indicator concludent al st\u0103rii reflec\u0163iilor din timpul nostru. Abia pe fundalul creat de aceste opinii, r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201ecine a luat decizia <solu\u0163iei finale a chestiunii evreie\u015fti>, care s-a pus \u00een aplicare la Auschwitz pe scara cea mai mare?\u201c poate fi formulat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.
\nCel care caut\u0103 acest r\u0103spuns constat\u0103 u\u015for c\u0103 nu duce la vreo solu\u0163ie realist\u0103 p\u0103r\u0103sirea opticii \u00een care persoane identificabile au luat decizia. Tenta\u0163ia p\u0103r\u0103sirii nu este nou\u0103, dar nici foarte veche. Ea provine din filosofii ce scot din discu\u0163ie r\u0103spunderile persoanelor pentru ac\u0163iunile lor, pun\u00e2ndu-le pe acestea din urm\u0103 pe umerii \u201eistoriei\u201c, \u201edestinului\u201c, \u201etehnicii determinate planetar\u201c, \u201econjuncturilor\u201c, \u201econjura\u0163iilor\u201c \u015fi reprezint\u0103 o alt\u0103 tem\u0103 a controverselor cu privire la scrierea istoriei contemporane.
\nBun\u0103oar\u0103, \u00een istoriografie, revine adesea tendin\u0163a de a pune decizia de exterminare aplicat\u0103 \u00een lag\u0103rele nazismului \u00een seama unor instan\u0163e anonime: situa\u0163ia geopolitic\u0103 generat\u0103 de declara\u0163ia lui Chaim Weizmann de al\u0103turare a organiza\u0163iei mondiale evreie\u015fti la alian\u0163a antihitlerist\u0103 (sus\u0163inere f\u0103r\u0103 temei, c\u0103ci organiza\u0163ia nu era subiect de drept statal), situa\u0163ia de pe front (idee intenabil\u0103, c\u0103ci exterminarea fusese anun\u0163at\u0103 cu mult timp \u00eenainte), preluarea conducerii Germaniei de grup\u0103ri criminale (totu\u015fi, cineva anume, din s\u00e2nul acestora, a decis), tendin\u0163ele autodistructive ale societ\u0103\u0163ii moderne (interpretare ce nu rezist\u0103, c\u0103ci nu \u00een toate \u0163\u0103rile intrate \u00een cursul moderniz\u0103rii s-au produs asemenea crime). Oric\u00e2t s-a profitat \u00een istoriografie de sincope \u00een reconstituirea pe documente de arhiv\u0103 a pa\u015filor care au dus la \u201esolu\u0163ia final\u0103\u201c, \u00een concret a \u201eordinului F\u00fchrer-ului\u201c, nu este nici un dubiu asupra contribu\u0163iei decisive a lui Hitler \u00eensu\u015fi la luarea deciziei. Ideea \u201esolu\u0163iei finale a chestiunii evreie\u015fti\u201c a circulat, a\u015fa cum atest\u0103 documentele g\u0103site, \u00eentre Hitler, G\u00f6ring, Heydrich \u015fi alte v\u00e2rfuri naziste. Ea era \u00een linie, de altfel, cu pasaje din Mein Kampf (1925-26), cu amenin\u0163\u0103rile deloc voalate ale lui Hitler (care vorbea \u00een 1939 de \u201esf\u00e2r\u015fitul evreilor \u00een Europa\u201c) \u015fi cu inten\u0163ia m\u0103rturisit\u0103 de F\u00fchrer, \u00een aceea\u015fi zi de 30 ianuarie 1939, de a \u201edistruge (ausrotten) evreii\u201c. M\u0103rturiile depuse la procesul intentat v\u00e2rfurilor regimului na\u0163ional-socialist de la N\u00fcrnberg au atestat, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 prin expresia \u201esolu\u0163ia final\u0103\u201c din limbajul nazist s-a \u00een\u0163eles \u201eexterminarea\u201c, iar deciden\u0163ii au fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cei din cercul lui Hitler \u015fi F\u00fchrer-ul \u00eensu\u015fi.
\nA\u015fa st\u00e2nd lucrurile, investiga\u0163ia r\u0103d\u0103cinilor \u201esolu\u0163iei finale\u201c \u00een forma\u0163ia \u015fi biografia lui Hitler, desf\u0103\u015furate \u00een condi\u0163iile declinului imperiului habsburgic \u015fi apoi ale crizei din Germania, \u00eentreprins\u0103 de Robert Wistrich (Laboratory for World Destruction. Germans and Jews in Central Europe, University of Nebraska Press, 2007), este din capul locului edificatoare. Nu este vorba de a reduce cauzalitatea unui fenomen at\u00e2t de grav la fantasmele unei persoane, fie ea \u015fi posesoare la un moment dat a unei puteri discre\u0163ionare, dar este vorba de a identifica cu precizie persoanele care, \u00een locuri \u015fi momente anumite, au \u00eendreptat evenimentele pe o anumit\u0103 direc\u0163ie. Aceast\u0103 temeinic\u0103 cercetare, a c\u0103rei anvergur\u0103 a fost subliniat\u0103 \u015fi de primirea Marelui Premiu al Austriei, a dus la concluzia c\u0103 \u201eViena a fost prologul, iar contrarevolu\u0163ionarul M\u00fcnchen catalizatorul care l-au lansat pe Adolf Hitler pe contorsionatul drum c\u0103tre Auschwitz\u201c (p. 377).
\nCare a fost cursul politic al Rom\u00e2niei, aliat\u0103 atunci a Germaniei naziste, \u00een anii \u00een care se punea \u00een aplicare \u201esolu\u0163ia final\u0103\u201c? Se \u015ftie c\u0103 autorit\u0103\u0163ile naziste au promovat \u201esolu\u0163ia final\u0103\u201c nu doar pe teritoriul german, ci \u015fi \u00een spa\u0163iul interna\u0163ional. Nazi\u015ftii au cerut alia\u0163ilor lor s\u0103 o aplice de asemenea \u015fi au f\u0103cut presiuni \u00een acest sens. Documentele ac\u0163iunii externe a Berlinului acelei perioade atest\u0103 acest fapt. Ceea ce s-a petrecut dup\u0103 14 septembrie 1940, c\u00e2nd mare\u015falul Ion Antonescu a fost declarat \u201econduc\u0103torul\u201c \u0163\u0103rii, a justificat evaluarea elaborat\u0103 de Jean Ancel pe baza documentelor aflate la dispozi\u0163ie: \u201ea\u015fa cum participarea rom\u00e2neasc\u0103 la distrugerea poporului evreu poate fi considerat\u0103 un capitol negru al istoriei rom\u00e2ne\u015fti, salvarea a 300.000 de evrei reprezint\u0103 cea mai nobil\u0103 pagin\u0103 a ei\u201c (\u00een Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, selected and Edited by Jean Ancel, The Beate Klarsfeld Foundation, 1986, vol. XI,
\np. 46). Aceast\u0103 evaluare nu a putut fi dislocat\u0103.
\n\u00centr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 la b\u0103t\u0103lia de la Stalingrad, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au colaborat cu v\u00e2rfurile germane \u015fi oficiul \u00eens\u0103rcinat cu aplicarea \u201esolu\u0163iei finale\u201c, pus sub conducerea operativ\u0103 a lui Eichmann. Deport\u0103rile \u00een Transnistria, lovirea evreilor \u015fi discriminarea lor, au fost printre consecin\u0163e. Carol Iancu (\u00een cartea sa La Shoah en Roumanie: les Juifs sous le regime d\u2019Antonescu…, Presses Universit\u00e9 Paul Val\u00e9ry, Montpellier, 1998) a l\u0103murit acest aspect. Pe de alt\u0103 parte, reprezentan\u0163ii germani \u00een Rom\u00e2nia au presat autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti pentru aplicarea ne\u00eent\u00e2rziat\u0103. Colaborarea acestora a r\u0103mas \u00eens\u0103 marcat\u0103 de refuzul lui Mihai Antonescu, \u00een calitate de vicepre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri, de participare la ceea ce acesta a numit \u201edistrugerea fizic\u0103 de fiin\u0163e umane\u201c. De aceea fostul rabin Moshe Carmilly-Weinberger a tras concluzia mai bine sprijinit\u0103 pe fapte: \u201eGuvernul Antonescu a fost responsabil de moartea a 300.000 de evrei rom\u00e2ni. Acesta este capitolul trist \u015fi negru din istoria Rom\u00e2niei \u00een anii 1940-1945. \u00cen acela\u015fi timp, noi nu putem s\u0103 uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia a rezistat deport\u0103rii evreilor \u00een lag\u0103rele de exterminare din Polonia, \u00een pofida ocupa\u0163iei germane de patru ani. Porturile rom\u00e2ne\u015fti au fost deschise pentru mii de refugia\u0163i, \u00een trecerea lor spre Palestina. Emigra\u0163ia evreiasc\u0103 a continuat sub privirile vaselor \u015fi submarinelor germane sta\u0163ionate \u00een portul Constan\u0163a. <The road to life> din iadul nazist prin Rom\u00e2nia, care a fost una dintre cele mai sigure rute de evadare \u00een vremea Holocaustului\u201c (Moshe Carmilly-Weinberger, The Road to Life, Shengold Publishers, New York, 1994, pp. 15-16).
\nDup\u0103 datele existente, guvernul K\u00e1llay, pe fondul retragerii trupelor germane \u00een fa\u0163a ofensivei sovietice, a trimis \u00een lag\u0103rele de exterminare, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, 600.000 de evrei, o mare parte din Transilvania de Nord (p. 44), smuls\u0103 Rom\u00e2niei prin Dictatul de la Viena.
\nO vast\u0103 memorialistic\u0103, apoi reconstituirile istorice precise au ar\u0103tat groz\u0103viile petrecute \u00een\u0103untrul lag\u0103relor de exterminare \u015fi cu deosebire la Auschwitz. Ce au tr\u0103it prizonierii s-a evocat \u00een imagini cutremur\u0103toare pentru genera\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd cu procesul de la N\u00fcrnberg, \u015fi este cunoscut la aceast\u0103 or\u0103 de publicul larg. De aceea, aici amintesc doar trei m\u0103rturii dintre cele mai gr\u0103itoare.
\nElie Wiesel ne aduce \u00een fa\u0163\u0103, \u00een proza evocatoare Night, scene zguduitoare: \u00eencep\u00e2nd cu sosirea \u00een lag\u0103r (\u201eAm privit la doamna Sch\u00e4chter. B\u0103ie\u0163a\u015ful ei o \u0163inea \u00eenc\u0103 de m\u00e2n\u0103. \u00cen fa\u0163a noastr\u0103 acele fl\u0103c\u0103ri. \u00cen aer miros de carne ars\u0103. Trebuie s\u0103 fie miezul nop\u0163ii. Am sosit. \u00cen Birkenau\u201c), continu\u00e2nd cu ceea ce se putea vedea (\u201eNu departe de noi, fl\u0103c\u0103ri, uria\u015fe fl\u0103c\u0103ri. Ceva a fost ars acolo. Un camion a venit \u015fi a desc\u0103rcat ceea ce transportase: copila\u015fi. Copii! Da, am v\u0103zut cu ochii mei… copii arunca\u0163i \u00een fl\u0103c\u0103ri\u201c) \u015fi \u00eencheind cu avertismentul ofi\u0163erului SS (\u201eAici trebuie s\u0103 munci\u0163i. Dac\u0103 nu vre\u0163i, ve\u0163i ajunge direct la horn. La crematoriu. Munc\u0103 sau crematoriu: alegerea este a voastr\u0103\u201c). Tot ce le r\u0103m\u00e2nea prizonierilor era familiarizarea cu con\u015ftiin\u0163a sf\u00e2r\u015fitului apropiat.
\nCreatorul logoterapiei, Victor E. Frankl (Man Search For Meaning, Rider, London, 2008), \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u00e2t de f\u0103r\u0103 de speran\u0163\u0103 devenise via\u0163a \u00een lag\u0103rul de concentrare: \u201e…cea mai simpl\u0103 metod\u0103 de sinucidere era s\u0103 atingi gardul de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103. Nu era cu totul dificil pentru mine s\u0103 iau decizia. Nu era greu din moment ce pentru cel din interior a\u015fteptarea de via\u0163\u0103, calculat\u0103 \u00een mod obiectiv \u015fi socotind toate \u015fansele, era foarte mic\u0103. El nu putea s\u0103 aib\u0103 siguran\u0163a c\u0103 va fi \u00een acel procent de oameni care ar supravie\u0163ui tuturor selec\u0163iilor. Prizonierul de la Auschwitz, \u00een prima faz\u0103 de \u015foc, nu era speriat de moarte. Chiar camerele de gazare \u015fi-au pierdut oroarea pentru el, dup\u0103 primele zile \u2013 peste toate l-ar scuti de actul comiterii sinuciderii\u201c (p. 31). Via\u0163a fiec\u0103ruia nu mai era \u00een nici o privin\u0163\u0103 \u00een m\u00e2inile sale.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, Wladyslaw Bartoszewski, ministrul de Externe de mai t\u00e2rziu, fost prizonier, din genera\u0163ia de lupt\u0103tori polonezi c\u0103zu\u0163i \u00een m\u00e2na nazi\u015ftilor cu care a debutat Auschwitzul \u00een septembrie 1940, men\u0163ioneaz\u0103 debutul omor\u00e2rii prin gazare cu Zyklon B, care s-a aplicat la \u00eenceput prizonierilor ru\u015fi, apoi, pe scar\u0103 sistematic\u0103, evreilor. El adaug\u0103: cu toate informa\u0163iile furnizate de guvernul polonez din exil, \u201enici o \u0163ar\u0103 din lume nu a reac\u0163ionat adecvat\u201c pentru \u201ea pune cap\u0103t \u00een mod eficace omor\u00e2rii de mas\u0103 germane. Aceste mijloace eficace nu au fost g\u0103site \u015fi, propriu-zis, nici una nu le-a c\u0103utat cu asiduitate\u201c (Wladyslaw Bartoszewski, Reflexionen eines Ehemaligen Auschwitz-H\u00e4ftlings, \u00een Benedikt XVI, Wo war Gott? Die Rede in Auschwitz, Herder, M\u00fcnchen, 2006, p. 33). Auschwitzul este printre tragediile care s-au petrecut \u00eenconjurate de iner\u0163ia lumii din jur.
\nSunt trei relat\u0103ri dintr-o veritabil\u0103 mare de m\u0103rturii. Ele sunt \u00eens\u0103 suficiente pentru a ar\u0103ta ce au tr\u0103it prizonierii de la Auschwitz, c\u00e2t de jos a ajuns pre\u0163ul vie\u0163ii \u015fi ce fractur\u0103 nefericit\u0103 a r\u0103mas \u00eentre lag\u0103r \u015fi lumea celor care puteau fi salvatori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoria tragediei de la Auschwitz este deja scris\u0103, \u00eenc\u00e2t ceea ce se discut\u0103 este \u00een principal interpretarea ei. Explicarea destructivit\u0103\u0163ii de atunci nu s-a \u00eencheiat. Pe de alt\u0103 parte repercusiunile acestei tragedii sunt de pondere istoric\u0103 universal\u0103. Ast\u0103zi Europa continu\u0103 s\u0103 fie confruntat\u0103 cu \u00eentrebarea dac\u0103 desp\u0103r\u0163irea de trecutul conflagra\u0163iilor pornite din s\u00e2nul ei a… Cite\u0219te mai mult »Singularitatea Shoah. Aspecte istoriografice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13306,13308,13307,13309,13305],"class_list":["post-22122","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-milioane-de-evrei-europeni","tag-national-socialism","tag-retrogradarea-in-inuman","tag-scrierea-istoriei-contemporane","tag-tragedia-de-la-auschwitz"],"views":1101,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22122","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22122"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22122\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22122"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22122"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22122"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}