{"id":22120,"date":"2015-01-28T13:53:28","date_gmt":"2015-01-28T11:53:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22120"},"modified":"2015-01-28T13:53:28","modified_gmt":"2015-01-28T11:53:28","slug":"sub-soarele-torid-de-la-tropice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sub-soarele-torid-de-la-tropice\/","title":{"rendered":"Sub soarele torid de la tropice"},"content":{"rendered":"

\u00cen ultimele zile ale anului 2014 pre\u015fedin\u0163ii Barack Obama \u015fi Raul Castro au luat decizia restabilirii rela\u0163iilor diplomatice \u00eentre Statele Unite \u015fi Cuba. Este unul dintre evenimentele care mai \u00eensenineaz\u0103 zilele acestui \u00eenceput de an \u00eendoliate de crimele terori\u015ftilor islamici \u00een Europa.<\/strong> <\/em>
\nDezghe\u0163 sub soarele torid <\/strong>
\nde la tropice<\/strong>
\nInten\u0163ia pre\u015fedintelui Barack Obama de a debloca rela\u0163iile Statelor Unite cu Havana dateaz\u0103 din timpul primei campanii electorale care l-a adus la Casa Alb\u0103. \u201eS\u0103 orient\u0103m cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u00eentr-o alt\u0103 direc\u0163ie… \u015etiu c\u0103 este un drum lung de f\u0103cut pentru a dep\u0103\u015fi deceniile de ne\u00eencredere… S\u0103 discut\u0103m ca s\u0103 discut\u0103m nu m\u0103 intereseaz\u0103; s\u0103 facem s\u0103 avanseze rela\u0163iile \u00eentre SUA \u015fi Cuba \u00eentr-o alt\u0103 direc\u0163ie\u201c. Motivarea nevoii de normalizare a rela\u0163iilor \u00eenglobeaz\u0103 un ra\u0163ionament nou. \u201e\u00cencercarea de a pr\u0103bu\u015fi Cuba nu a servit nici interesele americane, nici pe cele ale poporului cubanez, a precizat pre\u015fedintele Obama. Chiar dac\u0103 ar fi reu\u015fit \u2013 dar timp de cincizeci de ani a e\u015fuat \u2013, noi \u015ftim c\u0103 statele sunt mai susceptibile s\u0103 se transforme \u00eentr-o manier\u0103 durabil\u0103 atunci c\u00e2nd popoarele lor nu sunt condamnate la haos\u201c. Dincolo, la Havana, \u00eenc\u0103 din 2010, Fidel Castro recunoscuse un e\u015fec la fel de mare: \u201enu mai merge nici pentru noi\u201c. A\u015fadar, a venit timpul unui bilan\u0163 al succeselor \u015fi e\u015fecurilor din care nu puteau lipsi efectele tentativei de izolare a Cubei comuniste prin embargoul impus de Statele Unite timp de o jum\u0103tate de secol, dar nici calvarul suportat de cubanezi pentru victoria Revolu\u0163iei. C\u00e2ndva, acela\u015fi Fidel Castro declarase: \u201eistoria m\u0103 va achita\u201c; nu este foarte sigur c\u0103 noua genera\u0163ie va fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 o fac\u0103.
\nPa\u015fii spre normalizare<\/strong>
\nPrintre documentele din arhivele na\u0163ionale americane declasificate exist\u0103 unul care reproduce o discu\u0163ie dintre secretarul de stat Kissinger \u015fi pre\u015fedintele Ford din 1975, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu implicarea armatei cubaneze \u00een Angola \u015fi Namibia. Documentele relev\u0103, pe de o parte, inten\u0163ia lu\u0103rii \u00een calcul a unei invazii militare americane \u00een Cuba, pe de alta c\u0103utarea unei solu\u0163ii de normalizare a rela\u0163iilor cu statul vecin. \u201eCred c\u0103 trebuie s\u0103-l strivim pe Castro\u201c, \u00eei spune Kissinger pre\u015fedintelui Ford, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 mai \u00eent\u00e2i este nevoie s\u0103 fie a\u015fteptate alegerile. Ford \u00ee\u015fi d\u0103 acordul \u015fi precizeaz\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul militar \u201etrebuie s\u0103 fie serios, f\u0103r\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103\u201c. Probabil c\u0103 trimiterea era la interven\u0163ia din 17 aprilie 1961, din Golful Porcilor, c\u00e2nd un grup de exila\u0163i cubanezi, finan\u0163a\u0163i de CIA, a \u00eencercat s\u0103 debarce \u00een Cuba pentru a-l r\u0103sturna pe Fidel Castro. Dup\u0103 cum se \u015ftie opera\u0163iunea a e\u015fuat \u015fi a aruncat o umbr\u0103 peste primele m\u0103suri luate de Kennedy ca pre\u015fedinte. Acelea\u015fi documente de arhiv\u0103 relev\u0103 faptul c\u0103 \u00een 1975 Kissinger a cerut contactarea unor emisari cubanezi sosi\u0163i la aeroportul La Guardia, pentru a discuta posibilitatea normaliz\u0103rii rela\u0163iilor cu Havana. Nici invazia militar\u0103, nici normalizarea rela\u0163iilor nu au fost posibile atunci.
\nLa summit-ul Organiza\u0163iei Statelor Americane din 2009, pre\u015fedintele Obama a declarat \u00een fa\u0163a participan\u0163ilor: \u201eUneori, noi ne-am dezangajat… am \u00eencercat s\u0103 ne impunem condi\u0163iile. Vrem s\u0103 fim parteneri egali. Nu exist\u0103 parteneri seniori \u015fi parteneri juniori \u00een rela\u0163iile noastre\u201c. Raul Castro, prezent la summit, a replicat: \u201eautorit\u0103\u0163ile comuniste sunt preg\u0103tite s\u0103 discute cu Washington-ul orice problem\u0103\u201c. Nu peste mult timp adjunctul secretarului de stat Tom Shannon spunea unor \u00eenal\u0163i responsabili cubanezi: \u201eSuntem gata s\u0103 facem proba bunei noastre inten\u0163ii, dar avem nevoie de gesturi de reciprocitate\u201c. Ele trebuie s\u0103 fi fost f\u0103cute din moment ce ast\u0103zi asist\u0103m la acest dezghe\u0163. Ar fi bine s\u0103 nu fie uitate meritele Vaticanului \u00een toat\u0103 istoria refacerii leg\u0103turilor Cubei cu Statele Unite, cu Occidentul, \u00een general. Un rol esen\u0163ial l-au jucat Papa Ioan Paul al II-lea \u015fi mai ales Papa Francisc.
\nConsecin\u0163e, semnifica\u0163ii<\/strong>
\nReluarea rela\u0163iilor diplomatice nu presupune doar un modus vivendi \u00eentre dou\u0103 state cu regimuri politice diferite, ci reglementarea unui contencios economic complicat, rezultat \u00een urma na\u0163ionaliz\u0103rii propriet\u0103\u0163ilor americane din Cuba, dup\u0103 Revolu\u0163ia castrist\u0103 din 1959. \u00cen marile manevre puse \u00een mi\u015fcare pentru facerea sau refacerea echilibrului mondial, normalizarea care va interveni \u00een leg\u0103turile dintre cele dou\u0103 state vecine nu are o pondere semnificativ\u0103, dar pentru fiecare \u00een parte reprezenta de mult o necesitate. Una preponderent economic\u0103 pentru Havana \u015fi una cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 politic\u0103 pentru Washington. Invocarea naturii comuniste a regimului castrist pentru blocajul de p\u00e2n\u0103 acum nu mai avea sens at\u00e2ta timp c\u00e2t Statele Unite \u00eentre\u0163in rela\u0163ii cu China \u015fi cu Vietnam. Pe de alt\u0103 parte regimul de la Havana este un produs al istoriei la care Washingtonul a contribuit fie \u015fi numai pentru c\u0103 a sprijinit pe revolu\u0163ionari s\u0103 ia puterea \u00een 1959. Ast\u0103zi, dup\u0103 o jum\u0103tate de secol, dispropor\u0163ia de m\u0103rime \u015fi putere dintre Statele Unite \u015fi Cuba castrist\u0103 face ca natura regimului de la Havana s\u0103 aib\u0103 mai pu\u0163in\u0103 importan\u0163\u0103. Washingtonul a fost \u015fi este interesat \u00een refacerea leg\u0103turilor cu \u201eperla din Caraibe\u201c care, p\u00e2n\u0103 \u00een 1961, p\u0103rea s\u0103 fie cel de al 51-lea stat american. Normalizarea rela\u0163iilor va facilita solu\u0163ionarea contenciosului economic, reglementarea statutului bazei navale de la Guantanamo, la care trebuie ad\u0103ugat\u0103 aten\u0163ia acord\u0103 de americani problemei respect\u0103rii drepturilor omului. Chiar \u00een absen\u0163a unor raporturi normale cu Havana, Washington a contribuit la eliberarea prizonierilor politici din Cuba, aceasta fiind prima condi\u0163ie a declan\u015f\u0103rii procedurilor de reluare a rela\u0163iilor diplomatice. Aspectele economice vor beneficia de cadrul oficial de negociere. Acestea nu sunt simple, SUA adopt\u00e2nd \u00een 1996 legea Helms-Burton care prevede continuarea blocadei pe toat\u0103 durata de restituire sau de plat\u0103 a tuturor averilor fo\u015ftilor proprietari, at\u00e2t americani, c\u00e2t \u015fi non-americani. Astfel c\u0103, juridic, contenciosul revine nu pre\u015fedintelui, favorabil normaliz\u0103rii rela\u0163iilor cu Havana, ci Congresului american. De partea cealalt\u0103 Havana pretinde c\u0103 acela\u015fi embargo a contribuit la pr\u0103bu\u015firea economiei Cubei, valoarea pagubelor ridic\u00e2ndu-se la 224,6 miliarde de dolari (la nivelul anului 2008).
\nDespre rezisten\u0163\u0103 la putere<\/strong>
\n\u00cenvins de boal\u0103, retras din politica activ\u0103, Fidel a l\u0103sat fratelui lui, Raul, nu numai puterea, ci \u015fi o grea mo\u015ftenire. Revolu\u0163ia a contribuit la c\u00e2\u015ftigarea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi a independen\u0163ei Cubei, dar a pus, \u00een acela\u015fi timp, pe umerii cubanezilor povara unei lupte care i-a \u00eempins la s\u0103r\u0103cie. Fidel \u015fi-a recunoscut e\u015fecul, t\u00e2rziu, dar nu a vorbit \u00eenc\u0103 de pre\u0163ul acestuia. Acesta s-ar putea s\u0103 echivaleze cu for\u0163a rezisten\u0163ei sale. El Comandante en Jefe a r\u0103mas la putere o jum\u0103tate de secol, timp \u00een care la Washington s-au schimbat zece pre\u015fedin\u0163i: Eisenhower, Kennedy, Johnson, Nixon, Ford, Carter, Reagan, George H. W. Bush, Clinton \u015fi George W. Bush.
\nPentru pre\u015fedintele de azi, Raul Castro, recunoa\u015fterea e\u015fecului venit\u0103 chiar din gura ideologului necontestat al Revolu\u0163iei echivaleaz\u0103 cu o dezlegare \u00een fa\u0163a celor 60-70 de supravie\u0163uitori ai Revolu\u0163iei, to\u0163i generali, to\u0163i cu puteri importante \u00een structurile de for\u0163\u0103 ale statului, ale armatei \u015fi ale internelor. Istoria Cubei comuniste este un \u015fir de victorii \u015fi de e\u015fecuri pl\u0103tite scump \u00een numele crezului acelei Revolu\u0163ii. Totu\u015fi, acel pre\u0163 a intrat \u015fi \u00een avantajele de care majoritatea cubanezilor s-a bucurat: asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi medical\u0103 gratuit\u0103, dreptul la educa\u0163ie \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt gratuit, alte facilit\u0103\u0163i posibile doar \u00eentr-o utopie politic\u0103. Sc\u0103pa\u0163i de condi\u0163ia de sclavi pe planta\u0163iile de zah\u0103r, sub regimul comunist al lui Castro cubanezii, \u00een majoritatea lor, au acceptat priva\u0163iunile in numele unui ideal, tr\u0103ind cu speran\u0163a libert\u0103\u0163ii. Alte milioane de cubanezi au preferat libertatea nu ca ideal \u015fi au p\u0103r\u0103sit Cuba comunist\u0103.
\nDe ce nu a fost posibil\u0103 normalizarea rela\u0163iilor americano-cubaneze dup\u0103 pierderea sprijinului Uniunii Sovietice? R\u0103spunsul va fi dat de istorie. Deocamdat\u0103 pot fi avansate unele ipoteze. Una u\u015for de acceptat: regimul de la Havana nu \u015fi-a schimbat natura dup\u0103 desp\u0103r\u0163irea ideologic\u0103 de Moscova. Comunismul castrist, cu totul diferit de cel european fie \u015fi pentru c\u0103 a fost promovat \u015fi practicat de intelectuali, l-a \u00eenlocuit din mers pe Marx \u2013 chiar \u00een Constitu\u0163ie \u2013 re\u00eentorc\u00e2ndu-se la filozofia revolu\u0163iei lui Jos\u00e9 Mart\u00ed, cel care le-a adus cubanezilor iluzia de libertate. O alt\u0103 cauz\u0103, discutabil\u0103, desigur, a produs-o dificultatea, de fapt imposibilitatea distrugerii cultului lui Fidel Castro at\u00e2ta timp c\u00e2t acesta este \u00een via\u0163\u0103. Cult care a transgresat frontierele Cubei \u015fi a fertilizat o vreme ideologia \u201esocialismului secolului XXI\u201c pe continentul latino-american.
\nAcum acest regim \u015fi-a consumat \u00een bun\u0103 parte energia. Rela\u0163iile \u00eentre \u201ePerla Caraibelor\u201c \u015fi Statele Unite vor beneficia de soarele torid de la tropice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimele zile ale anului 2014 pre\u015fedin\u0163ii Barack Obama \u015fi Raul Castro au luat decizia restabilirii rela\u0163iilor diplomatice \u00eentre Statele Unite \u015fi Cuba. Este unul dintre evenimentele care mai \u00eensenineaz\u0103 zilele acestui \u00eenceput de an \u00eendoliate de crimele terori\u015ftilor islamici \u00een Europa. Dezghe\u0163 sub soarele torid de la tropice Inten\u0163ia pre\u015fedintelui Barack Obama de a… Cite\u0219te mai mult »Sub soarele torid de la tropice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13304,13302,8814,13303],"class_list":["post-22120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-crimele-teroristilor-islamici","tag-pasii-spre-normalizare","tag-presedintele-obama","tag-relatiile-statelor-unite-cu-havana"],"views":1442,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22120"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22120\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}