C\u0103 literatura popular\u0103, folclorul, cultura oral\u0103 au constituit, pentru literatura rom\u00e2n\u0103 scris\u0103, \u201ede autor\u201c, o \u201etemelie\u201c, \u201ebaza\u201c, \u201eizvorul pururea re\u00eentineritor\u201c s-a demonstrat c\u00e2t se poate de clar, cu exemple indeniabile, de la \u201eoamenii \u00eenceputului de drum\u201c
\n(I. Budai-Deleanu, Gh. Asachi, V. Alecsandri) p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rfurile de net\u0103g\u0103duit ale \u201escripturilor rom\u00e2ne\u201c (Eminescu, Creang\u0103, Caragiale, Slavici) \u015fi de aici la continuatorii moderni ai acestora (Arghezi, Blaga, Barbu, Pillat, Voiculescu, Mircea Eliade etc.) \u015fi chiar la postmoderni (de exemplu, C\u0103rt\u0103rescu \u015fi al\u0163ii)
\n\u00centre ace\u015ftia din urm\u0103 \u015fi-ar g\u0103si locul \u015fi Petre Cr\u0103ciun, autor destul de prolific, specializat \u2013 ca s\u0103 zic a\u015fa \u2013 \u00een producerea de basme de autor (vezi Basme, Editura Zorio, 2013, Basme pentru familia mea, 2014), dar \u015fi de alt fel de scrieri pentru copii, precum, recent, Feti\u0163a din Floare) toate cu ilustra\u0163ii inspirate realizate de Anca Sm\u0103r\u0103ndache, al c\u0103rei limbaj plastic \u201ecorespunde\u201c integral cu acela al scriitorului.
\nC\u00e2nd am luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de scrierile lui Petre Cr\u0103ciun intitulate \u201ebasme\u201c am fost tentat s\u0103 le raportez la modelul folcloric sau \u201eclasic\u201c al categoriei basm, caracterizat \u00eentr-o formul\u0103 sonor\u0103 \u015fi memorabil\u0103 de G. C\u0103linescu, \u00een micul lui tratat de Estetica basmului (1965), drept \u201eun plagiat sincer \u015fi total \u015fi geniul se relev\u0103 \u00een arta copiatului\u201c. Ceea ce este, \u00een mare, valabil, pentru culeg\u0103torii secolului al XIX-lea (Petre Ispirescu, \u201eun culeg\u0103tor-tipograf\u201c,
\nI. Pop-Reteganul, Al. Vasiliu, George Catan\u0103, G. Dem. Teodorescu \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii), to\u0163i \u201escrietori de basme\u201c, oameni califica\u0163i \u00een arta scrisului, capabili s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie, s\u0103 \u00eensemneze, folosind semnele grafice,\u00a0 ceea ce au auzit de la \u201ezic\u0103torii\u201c de basme. \u015fi, desigur, chiar \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103, pentru culeg\u0103torii profesioni\u015fti, care sunt \u201etranscrietori\u201c de basme, adic\u0103 transpun, cu fidelitate maxim\u0103, mesajul oral \u00eentr-o form\u0103 scriptural\u0103, transfer\u0103 zicerea destinat\u0103 auzului \u00een textul (scris) destinat v\u0103zului, cazul folclori\u015ftilor precum Ovidiu B\u00eerlea, Antologie de proz\u0103 popular\u0103 epic\u0103, 3 vol., 1966, sau, mai recent, I. Opri\u015fan, Basme populare rom\u00e2ne\u015fti, zece volume!
\nPetre Cr\u0103ciun se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia scriitorilor, autorilor de basme, a creatorilor de basme \u201ede autor\u201c, mai aproape, dintre clasici, de Caragiale, zic eu, sau de Delavrancea,\u00a0 dec\u00e2t de Creang\u0103, f\u0103r\u0103 a pune vreun semn de identitate \u00eentre ace\u015ftia.
\nNara\u0163iunile, pove\u015ftile, istorisirile sale\u00a0 p\u0103streaz\u0103 vagi leg\u0103turi cu basmul popular sau cu basmele \u201ede autor\u201c ale \u00eenainta\u015filor. Ele se \u00eenscriu, mai degrab\u0103, \u00een rigorile prozei post-moderne, violenteaz\u0103 \u201esoft\u201c modelul, reseteaz\u0103 mecanismul, rea\u015faz\u0103 piesele unui \u201epuzzle\u201c uria\u015f, care aminte\u015fte, vag, de schema lui V. I. Propp \u015fi de \u201epiesele\u201c (\u201emotive\u201c, \u201efunc\u0163ii\u201c) cu locuri aproape imuabile \u00een acea structur\u0103. Sigur, exist\u0103 \u015fi aici o \u201elips\u0103\u201c sau o \u201eabsen\u0163\u0103\u201c, ni\u015fte \u201e\u00eencerc\u0103ri grele\u201c \u015fi apar adesea, c\u00e2nd e cazul, \u201evictoria\u201c \u015fi \u201ec\u0103s\u0103toria\u201c eroului.
\nS\u0103 lu\u0103m, pe scurt, \u00een discu\u0163ie textul Zmeul Pierde-Var\u0103. O familie cu trei b\u0103ie\u0163i, doi \u201enormali\u201c, al treilea, cel mic, cam n\u0103t\u00e2ng, nepriceput, e un laitmotiv al basmului popular \u2013 \u201eCenu\u015fotc\u0103\u201c, Dr\u0103gan Cenu\u015f\u0103\u201c, \u201ePr\u00e2slea cel Voinic\u201c \u2013 doar c\u0103 cei trei feciori apar\u0163in aici unei familii de zmei, tat\u0103l cu \u015fapte capete, mama \u015fi feciorii cu c\u00e2te cinci! Fra\u0163ii cei mari \u201eau g\u0103sit zmeoaice pe m\u0103sura lor \u015fi s-au dus la propriile case\u201c. Cel mic este alungat de acas\u0103, pleac\u0103 \u00een lume, ajunge pe p\u0103m\u00e2ntul oamenilor, este angajat, pe r\u00e2nd, de trei sfinte (Miercuri, Vineri, Duminic\u0103) pe care le sluje\u015fte cu succes, este \u201erecomandat\u201c de acestea unui \u00eemp\u0103rat, care \u00eei d\u0103 de lucru, el \u00ee\u015fi face treaba cum se cuvine. \u00cemp\u0103ratul are o fat\u0103 care are, firesc, curiozit\u0103\u0163i, afl\u00e2nd c\u0103 zmeul-slug\u0103 \u00ee\u015fi scoate noaptea \u201ecostumul de zmeu\u201c, fiind, altminteri, un fl\u0103c\u0103u chipe\u015f, pe care \u00eel va lua de b\u0103rbat. S\u0103 not\u0103m c\u0103 fata \u00eemp\u0103ratului din Povestea Porcului de Ion Creang\u0103 afl\u0103 secretul \u201eso\u0163ului-animal\u201c numai dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, ceea ce nu-i chiar acela\u015fi lucru. T\u00e2n\u0103rul zmeu lupt\u0103, cu ajutorul \u201ez\u00e2nelor\u201c, \u00eempotriva propriului s\u0103u neam zmeiesc, renun\u0163\u0103 la costumul de zmeu \u015fi se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu M\u0103d\u0103lina, fiica \u00eemp\u0103ratului.
\nE, cum se vede, un scenariu de basm foarte plauzibil \u2013 probe, \u00eencerc\u0103ri grele, ajutoare n\u0103zdr\u0103vane, metamorfoze sau m\u0103car demasc\u0103ri, c\u0103s\u0103torie fericit\u0103, happy-end \u2026
\nCeea ce iese din tipar este reabilitarea generoas\u0103 a neamului zmeilor care, principial, apar\u0163in grupului celorlal\u0163i, al\u0163ii dec\u00e2t noi, oamenii. O viziune modern\u0103, tolerant\u0103 (\u00eentre altele, t\u00e2n\u0103rul zmeu aflat \u00een slujba \u00eemp\u0103ratului trebuie s\u0103 se ocupe de c\u00e2inii f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u201e\u015fi s\u0103-i alunge dincolo de por\u0163ile cet\u0103\u0163ii\u201c, dar el\u00a0 \u201ei-a prins \u015fi le-a g\u0103sit tuturor st\u0103p\u00e2ni iubitori\u201c), de\u015fi cu ai s\u0103i, cu zmeii, se comport\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103, decim\u00e2ndu-i, cu ajutorul z\u00e2nelor, singura r\u0103mas\u0103 \u00een via\u0163\u0103 fiind mama lui, poate \u015fi surorile, poate \u015fi so\u0163iile celor doi fra\u0163i… Dar asta, oricum, e alt\u0103 poveste!
\nScriitorul anilor 2000 mut\u0103 accentul de pe epic pe etic, de pe aventura pur\u0103 pe medita\u0163ia \u00een\u0163eleapt\u0103, de pe calit\u0103\u0163ile fizice excep\u0163ionale ale eroului pe frumuse\u0163ea lui moral\u0103, pe bun\u0103tate, pe adev\u0103r, pe h\u0103rnicie, bl\u00e2nde\u0163e, modestie. Cu toate acestea, nara\u0163iunile numite \u201ebasme\u201c de Petre Cr\u0103ciun nu sunt plictisitor-moralizatoare, ci au via\u0163\u0103, mi\u015fcare, suficient\u0103 aventur\u0103 \u015fi mult\u0103 senin\u0103tate. A\u015fa c\u0103, precum scriam \u00eentr-o cronic\u0103 la volumul de basme din 2013, at\u00e2ta timp c\u00e2t natura uman\u0103, necople\u015fit\u0103 definitiv de mizeria vie\u0163ii de zi cu zi \u015fi nealienat\u0103 integral de progresul tehnologic actual, mai aspir\u0103 c\u0103tre un dram de\u00a0 bine, de frumos, de dreptate, de \u00een\u0163elegere, de bun\u0103tate, iar \u201efloarea \u00een\u0163elepciunii\u201c prevaleaz\u0103 asupra \u201eierbii puterii\u201c \u015fi din \u201e\u0163ara Adev\u0103rului\u201c a fost alungat\u0103 minciuna, basmele lui Petre Cr\u0103ciun \u00ee\u015fi au locul lor pe rafturile libr\u0103riilor \u015fi \u00een inimile cititorilor.
\n\u015ei scriitorul Petre Cr\u0103ciun, care \u015fi-a f\u0103cut un crez din promovarea literaturii pentru copii (vezi portalul \u201eLiteratur\u0103 Copii\u201c \u015fi Editura \u201eZorio\u201c), are motive s\u0103 fie \u00eencrez\u0103tor \u00een succesul eforturilor sale. Vezi, \u00een acest sens, calda prezentare a volumul de poezii pentru copii scris de Mihaela Oancea, Motanul Ioachim (Editura Armonii Culturale, 2014), propriile sale scrieri de gen, Cruciada pisicilor \u015fi Taina ghemului de a\u0163\u0103, al\u0103turi de recentul volum Feti\u0163a din Floare, volumul de versuri\u00a0 semnat de Mihaela Hur\u0103, Cu stele \u00een buzunar, \u015fi altele care \u00ee\u015fi fac cu greu, dar \u00ee\u015fi fac loc \u00een inimile \u015fi \u00een min\u0163ile tinerilor cititori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u0103 literatura popular\u0103, folclorul, cultura oral\u0103 au constituit, pentru literatura rom\u00e2n\u0103 scris\u0103, \u201ede autor\u201c, o \u201etemelie\u201c, \u201ebaza\u201c, \u201eizvorul pururea re\u00eentineritor\u201c s-a demonstrat c\u00e2t se poate de clar, cu exemple indeniabile, de la \u201eoamenii \u00eenceputului de drum\u201c (I. Budai-Deleanu, Gh. Asachi, V. Alecsandri) p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rfurile de net\u0103g\u0103duit ale \u201escripturilor rom\u00e2ne\u201c (Eminescu, Creang\u0103, Caragiale, Slavici) \u015fi… Cite\u0219te mai mult »(Re)sursele literare ale culturii orale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13278,13279,1007],"class_list":["post-22099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-basme-de-petre-craciun","tag-basme","tag-cultura-populara"],"views":1324,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22099"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22099\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}