C\u00e2nd am ajuns s\u0103 predau la o \u015fcoal\u0103 general\u0103 din Slobozia, am aflat, amuzat, c\u0103 pe unul dintre marii domnitori ai \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti l-ar fi chemat Nea Goe Basarab. Era normal, din moment ce eram condu\u015fi de Nea Nicu. Apoi, la fel de normal, au venit la putere Nea Nelu \u015fi Nea Milu. Am avut o problem\u0103 cu Traian. Avea un nume prea serios. Recent, un muzeograf \u2013 fost ofi\u0163er de marin\u0103 \u2013 mi-a dezv\u0103luit c\u0103 nici b\u0103dica Traian nu era tocmai de capul lui: toat\u0103 lumea \u00eel \u015ftia, \u00een Marin\u0103, de Nea Titi. A\u015fa, am mai venit de acas\u0103. Oricum, am auzit, deja, c\u0103 noul Pre\u015fedinte este alintat Nea Klausi. A\u015fa \u00een\u0163elegem noi s\u0103 ne apropiem diriguitorii, ar\u0103t\u00e2ndu-le, totodat\u0103, \u015fi un fel de prietenie \u015fi un fel de respect: cu un \u201eNea\u201c. \u015ei, pentru c\u0103 noul Pre\u015fedinte este un om care a dovedit, deja, c\u0103 \u00een\u0163elege c\u00e2t de important este patrimoniul cultural, pentru dezvoltarea durabil\u0103 a unei comunit\u0103\u0163i, nu mai avem de spus altceva. \u0162in\u00e2ndu-i pumnii str\u00e2n\u015fi, nu doar lui, ci \u015fi lui Ionu\u0163 Vulpescu \u2013 pentru un mandat ministerial extrem de dificil \u2013, s\u0103 vedem ce mai putem face cu muzeele \u0163\u0103rii.
\n\u015etim c\u0103, la Doha, de exemplu, la fabulosul Muzeu de Art\u0103 Islamic\u0103, o expozi\u0163ie temporar\u0103 prezint\u0103 semnifica\u0163ia victoriei sultanului Tipu asupra britanicilor, la 1780. Expozi\u0163ia reprezint\u0103 un eveniment pentru Orientul Apropiat. \u015etim c\u0103 trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem care este diferen\u0163a dintre perspectiva european\u0103 asupra artei \u015fi perspectiva celorlal\u0163i. Este, a\u015fadar, pentru Muzeul din Doha, important Je suis Charlie? Eu cred c\u0103 nu, \u015fi mai cred c\u0103, deocamdat\u0103, trebuie s\u0103 lu\u0103m lucrurile a\u015fa cum sunt. F\u0103r\u0103 s\u0103 cedez vreun moment \u00een fa\u0163a terorii, f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103sesc vreo justificare crimelor, spun doar c\u0103 trebuie s\u0103 ne continu\u0103m via\u0163a a\u015fa cum este ea, \u00een ciuda crimelor, \u00eempotriva terorismului. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, deocamdat\u0103, mai importante dec\u00e2t lament\u0103rile pe tema c\u0103lc\u0103rii \u00een picioare a libert\u0103\u0163ii de expresie (pentru c\u0103 nou\u0103, de aici, de la Bucure\u015fti, departe de gloan\u0163ele uciga\u015fe, ne este u\u015for s\u0103 ne ar\u0103t\u0103m \u015fi vitejia, \u015fi solidaritatea), mi se par expozi\u0163iile realizate recent de Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Este vorba despre ni\u015fte expozi\u0163ii care nu sunt importante doar \u00een sine, ci pentru ceea ce ele reprezint\u0103 pentru cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103. M\u0103 refer la Ars amandi. Tema iubirii \u00een arta european\u0103 a secolelor XVI-XIX \u015fi Modele de comportament \u00een secolul al XVIII-lea. Ambele expozi\u0163ii au fost vernisate \u00een ultimele dou\u0103 luni \u015fi, din fericire, \u00eenc\u0103 mai pot fi vizitate, prima p\u00e2n\u0103 la 29 martie, cea de a doua p\u00e2n\u0103 la 19 aprilie.
\nExist\u0103, probabil, mai multe fire nev\u0103zute care leag\u0103 cele dou\u0103 expozi\u0163ii. Eu am fost marcat de unele dintre ele. \u00cen primul r\u00e2nd este vorba despre expozi\u0163ii care pun \u00een valoare patrimoniul Muzeului. A\u015fa dup\u0103 cum \u015ftim, acest patrimoniu este uria\u015f, dar ceea ce poate el expune este doar o mic\u0103 parte, Muzeul av\u00e2nd un spa\u0163iu foarte mic pentru expunere \u00een raport cu vastul s\u0103u patrimoniu; a\u015fa \u00eenc\u00e2t singura \u015fans\u0103 pentru a vedea c\u00e2te ceva din comorile sale ascunse \u00een depozite o constituie expozi\u0163iile temporare. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Muzeul s-a ar\u0103tat interesat de arta european\u0103 de la \u00eenceputul Rena\u015fterii p\u00e2n\u0103 \u00een preziua Modernismului \u2013 o epoc\u0103 ce este cu mult mai bogat\u0103 dec\u00e2t las\u0103 impresia a fi. \u00cen al treilea r\u00e2nd, ambele expozi\u0163ii sunt concentrate asupra celor mai intime aspecte ale vie\u0163ii. Pentru o epoc\u0103 \u00een care grani\u0163ele dintre spa\u0163iul public \u015fi cel privat p\u0103reau a fi, pe de o parte, rigide \u015fi marcate de o mul\u0163ime de prejudec\u0103\u0163i, dar \u015fi, pe de alt\u0103 parte, extrem de fragile, expozi\u0163iile de la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei par s\u0103 ridice, cu team\u0103, cortina a\u015fezat\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 teritorii. Ele ne dovedesc faptul c\u0103 au existat arti\u015fti care nu s-au temut s\u0103 intre \u00een zonele at\u00e2t de delicate ale iubirii, pe de o parte, \u015fi ale moravurilor, pe de alt\u0103 parte.
\nArs amandi este o expozi\u0163ie coordonat\u0103 de Cosmin Ungureanu, \u00een care au mai fost aduse lucr\u0103ri din patrimoniile Muzeului Na\u0163ional Brukenthal \u015fi, respectiv, al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne. Cele peste 70 de lucr\u0103ri expuse (tablouri, desene \u015fi gravuri) sunt grupate \u00een patru teme \u2013 Mitologia iubirii, Amorul \u00een lumea literelor, Iubirea (de)sacralizat\u0103 \u015fi, respectiv, Alegorii \u015fi simboluri \u2013 menite s\u0103 orienteze vizitatorul \u00eentr-o lume de o varietate greu de imaginat. A\u015fa cum era obi\u015fnuit \u00een epoc\u0103 (vorbim despre toate cele patru secole pe care expozi\u0163ia le are \u00een vedere), motivele sunt purtate de la un autor la altul, de la un atelier sau cerc artistic la altul, dincolo de grani\u0163ele politice, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd copierea nu era considerat\u0103 nici delict, nici pasti\u015f\u0103. Mul\u0163i dintre arti\u015ftii expu\u015fi sunt fie anonimi, fie pu\u0163in cunoscu\u0163i marelui public. Desigur, exist\u0103 \u015fi lucr\u0103ri de D\u00fcrer, Tiepolo, Giorgio Ghisi sau \u00c6gidius Sadeler II (pentru a men\u0163iona pe c\u00e2\u0163iva dintre cei mai cunoscu\u0163i), dar cele mai multe opere sunt realizate de arti\u015fti mai pu\u0163in celebri, de\u015fi, \u00een parcurgerea s\u0103lilor, aproape fiecare motiv \u0163i se pare cunoscut. Impresia pe care o degaj\u0103 multe dintre exponate este exact aceasta: c\u0103 este vorba despre lucr\u0103ri foarte cunoscute, pe care le-ai mai v\u0103zut \u00een nu \u015ftiu c\u00e2te alte muzee, dar e greu s\u0103 nume\u015fti un autor anume pentru fiecare dintre ele. De la operele care pun \u00een valoare mo\u015ftenirea redescoperit\u0103 a Antichit\u0103\u0163ii \u015fi care dezv\u0103luie frumuse\u0163ea nudurilor (fie c\u0103 este vorba despre Venus, Amor, Marte, Bachus, Ceres ori al\u0163i zei) p\u00e2n\u0103 la cele care sunt legate de patrimoniul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi care, adeseori, acoper\u0103 pudic sfintele corpuri, expozi\u0163ia realizeaz\u0103 o sec\u0163iune reprezentativ\u0103 prin patru secole de art\u0103 occidental\u0103, reu\u015find s\u0103 surprind\u0103 conving\u0103tor imaginea pe care dragostea \u2013 de la cea trupeasc\u0103 la cea spiritual\u0103, de la cea de un profund erotism la cea aluziv sublimat\u0103 sub discrete tu\u015fe de culoare \u2013 o avea \u00een imaginarul comun al Rena\u015fterii \u015fi al Manierismului, p\u00e2n\u0103 \u00een Barocul t\u00e2rziu. Catalogul, la care au mai contribuit cu texte Patricia R\u0103dulescu \u015fi Ioana M\u0103gureanu, dovede\u015fte faptul c\u0103 \u00een spatele selec\u0163iei riguroase a lucr\u0103rilor a stat o documentare ampl\u0103 \u015fi minu\u0163ioas\u0103. Din nou am apreciat faptul c\u0103 Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 nu se m\u0103rgine\u015fte \u2013 a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenc\u0103, din p\u0103cate, \u00een foarte multe alte mari muzee \u2013 s\u0103 verniseze o expozi\u0163ie \u015fi s\u0103 o uite a doua zi. Ars amandi este \u00eenso\u0163it\u0103 de mai multe programe educa\u0163ionale care fac parte din proiectul expozi\u0163ional. Este un parcurs muzeografic ce merit\u0103 urm\u0103rit permanent.
\nModele de comportament a fost realizat\u0103 sub curatoriatul M\u0103linei Con\u0163u. Parcurgerea \u00eentregii expozi\u0163ii necesit\u0103 un timp relativ \u00eendelungat, fiind vorba nu doar despre faptul c\u0103 sunt expuse 160 de obiecte, ci, mai ales, c\u0103 majoritatea lor este format\u0103 din gravuri \u2013 care, cel pu\u0163in pentru mine \u2013 pretind un studiu mult mai atent pentru fiecare exponat \u00een parte. Expozi\u0163ia pare s\u0103 aib\u0103 un pronun\u0163at caracter didactic, prin alegerea celor patru capitole care o compun (Educa\u0163ia copilului; Modele de comportament social; Adolescen\u0163a \u015fi iubirea; Modele culturale clasice, literare, dramatice), dar \u015fi unul aproape monografic. Plonj\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care Europa vestic\u0103 se afla sub influen\u0163a Luminilor, iar Voltaire, Diderot \u015fi Rousseau erau marile spirite care \u00eencercau s\u0103 schimbe societatea mo\u015ftenit\u0103. Dac\u0103 a\u015f fi scris aceast\u0103 cronichet\u0103 acum 60 de ani probabil c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 spun c\u0103 arti\u015ftii \u201ebiciuiesc moravurile burgheze\u201c. Ce pot s\u0103 spun acum, deta\u015fat de constr\u00e2ngeri ideologice, este c\u0103 foarte multe lucr\u0103ri mi s-au p\u0103rut pur \u015fi simplu amuzante. Ironia arti\u015ftilor este cov\u00e2r\u015fitor prezent\u0103, mai ales \u00een primele trei segmente expozi\u0163ionale. Deta\u015fat de \u00eencercarea de a memora numele unora dintre autori (majoritatea \u00eemi erau perfect necunoscute \u2013 ceea ce este, desigur, vina mea), am putut s\u0103 admir \u00een lini\u015fte frumuse\u0163ea \u00een sine a lucr\u0103rilor \u015fi am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 transpun \u00een postura unui privitor englez ori francez (\u00een cele mai multe dintre cazuri) care alegea s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eempodobeasc\u0103 locuin\u0163a cu asemenea gravuri care \u00eei vorbeau despre realitatea imediat\u0103 a propriei sale existen\u0163e. Desigur, exist\u0103 \u015fi lucr\u0103ri originale sau care sunt copiate dup\u0103 arti\u015fti cunoscu\u0163i pentru oricine \u00een ziua de azi, ca William Hogarth, Fragonard, Nicolas de Launay, Louis Debucourt, Fran\u00e7ois Boucher ori William Ward, dar multe sunt realizate de autori cunoscu\u0163i doar pasiona\u0163ilor \u015fi speciali\u015ftilor. Dincolo de interesul strict intelectual pe care \u00eel ridic\u0103 aceast\u0103 expozi\u0163ie \u2013 un formidabil instrument de cunoa\u015ftere a societ\u0103\u0163ii vest-europene de acum trei secole \u2013 ceea ce mi se pare extrem de important este faptul c\u0103 multe dintre aceste opere nu au mai fost expuse niciodat\u0103. Vizitatorii au a\u015fadar un privilegiu, \u00een mod real, unic, de a putea admira ni\u015fte lucr\u0103ri care, de\u015fi dateaz\u0103 din secolul al XVIII-lea, pot fi pentru prima oar\u0103 abia acum privite \u00eentr-o expozi\u0163ie. Este o \u015fans\u0103 de neratat! Ca \u015fi \u00een cazul celeilalte expozi\u0163ii, mi se par demne de remarcat calitatea muzeografic\u0103 irepro\u015fabil\u0103 a expunerii \u015fi valoarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a catalogului \u2013 adev\u0103rate m\u0103rci de identitate pentru expozi\u0163iile realizate la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103…
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la ceea ce spuneam ceva mai sus, c\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 ignor dramele c\u0103rora le cad victime ni\u015fte oameni (unii dintre ei creatori) \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 neglijez pericolele unei lumi \u00een care tr\u0103im a\u015fa cum putem \u2013 pentru mine vizitarea unor expozi\u0163ii cum sunt cele de la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 reprezint\u0103 felul meu de a spune c\u0103 \u015fi eu sunt Charlie, pentru c\u0103 aceste expozi\u0163ii reprezint\u0103 un mod de a \u00een\u0163elege lumea care ne este specific nou\u0103, celor care avem norocul s\u0103 tr\u0103im ast\u0103zi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu este o crim\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u015fti liber. E un noroc pentru care, ce-i drept, nu cu foarte mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u015fi la noi au fost asasina\u0163i ni\u015fte oameni. Ca s\u0103 dovedim c\u0103 acei oameni nu au murit degeaba, trebuie s\u0103 \u015ftim s\u0103 ne pre\u0163uim norocul \u015fi s\u0103 \u00eel punem \u00een valoare, prin ceea ce avem mai important: cultura.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd am ajuns s\u0103 predau la o \u015fcoal\u0103 general\u0103 din Slobozia, am aflat, amuzat, c\u0103 pe unul dintre marii domnitori ai \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti l-ar fi chemat Nea Goe Basarab. Era normal, din moment ce eram condu\u015fi de Nea Nicu. Apoi, la fel de normal, au venit la putere Nea Nelu \u015fi Nea Milu. Am avut… Cite\u0219te mai mult »Despre semnifica\u0163ia (ascuns\u0103) a unor expozi\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[2795,13276],"class_list":["post-22095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-expozitii","tag-patrimoniul-muzeului-national-de-arta"],"views":1884,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22095\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}